Depresia și gestionarea ei în familie
Depresia este o afecțiune mintală cu urmări grave la nivel social, profesional și personal. Ea afectează oameni de toate vârstele indiferent de statutul socio-economic. Deși se vorbește tot mai mult în ultima vreme despre depresie și sănătate mintală, încă ne confruntăm cu stigma și întâmpinăm dificultăți în a trata și a recunoaște această tulburare.
Depresia este un factor principal în suicid, astfel că este crucial ca persoanele care suferă de această tulburare să primească o formă de tratament.
Există tratamente care funcționează, atât psihologice dar și medicamentoase și tratamente alternative (stimulare electrică transcraniană), însă în jur de 35% dintre pacienți nu primesc nicio formă de tratament.
- Probleme de somn aproape în fiecare zi (fie că doarme prea mult – hipersomnie, fie prea puțin – insomnie)
- Schimbări în apetit sau greutate (apetit prea scăzut sau prea ridicat și schimbări bruște de greutate)
- Energie scăzută și fatigabilitate aproape în fiecare zi
- Dificultăți de concentrare, de a lua decizii, agitație psihomotorie sau lentoare care sunt observabile și de către ceilalți
- Gânduri recurente despre moarte și suicid, atentat de suicid sau un plan specific de a comite sinucid
În general, suportul social atenuează distresul psihologic. Dacă există percepția disponibilității emoționale din partea persoanelor dragi, apare un fel de barieră protectoare împotriva episoadelor depresive și a unei game mai largi de afecțiuni psihologice. A oferi suport emoțional înseamnă a crea un spațiu sigur care permite dezvoltarea încrederii, a oferi grijă, empatie și dragoste.
Când o persoană suferă de depresie, nu este singura care suferă, familia este și ea impactată. Depresia nu este întotdeauna evidentă de la început, însă chiar dacă persoana se închide, nu vorbește despre ce simte și încearcă să-și mascheze simptomele, dinamica din familie se schimbă. Se creează o atmosferă tensionată, marcată de agitație și îngrijorare. Membrii familiei ar putea să simtă un oarecare nivel de vinovăție pentru că poate apărea sentimentul că ar trebui să poată face mai multe să ajute persoana să își revină cât mai repede din depresie. Membrii familiei pot de asemenea să experimenteze sentimente de frică și anxietate, sentimente de neputință, iritare sau chiar furie față de situația actuală. Aceste sentimente duc ulterior la apariția vinovăției și rușinii pentru că s-au supărat pe persoana cu depresie → toate acestea sunt sentimente normale și e important să ne setăm mintea în așa fel încât să înțelegem că e normal să fim supărați pe situație în sine, nu pe persoana sau pe comportamentele pe care le are din cauza depresiei. Recuperarea este un proces mai lung, iar persoana depresivă trebuie să aibă un rol activ în recuperare, nu este ceva ce ceilalți pot face să îl/o vindece instant sau să îl/o facă să se simtă mai bine, iar cel mai bun lucru pe care îl poți tu face este să construiești un mediu în care persoana cu depresie să se simtă în siguranță pentru a naviga acel episod depresiv până se ameliorează simptomele.
Felul în care răspunde familia la depresia unui membru are un impact major asupra procesului de recuperare
De exemplu, un mediu ostil, critic, și chiar marcat de o presiune de a afișa o atitudine pozitivă (provenită din intențiile bune de a face persoana să se simtă mai bine) pot agrava simptomele de depresie și pot prelungi perioada în care simptomele sunt active. Dacă membrii familiei nu înțeleg ce cauzează simptomele, chiar dacă le observă, s-ar putea să îi reproșeze persoanei suferind de depresie că este prea sensibilă, prea slabă sau leneșă. De asemenea, s-ar putea să creadă că persoana alege conștient să nu facă nimic din comoditate sau lene și că se complace în situație.
Pentru o persoană cu depresie este dificil să facă față multor situații care fac parte din viața zilnică. Energia și motivația scăzută pot face persoana să se simtă copleșită chiar și la cele mai banale activități, cum ar fi să se dea jos din pat, să gătească sau să aibă grijă de igiena personală. Când persoana afectată nu mai poate să contribuie la treburile casnice, rămân mai multe de făcut pentru ceilalți, iar unele lucruri ar putea rămâne nefăcute ceea ce poate crea frustrare și tensiune. Din acest motiv, membrii familiei pot începe să aibă resentimente pentru că simt că e prea multă presiune pe ei. De asemenea, simptomele de depresie pot fi greu de interpretat corect uneori. Simptomele precum oboseala, fatigabilitatea, iritabilitatea și izolarea socială sunt ușor de interpretat greșit. Dificultatea în recunoașterea simptomelor depresive poate duce la conflict în relații. De exemplu partenerul de cuplu ar putea interpreta greșit izolarea socială ca lipsă de interes sau evitare și simptomele de iritabilitate ca furie direcționată specific către ei.
Ce să NU faci când vrei să ajuți pe cineva cu depresie?
- ⚠️ Evită să iei lucrurile personal – fii atent și la emoțiile tale și încearcă să nu interpretezi iritabilitatea sau atitudinea distanță a persoanei depresive ca fiind atacuri personale
- ⛔ Nu minimiza experiența emoțională a persoanei depresive – vinovăția la persoanele depresive este amplificată și pot ajunge foarte ușor să se învinovățească sau să se simtă ca o povară pentru cei din jur. Fraze de genul “lasă că-ți trece”, “încearcă să zâmbești mai mult și să gândești mai pozitiv”, “e doar în mintea ta”, “trebuie să fii tare și să treci peste” pot fi foarte dăunătoare pentru o persoana cu depresie
- ⛔ Nu încerca să faci totul pentru persoana depresivă din dorința de a o menaja – să o scutești de orice fel de efort – să faci curățenie pentru ea, să îi aduci mâncarea la pat, să nu o lași să facă nimic pentru că vrei să o lași să se odihnească – genul acesta de comportament poate să mențină simptomele depresiei pentru că acestea aduc beneficiul de a fi îngrijită mult mai mult decât înainte, iar acest lucru este un mecanism inconștient care menține simptomele. Este important să încurajăm persoana să facă mici activități care nu sunt foarte consumatoare de energie și să-i oferim suport în realizarea activităților. Aceste mici activități, pe lângă faptul că cresc nivelul de emoții pozitive, ajută persoana să redobândească încet sentimentul de autonomie.
Ce să faci când vrei să ajuți pe cineva cu depresie?
- 👐 Să asculți cu răbdare persoana dacă simte nevoia să vorbească despre cum se simte, să nu o întrerupi și să nu vorbești peste ea (dacă sunt întrerupte, persoanele cu depresie pot să își piardă ușor ideea din cauza dificultăților de concentrare)
- 🤗 Să arăți empatie și disponibilitate emoțională (inclusiv contact fizic, ex. îmbrățișări) în funcție de nevoile persoanei afectate (sub nicio formă nu trebuie să o forțăm să povestească sau să ne îmbrățișeze dacă nu simte că ar vrea să o facă – îi suntem aproape, dar oferim și spațiu dacă are nevoie)
- 👯 Faceți împreună un program de activități care i-ar putea face plăcere pentru a ridica nivelul de emoții pozitive, fără să fie foarte solicitant însă (ex. o plimbare, ieșit la cafea în oraș, la înghețată, vizionat un film împreună sau gătit), activități mici agreate împreună
- 👨⚕️ Direcționează persoana către ajutor specializat și susține-o în urmarea tratamentului
- ☯️ Creează o atmosfera relaxată acasă – când trecem prin depresie ajută foarte mult să evităm pe cât posibil stresul, iar rutinele sunt foarte bune în acest sens pentru că oferă mai multă predictibilitate și dau senzația că avem mai mult control asupra vieții noastre, ceea ce reduce semnificativ stresul
- 📖 Informează-te despre depresie și fii atent la semnele premergătoare suicidului
- 🥗 Alimentația sănătoasă și mișcarea zilnică ajută la creșterea stării de bine – planifică împreună cu persoana deprimată mese sănătoase pe care să le gătiți împreună și faceți împreună orice fel de mișcare, chiar dacă este mișcare ușoară, în fiecare zi
- 🆘 Dacă te simți copleșit și obosit în urma interacțiunii cu persoana depresivă, ia în considerare să cauți ajutor specializat la rândul tău.
Când un membru al familiei sau un prieten apropiat suferă de depresie este provocator pentru toată lumea, însă depresia este tratabilă, iar suportul emoțional și social îmbunătățesc considerabil rezultatele tratamentelor.
- Mojtabai, R., Olfson, M., & Han, B. (2016). National trends in the prevalence and treatment of depression in adolescents and young adults. Pediatrics, 138(6).
- Nasser, E. H., & Overholser, J. C. (2005). Recovery from major depression: the role of support from family, friends, and spiritual beliefs. Acta Psychiatrica Scandinavica, 111(2), 125-132.
- Leahy, R. L., Holland, S. J., & McGinn, L. K. (2017). Planuri de tratament şi intervenţii pentru depresie si anxietate. ASCR [Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România].
- American Psychiatric Association. (2016). DSM-5 Manual de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale. București: Editura Medicală Callisto.
Autor: Psih. Cristina Roncea – Psihoterapeut
alte articole din blog
Contact Iași:
Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași
Contact Belcești:
com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași
Contact Timișoara:
Str. Simion Bărnuțiu nr. 34, Timișoara, jud. Timiș