Afecțiuni neurologice și psihice

comparație, puncte comune

În complexitatea fascinantă a modului în care funcționăm ca oameni, se conturează o intersecție crucială între sfera neurologică și cea psihiatrică. Acest articol aduce în prim plan o realitate – tulburările psihice coexistă cu patologiile neurologice, și în plus, afectează o parte semnificativă a populației la nivel global.

În lumina cunoașterii actuale, au fost identificate 14 tipuri majore de afecțiuni neurologice, evidențiind prezența unui tablou clinic similar cu cel întâlnit în cazurile de boli și tulburări psihiatrice.

Tulburările sau afecțiunile psihiatrice apărute din cauze neurologice se conturează ca rezultat al leziunilor cerebrale sau evoluției unor afecțiuni neurologice, subliniind astfel necesitatea unei abordări integrative în înțelegerea și tratarea complexelor conexiuni dintre minte și corp.

Tulburări neurologice >> Simptome psihiatrice

Cele mai frecvente simptome, sindroame, manifestări clinice psihiatrice în tulburări neurocognitive (TNC) sunt:

  1. Tulburări de conștiință
  2. Status mintal patologic
  3. Semne clasice de deteriorare cognitivă
  4. Tulburări de percepții (halucinații vizuale, tactile, gustative, olfactive)
  5. Semne de disfuncții subcorticale (tulburări motorii, tremor, ataxie, mișcări coreice)
  6. Aparența neîngrijită, o igienă precară
Tulburările psihice apar cel mai frecvent în boli precum: Parkinson, Wilson, Huntington, sindroamele iatrogene, parkinsonismul neuroleptic.

În tabloul clinic al acestor boli neurologice, cele mai frecvente simptome comorbide sunt: afaziile, agnoziile (vizuală, optică, a culorilor, facială), stereognozia, apraxiile, amneziile, neglijența spațială unilaterală (NSU), demențele, deteriorarea memoriei, a funcțiilor cognitive, tulburări de limbaj.

Patologia funcționalității anatomice poate fi constatată în funcție de zona afectată a creierului. În patologiile anumitor zone afectate ale creierului, pot fi observate patologii neurologice specifice și simptome mintale comorbide.

Simptome neurologice și psihiatrice comorbide în funcție de diferite zone afectate ale creierului:

SINDROMUL FRONTAL

  • pierderea unilaterală a mirosului
  • apatie
  • indispoziție
  • scăderea capacității de comunicare spontană
  • comportament impulsiv agresiv disfotic
  • incapacitatea de autocontrol al unor mișcări motorii
  • comportament de imitare (comportament Lhermitte)
  • tulburări vizuale
  • tulburări de memorie tulburări vegetative
  • afazia motorie

SINDROMUL PARIETAL

  • epilepsie
  • hemianestezii
  • tulburări unilaterale a părților corpului
  • dezorientare dreapta-stânga
  • dificultatea de a se orienta în spațiu
  • apraxia de îmbrăcare
  • deficit amnezic de scurtă durată
  • alexie (incapacitatea de a citi)
  • agrafie (pierdere sau tulburare a funcțiunii de exprimare a gândurilor prin scris)
  • disgrafie (perturbare patologică a scrisului, care se deformează devenind neciteț)
  • sindromul Anton Babinski
  • sindromul Gertsmann
  • tulburări gustative

SINDROMUL TEMPORAL

  • orbire totală sau parțială
  • agnozie vizuală (pierdere sau tulburare a funcțiunilor intelectuale de recunoaștere a celor văzute, auzite, pipăite)
  • scotoame (pierdere a vederii pe o porțiune limitată a câmpului vizual)
  • iluzii optice
  • palinopsie (afecțiune a vederii în care bolnavul continuă să vadă, intermitent, un obiect dispărut din câmpul său vizual)
  • tulburări olfactive
  • halucinații
  • tulburări gustative
  • hemianopsii în cadranul superior (slăbire sau pierdere a vederii într-o jumătate a fiecărei retine, întâlnită în unele boli nervoase)
  • epilepsie temporală
  • crize somato-senzoriale
  • crize olfactive
  • senzații “deja-vu”
  • iluzii
  • deficit de percepție al timpului
  • tulburări de memorie
  • tulburări de limbaj
  • tulburări de conștiință.

SINDROMUL OCCIPITAL

  • halucinații vizuale
  • hemianopsii (slăbire sau pierdere a vederii într-o jumătate a fiecărei retine, întâlnită în unele boli nervoase)
  • Prozopagnozi (pierdere a facultății de a recunoaște fizionomiile)
  • anosmia culorilor
  • sindromul Balint
  • ataxia optică simultagnozia (tulburare a coordonării mișcărilor voluntare din cauza lezării unor căi nervoase sau centri nervoși)

Tulburări neurologice și psihiatrice >> Simptome psihiatrice

Cele mai frecvente simptome și sindroame psihiatrice care se întâlnesc deseori în afecțiunile mintale dar și neurologice sunt:

  1. Tulburări cognitive și operațiuni ale gândirii (amnezie de fixare, diminuarea atenției, black-out-ul, reducerea vocabularului, clișee verbale, pierderea flexibilității ideative și a capacităților operaționale a gândirii):
  2. Alterări de conștiință (confuzie de scurtă și lungă durată);
  3. Tulburări de personalitate (comportament impulsiv, agresiv, apatie);
  4. Tulburări de percepție (halucinațiile vizuale în afecțiuni organice, de ex.: delir, epilepsie);
  5. Tulburări de dispoziție (depresia, anxietatea, labilitatea emoțională, de ex.: patologia vasculară, scleroza multiplă, boala Alzheimer, demența)

Tulburări psihiatrice  determinate de bolile neurologice

Cele mai frecvente tulburări psihiatrice în bolile neurologice conform lui Kurt Schneider sunt următoarele patologii:

  1. Sindroame cognitive (sindrom demențial, delirium, tulburare amnestică organică);
  2. Tulburări schizofreniforme și alte sindroame organice psihiatrice (tulburarea psihotică organică);
  3. Tulburarea afectivă organică;
  4. Tulburare anxioasă organică;
  5. Disfuncție sexuală organică.
  6. Tulburarea catonică organică;
  7. Tulburare organică de personalitate

PRINCIPALELE AFECȚIUNI NEURO-PSIHICE

DEMENȚA ALZHEIMER – Tulburări psihice și neurologice

În demență sunt afectate și alte zone ale activității mintale precum memoria – se instalează amnezia progresivă, inițial anterogradă (care păstrează amintirile vechi), limbajul, orientarea (dezorientarea în spațiu este inițial temporală, ulterior spațială, pacienții nu își reamintesc numele, adresa, membrii familiei), tulburări emotive sau de personalitate, cogniție.

Tabloul clinic se caracterizează prin: schimbarea comportamentului, comportament social inadecvat, agresivitate, stări de iritabilitate și furie, tulburări afective sau apatie, regresia memoriei, gândire lentă, tulburări de exprimare și de înțelegere, tulburări de limbaj și de recunoaștere; incapacitatea de a mânca, de a se îmbrăca de sine stătător, sunt afectate activitățile fizice în rutina zilei, halucinații, idei delirante.

Boala Alzheimer este definită că o tulburare de tip cognitiv, astfel fiind asociate complicații psihiatrice non-cognitive (depresie, anxietate, insomnii, halucinații, idei delirante, tulburări sexuale, comportamentale, etc.) și neurologice.

Cele mai frecvente simptome neuropsihiatrice în boala Alzheimer:

  • Apatie 50-70 %
  • Agitație 40-65%
  • Anxietate 30-50%
  • Iritabilitate 30-45%
  • Depresie 40%
  • Dezinhibiție 30-40%
  • Idei delirante 20-40%
  • Insomnie 20-25
  • Halucinații 5-15%

BOALA CU CORPI LEWY

În tulburări psihice în Boala cu corpi Lewy cel mai des putem constata un deficit cognitiv progresiv, depresie, halucinații și idei delirante

BOALA PARKINSON

Tulburările psihice și neurologice în Boala Parkinson se manifestă prin:

  • tremor de repaos
  • rigiditate
  • instabilitate postulară și afectarea mersului
  • tulburări autoimune
  • tulburări de dispoziție (anxietatea, depresia)
  • întimpinarea greutăților de vorbire
  • tulburări cognitive
  • demență
  • tulburări de somn

BOALA HUNTINGTON

Tabloul clinic al bolii Huntington cuprinde:

  • mișcări necontrolate,
  • neîndemânare sau probleme de echilibru
  • modificări de dispoziție (iritabilitate, anxietate, apatie, pasivitate, deprimare sau stare de furie)
  • tulburări cognitive, incapacitatea de a șofa, memorarea lucrurilor noi, amintirea acestora sau episoadelor trăite în anterior, capacitatea de a judeca și lua decizii, scăderea memoriei
  • forma clinică schizofrenică cu idei delirante
  • tulburări de percepție

TRAUME CRANIO-CEREBRALE – Tulburări psihice și neurologice

În aceste tulburări sunt specifice:

  • tulburări de conștiință (obnubilare – stare de apatie, de amorțeală fizică și psihică generală, cu încetinirea gândirii, cauzată de unele boli ale sistemului nervos sau cardiovascular, somnolență cu o simptomatologie concomitentă – încetinirea gândirii, dezorientare, reacții numai la stimuli puternici).

ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL (AVC) – Tulburări psihice și neurologice

Cele mai răspândite simptome si sindroame post – AVC sunt:

  • tulburările de dispoziție, depresia vasculară (anhedonia, sentimentul de vinovăție, tulburările cognitive și inhibiția psihomotorie);
  • depresia, comorbidă cu demența (simptome cognitive, pseudodemența);
  • demența (amnezie, apraxie, disfuncție vizual-spațială, dezorganizarea cognitivă, deficit de limbaj, comportament dezinhibat, apraxie, paranoia, funcționare socială redusă);
  • simptome de depresie (tulburări de somn, tulburări de concentrare, inapetență, lipsă de motivație, lipsă de energie, plâns facil, sentiment de vinovăție, stare de pesimism, nihilism);
  • simptome psihotice (delir, tulburări de gândire, tulburări de percepții – vizuale, auditive).

MIASTENIA GRAVIS

Cele mai răspândite simptome si sindroame întâlnite aici sunt:

  • slăbiciunea musculară (disartrie, disfagie, dificultăți motorii);
  • simptome oculare (blefarospasm, ptoză, fotofobii, diplopie);
  • simptome bulbare;
  • simptome afective (depresie, anxietate, tristețe, frică, iminența unei catastrofe, fenomene de anestezia psihică, apatie, disforie);
  • disfuncție cognitivă;
  • fobii;
  • comportament autoagresiv, compulsiv;
  • scăderea calității vieții.

PACIENȚI CU INFECȚIA HIV – Tulburări psihice

Cele mai des întâlnite sindroame psihiatrice la pacienții cu infecția HIV sunt:

  • sindrom cognitiv sau psiho-organic (diminuarea memoriei, declin cognitiv, fonul emoțional instabil);
  • sindrom demențial (scăderea cogniției cu ataxie, apraxie, hipertonie, parapareze);
  • sindroame afective (depresia, episod maniacal sau hipomaniacal);
  • episoade psihotice.

CONCLUZIE

Tulburările psihice se întâlnesc cu o rată foarte înaltă în patologiile neurologice și afectează o mare parte întreaga populație de pe globul pământesc. Se cunosc până în prezent 14 tipuri de afecțiuni majore ce au origine neurologică, cu prezența unui tablou clinic asemănător celui întâlnit la afecțiunile și tulburările psihiatrice, ce apar în urma unor leziuni ale creierului uman sau în rezultatul evoluției unor boli neurologice.

Bibliografie

Boșcanean Cristina, Boronin Larisa, Tulburări psihice în bolile neurologice, 2023, pp. 368-375

limite sănătoase in relatii

Ce înseamnă limite sănătoase în relații și la ce ne folosesc

În orice tip de relație – fie ea de cuplu, prietenie, familie sau profesională – limitele sănătoase sunt fundamentale. Ele definesc spațiul personal, ne protejează emoțional și asigură un echilibru între nevoile proprii și cele ale celorlalți. Fără limite clare, relațiile pot deveni copleșitoare, generând frustrare, resentimente și epuizare.

Memoria+Atenția+Concentrarea=Stimulare Cognitivă Computerizată

Dacă ai început să uiți lucruri simple, îți pierzi șirul gândurilor în conversații sau te simți mai dezorganizat decât înainte, nu ești singur. Tot mai mulți oameni – indiferent de vârstă – se confruntă cu dificultăți de memorie, atenție și concentrare, uneori fără să-și dea seama cât de mult le afectează viața de zi cu zi.

imagine corporala distorsionata

Ghid de combatere a imaginii corporale negative

Imaginea corporală negativă este mai puțin despre felul în care arătăm și mai mult despre felul în care simțim și gândim despre propria persoană. Când sentimentele care predomină sunt vina, rușinea, dezgustul sau respingerea, ajungem să ne vedem corpul ca pe un inamic.

tristetea post vacanta

Tristețea de după vacanță – este depresie? ce facem cu acest sentiment?

Studiile arată că vacanțele îmbunătățesc starea de bine, cresc afectivitatea pozitivă, reduc stresul și epuizarea, însă toate aceste efecte par că se pierd în prima săptămână după ce revenim la serviciu și aproape că revenim la starea pe care am avut-o înainte de a pleca în vacanță.

compatibilitatea cu terapeutul

Când Terapia Nu Merge Cu Oricine (Sau Cu Nimeni)

Relațiile umane sunt extrem de complexe, iar terapia este, în esență, tot o relație. Nu e vina nimănui că uneori nu ne putem conecta cu un terapeut. La fel cum nu e vina noastră dacă simțim că nimeni nu ni se potrivește.

divort cu copii

Sprijinind copiii după divorț. Cum răspundem la întrebările lor despre schimbările din familie

Amintiți-vă că un copil nu renunță la părinții săi, însă el trebuie să se adapteze la schimbări copleșitoare ce rezultă din pierderea structurii lui familiale. Dacă unui adult îi este atât de greu să treacă prin acest proces gândiți-vă ce poate simți un copil care poate avea sentimente ambivalente față de părinți iar aceste trăiri îî pot întoarce viața pe dos.

terapie adolescenti cu autism

Autismul la adolescenți: Provocări specifice și cum să le faci față

Tulburarea din spectrul autismului  prezintă provocări unice atunci când trece în anii adolescenței. Adesea, din cauza semnelor omise sau a simptomelor care se suprapun cu alte afecțiuni diagnosticarea timpurie a autismului poate fi o reală provocare.

tms tratament anti fumat

STOP fumat: Tratamentul dependenței de nicotină cu TMS

TMS poate reduce dorința de a fuma prin creșterea sau scăderea activității neuronale în zonele implicate în adicții, ameliorează simptomele de sevraj, îmbunătățește controlul impulsului de a fuma.

tdcs in tratamentul depresiei

tDCS în tratarea problemelor psihice și neurologice – soluție modernă și sigură

În era tehnologiei tratarea afecțiunilor psihice se face prin metode ce complimentează sau chiar înlocuiesc complet tratamentul clasic, medicamentos.

Comparatia cu ceilalti - cum sa ne oprim

Comparația cu ceilalți – normalitate, impact, efecte, soluții

Cu siguranță fiecare dintre noi am fost întrebați de către părinți despre notele obținute de colegii noștri de clasă la anumite teste sau evaluări comparativ cu ale noastre ori ni s-a atras atenția că în anumite momente eram mai puțin ascultători decât frații și surorile noastre.

Și acum, ajunși la vârsta adultă, purtăm în minte aceeași întrebare: “Sunt ceilalți mai buni decât noi?”

Contact Iași:

Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL 11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași

Contact Belcești:

com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași

Contact Timișoara:

Bd. Eroilor de la Tisa nr. 8, etaj 1, Timișoara, jud. Timiș