Depresia și gestionarea ei în familie

Depresia este o afecțiune mintală cu urmări grave la nivel social, profesional și personal. Ea afectează oameni de toate vârstele indiferent de statutul socio-economic. Deși se vorbește tot mai mult în ultima vreme despre depresie și sănătate mintală, încă ne confruntăm cu stigma și întâmpinăm dificultăți în a trata și a recunoaște această tulburare.

Depresia este un factor principal în suicid, astfel că este crucial ca persoanele care suferă de această tulburare să primească o formă de tratament.

Există tratamente care funcționează, atât psihologice dar și medicamentoase și tratamente alternative (stimulare electrică transcraniană), însă în jur de 35% dintre pacienți nu primesc nicio formă de tratament.

Nu este tot timpul evident când cineva trece printr-un episod depresiv, uneori nici măcar persoană afectată nu înțelege ce se întâmplă. De aceea, este important să înțelegem cum arată depresia. Manualul de diagnostic și clasificare statistică al tulburărilor mintale (DSM-5) definește un episod depresiv major ca o stare de tristețe și  pierderea interesului sau a plăcerii față de activitățile care înainte erau plăcute. De asemenea, simptomele trebuie să dureze cel puțin două săptămâni și să apară cel puțin 5 dintre următoarele tipuri de simptome:
  1. Probleme de somn aproape în fiecare zi (fie că doarme prea mult – hipersomnie, fie prea puțin – insomnie)
  2. Schimbări în apetit sau greutate (apetit prea scăzut sau prea ridicat și schimbări bruște de greutate)
  3. Energie scăzută și fatigabilitate aproape în fiecare zi
  4. Dificultăți de concentrare, de a lua decizii, agitație psihomotorie sau lentoare care sunt observabile și de către ceilalți
  5. Gânduri recurente despre moarte și suicid, atentat de suicid sau un plan specific de a comite sinucid
Să locuiești cu o persoană cu depresie poate fi provocator pentru că nu știi tot timpul ce să faci și cum să reacționezi într-un mod sănătos pentru celălalt. Cel mai important lucru pe care îl poți face pentru persoana depresivă este să îi oferi suport emoțional. Uneori poate fi greu să oferi acest suport necondiționat pentru că starea negativă a persoanei afectate poate ajunge să te afecteze și pe tine într-o formă sau alta. Este important însă, să îi recunoști suferința și să accepți faptul că, o perioadă, starea persoanei afectate va fi marcată de tristețe, retragere sau chiar iritare care nu au legătură cu tine în mod special, ci sunt pur și simplu simptome depresive. Prin urmare trebuie să înveți să nu iei lucrurile personal și să oferi spațiu și empatie în funcție de nevoile persoanei.

În general, suportul social atenuează distresul psihologic. Dacă există percepția disponibilității emoționale din partea persoanelor dragi, apare un fel de barieră protectoare împotriva episoadelor depresive și a unei game mai largi de afecțiuni psihologice. A oferi suport emoțional înseamnă a crea un spațiu sigur care permite dezvoltarea încrederii, a oferi grijă, empatie și dragoste.

Când o persoană suferă de depresie, nu este singura care suferă, familia este și ea impactată. Depresia nu este întotdeauna evidentă de la început, însă chiar dacă persoana se închide, nu vorbește despre ce simte și încearcă să-și mascheze simptomele, dinamica din familie se schimbă. Se creează o atmosferă tensionată, marcată de agitație și îngrijorare. Membrii familiei ar putea să simtă un oarecare nivel de vinovăție pentru că poate apărea sentimentul că ar trebui să poată face mai multe să ajute persoana să își revină cât mai repede din depresie. Membrii familiei pot de asemenea să experimenteze sentimente de frică și anxietate, sentimente de neputință, iritare sau chiar furie față de situația actuală. Aceste sentimente duc ulterior la apariția vinovăției și rușinii pentru că s-au supărat pe persoana cu depresie → toate acestea sunt sentimente normale și e important să ne setăm mintea în așa fel încât să înțelegem că e normal să fim supărați pe situație în sine, nu pe persoana sau pe comportamentele pe care le are din cauza depresiei. Recuperarea este un proces mai lung, iar persoana depresivă trebuie să aibă un rol activ în recuperare, nu este ceva ce ceilalți pot face să îl/o vindece instant sau să îl/o facă să se simtă mai bine, iar cel mai bun lucru pe care îl poți tu face este să construiești un mediu în care persoana cu depresie să se simtă în siguranță pentru a naviga acel episod depresiv până se ameliorează simptomele.

tulburarea de anxietate

Felul în care răspunde familia la depresia unui membru are un impact major asupra procesului de recuperare

De exemplu, un mediu ostil, critic, și chiar marcat de o presiune de a afișa o atitudine pozitivă (provenită din intențiile bune de a face persoana să se simtă mai bine) pot agrava simptomele de depresie și pot prelungi perioada în care simptomele sunt active. Dacă membrii familiei nu înțeleg ce cauzează simptomele, chiar dacă le observă, s-ar putea să îi reproșeze persoanei suferind de depresie că este prea sensibilă, prea slabă sau leneșă. De asemenea, s-ar putea să creadă că persoana alege conștient să nu facă nimic din comoditate sau lene și că se complace în situație.

Pentru o persoană cu depresie este dificil să facă față multor situații care fac parte din viața zilnică. Energia și motivația scăzută pot face persoana să se simtă copleșită chiar și la cele mai banale activități, cum ar fi să se dea jos din pat, să gătească sau să aibă grijă de igiena personală. Când persoana afectată nu mai poate să contribuie la treburile casnice, rămân mai multe de făcut pentru ceilalți, iar unele lucruri ar putea rămâne nefăcute ceea ce poate crea frustrare și tensiune. Din acest motiv, membrii familiei pot începe să aibă resentimente pentru că simt că e prea multă presiune pe ei. De asemenea, simptomele de depresie pot fi greu de interpretat corect uneori. Simptomele precum oboseala, fatigabilitatea, iritabilitatea și izolarea socială sunt ușor de interpretat greșit. Dificultatea în recunoașterea simptomelor depresive poate duce la conflict în relații. De exemplu partenerul de cuplu ar putea interpreta greșit izolarea socială ca lipsă de interes sau evitare și simptomele de iritabilitate ca furie direcționată specific către ei.

s

Ce să NU faci când vrei să ajuți pe cineva cu depresie?

  1. ⚠️ Evită să iei lucrurile personal – fii atent și la emoțiile tale și încearcă să nu interpretezi iritabilitatea sau atitudinea distanță a persoanei depresive ca fiind atacuri personale
  2. ⛔ Nu minimiza experiența emoțională a persoanei depresive – vinovăția la persoanele depresive este amplificată și pot ajunge foarte ușor să se învinovățească sau să se simtă ca o povară pentru cei din jur. Fraze de genul “lasă că-ți trece”,  “încearcă să zâmbești mai mult și să gândești mai pozitiv”, “e doar în mintea ta”, “trebuie să fii tare și să treci peste” pot fi foarte dăunătoare pentru o persoana cu depresie
  3. ⛔ Nu încerca să faci totul pentru persoana depresivă din dorința de a o menaja – să o scutești de orice fel de efort – să faci curățenie pentru ea, să îi aduci mâncarea la pat, să nu o lași să facă nimic pentru că vrei să o lași să se odihnească – genul acesta de comportament poate să mențină simptomele depresiei pentru că acestea aduc beneficiul de a fi îngrijită mult mai mult decât înainte, iar acest lucru este un mecanism inconștient care menține simptomele. Este important să încurajăm persoana să facă mici activități care nu sunt foarte consumatoare de energie și să-i oferim suport în realizarea activităților. Aceste mici activități, pe lângă faptul că cresc nivelul de emoții pozitive, ajută persoana să redobândească încet sentimentul de autonomie.
R

Ce să faci când vrei să ajuți pe cineva cu depresie?

  1. 👐 Să asculți cu răbdare persoana dacă simte nevoia să vorbească despre cum se simte, să nu o întrerupi și să nu vorbești peste ea (dacă sunt întrerupte, persoanele cu depresie pot să își piardă ușor ideea din cauza dificultăților de concentrare)
  2. 🤗 Să arăți empatie și disponibilitate emoțională (inclusiv contact fizic, ex. îmbrățișări) în funcție de nevoile persoanei afectate (sub nicio formă nu trebuie să o forțăm să povestească sau să ne îmbrățișeze dacă nu simte că ar vrea să o facă – îi suntem aproape, dar oferim și spațiu dacă are nevoie)
  3. 👯 Faceți împreună un program de activități care i-ar putea face plăcere pentru a ridica nivelul de emoții pozitive, fără să fie foarte solicitant însă (ex. o plimbare, ieșit la cafea în oraș, la înghețată, vizionat un film împreună sau gătit), activități mici agreate împreună
  4. 👨‍⚕️ Direcționează persoana către ajutor specializat și susține-o în urmarea tratamentului
  5. ☯️ Creează o atmosfera relaxată acasă – când trecem prin depresie ajută foarte mult să evităm pe cât posibil stresul, iar rutinele sunt foarte bune în acest sens pentru că oferă mai multă predictibilitate și dau senzația că avem mai mult control asupra vieții noastre, ceea ce reduce semnificativ stresul
  6. 📖 Informează-te despre depresie și fii atent la semnele premergătoare suicidului
  7. 🥗 Alimentația sănătoasă și mișcarea zilnică ajută la creșterea stării de bine – planifică împreună cu persoana deprimată mese sănătoase pe care să le gătiți împreună și faceți împreună orice fel de mișcare, chiar dacă este mișcare ușoară, în fiecare zi
  8. 🆘 Dacă te simți copleșit și obosit în urma interacțiunii cu persoana depresivă, ia în considerare să cauți ajutor specializat la rândul tău.

Când un membru al familiei sau un prieten apropiat suferă de depresie este provocator pentru toată lumea, însă depresia este tratabilă, iar suportul emoțional și social îmbunătățesc considerabil rezultatele tratamentelor.

Bibliografie:
  1. Mojtabai, R., Olfson, M., & Han, B. (2016). National trends in the prevalence and treatment of depression in adolescents and young adults. Pediatrics, 138(6).
  2. Nasser, E. H., & Overholser, J. C. (2005). Recovery from major depression: the role of support from family, friends, and spiritual beliefs. Acta Psychiatrica Scandinavica, 111(2), 125-132.
  3. Leahy, R. L., Holland, S. J., & McGinn, L. K. (2017). Planuri de tratament şi intervenţii pentru depresie si anxietate. ASCR [Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România].
  4. American Psychiatric Association. (2016). DSM-5 Manual de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale. București: Editura Medicală Callisto.

Autor: Psih. Cristina Roncea – Psihoterapeut

Psiholog, psihoterapeut și psihiatru, eu ce aleg?

Ți s-a întâmplat vreodată să te întrebi la cine să apelezi când mintea și emoțiile tale par să se afle într-un labirint fără sfârșit? Nu ești singur! Înțelegerea diferențelor dintre psiholog, psihoterapeut și psihiatru este esențială pentru a ști pe cine să alegi în funcție de nevoile tale specifice. Așa că, haide să lămurim acest puzzle împreună!

Șantajul emoțional – cum îl recunoști, cum îl combați?

Șantajul emoțional este o formă de manipulare subtilă prin intermediul căreia manipulatorul încearcă să influențeze sau să controleze persoana țintă prin presiuni psihologice și emoționale cu scopul de a o determina să acționeze într-un anumit fel, în detrimentul propriilor interese și a propriei stări de bine.
De obicei, șantajul emoțional funcționează în relațiile mai apropiate (relația părinte-copil, familie, cuplu, relații de prietenie), pentru că manipulatorul se folosește de semnificația relației și de multe ori încearcă să creeze sentimente de vinovăție (nejustificată), pentru a obține ceea ce își dorește.

Depresia: abordare multidisciplinară și soluții inovative

Depresia nu are o cauză unică, ci este rezultatul unei interacțiuni complexe între factori externi și interni. Înțelegerea acestor influențe și abordarea lor într-un mod integrat reprezintă cheia pentru tratarea depresiei. Un plan de tratament holistic, care include atât terapia psihologică cât și gestionarea factorilor de mediu și medicali, poate aduce alinare și sprijin pentru cei afectați de această afecțiune mintală dificilă dar atât de frecventă.

Afecțiuni neurologice și psihice – comparație, puncte comune

Tulburările psihice se întâlnesc cu o rată foarte înalta în patologiile neurologice și afectează o mare parte întreaga populație de pe globul pământesc. Se cunosc până în prezent 14 tipuri de afecțiuni majore ce au origine neurologică, cu prezența unui tablou clinic asemănător celui întâlnit la afecțiunile și tulburările psihiatrice, ce apar în urma unor leziuni ale creierului uman sau în rezultatul evoluției unor boli neurologice.

terapia cu pisici beneficii sanatatea mintala

Terapia cu pisici – mit sau realitate

Studii din lumea întreagă susțin și la nivel științific ceea ce – intuitiv – am perceput și noi: compania pisicilor este de un real ajutor în viața de zi cu zi, și cu atât mai mult în cazul persoanelor cu tulburări sau afecțiuni precum depresie sau anxietate.

Am sintetizat pentru tine în rândurile ce urmează cele mai importante 10 beneficii pentru sănătatea mintală care vin la pachet cu prietenii blănoși:.

vindecarea copilului interior

Vindecarea copilului interior pentru regăsirea fericirii și echilibrului

Copilul interior reprezintă toate experiențele noastre bune și mai puțin bune, ce s-au format în copilărie alături de figurile de atașament și contextele de atunci. Aceste experiențe sunt în subconștient și reprezintă fricile și dificultățile resimțite în perioada aceea de dezvoltare împreună cu experiențele pozitive trăite atunci,

terapie de cuplu

Despre dependență și independență în relații – sănătate vs. toxicitate în cuplu

O provocare foarte mare cu care se confruntă multe dintre cuplurile de astăzi este identificarea unui echilibru intre dependență – nevoia de celălalt și independență – susținerea și orientarea spre propriile noastre interese. Unde și cum găsim linia fină ce separă un atașament sănătos și o dependență normală, naturală de tendința de a petrece mult timp departe de partener, având interese și preocupări care nu-l includ?

echilibru intre job si viata personala

Work – life balance – putem găsi echilibrul dintre viața personală și job?

A fost o vreme când granițele dintre serviciu și viața de acasă erau clare. În societatea de astăzi, de cele mai multe ori munca are prioritate față de orice altceva din viața noastră. Dorința noastră de a reuși profesional ne poate împinge să ne lăsăm deoparte propria stare de bine. Avem tendința de a cădea în capcana de a crede că putem fi productivi tot timpul sau că o zi de opt ore la locul de muncă echivalează cu opt ore de a fi productiv. Cu toate acestea, acest lucru este greu de realizat, dacă nu imposibil, pentru mulți dintre noi.

Tulburări mintale și tulburări de personalitate – definiții, comparație /limite, exemple, abordare terapeutică

Tulburările mintale și tulburările de personalitate sunt două categorii distincte de afecțiuni psihologice care afectează în mod semnificativ starea mintală și comportamentul individului. Deși au caracteristici și simptome diferite, ambele pot cauza dificultăți semnificative în viața de zi cu zi a unei persoane și necesită intervenție terapeutică.

sindromul impostorului

Sindromul impostorului

Sindromul impostorului este un fenomen psihologic care afectează multe persoane, chiar și pe acelea care sunt realizate din punct de vedere profesional și s-ar putea spune că sunt de succes.

Programări IAȘI:

0747 202 212 / 0332 505 114

Programări TIMIȘOARA:

0754 431 431 / 0356 800 300

Contact Iași:

Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași

Contact Belcești:

com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași

Contact Timișoara:

Str. Simion Bărnuțiu nr. 34, Timișoara, jud. Timiș