Afecțiuni neurologice și psihice

comparație, puncte comune

În complexitatea fascinantă a modului în care funcționăm ca oameni, se conturează o intersecție crucială între sfera neurologică și cea psihiatrică. Acest articol aduce în prim plan o realitate – tulburările psihice coexistă cu patologiile neurologice, și în plus, afectează o parte semnificativă a populației la nivel global.

În lumina cunoașterii actuale, au fost identificate 14 tipuri majore de afecțiuni neurologice, evidențiind prezența unui tablou clinic similar cu cel întâlnit în cazurile de boli și tulburări psihiatrice.

Tulburările sau afecțiunile psihiatrice apărute din cauze neurologice se conturează ca rezultat al leziunilor cerebrale sau evoluției unor afecțiuni neurologice, subliniind astfel necesitatea unei abordări integrative în înțelegerea și tratarea complexelor conexiuni dintre minte și corp.

Tulburări neurologice >> Simptome psihiatrice

Cele mai frecvente simptome, sindroame, manifestări clinice psihiatrice în tulburări neurocognitive (TNC) sunt:

  1. Tulburări de conștiință
  2. Status mintal patologic
  3. Semne clasice de deteriorare cognitivă
  4. Tulburări de percepții (halucinații vizuale, tactile, gustative, olfactive)
  5. Semne de disfuncții subcorticale (tulburări motorii, tremor, ataxie, mișcări coreice)
  6. Aparența neîngrijită, o igienă precară
Tulburările psihice apar cel mai frecvent în boli precum: Parkinson, Wilson, Huntington, sindroamele iatrogene, parkinsonismul neuroleptic.

În tabloul clinic al acestor boli neurologice, cele mai frecvente simptome comorbide sunt: afaziile, agnoziile (vizuală, optică, a culorilor, facială), stereognozia, apraxiile, amneziile, neglijența spațială unilaterală (NSU), demențele, deteriorarea memoriei, a funcțiilor cognitive, tulburări de limbaj.

Patologia funcționalității anatomice poate fi constatată în funcție de zona afectată a creierului. În patologiile anumitor zone afectate ale creierului, pot fi observate patologii neurologice specifice și simptome mintale comorbide.

Simptome neurologice și psihiatrice comorbide în funcție de diferite zone afectate ale creierului:

SINDROMUL FRONTAL

  • pierderea unilaterală a mirosului
  • apatie
  • indispoziție
  • scăderea capacității de comunicare spontană
  • comportament impulsiv agresiv disfotic
  • incapacitatea de autocontrol al unor mișcări motorii
  • comportament de imitare (comportament Lhermitte)
  • tulburări vizuale
  • tulburări de memorie tulburări vegetative
  • afazia motorie

SINDROMUL PARIETAL

  • epilepsie
  • hemianestezii
  • tulburări unilaterale a părților corpului
  • dezorientare dreapta-stânga
  • dificultatea de a se orienta în spațiu
  • apraxia de îmbrăcare
  • deficit amnezic de scurtă durată
  • alexie (incapacitatea de a citi)
  • agrafie (pierdere sau tulburare a funcțiunii de exprimare a gândurilor prin scris)
  • disgrafie (perturbare patologică a scrisului, care se deformează devenind neciteț)
  • sindromul Anton Babinski
  • sindromul Gertsmann
  • tulburări gustative

SINDROMUL TEMPORAL

  • orbire totală sau parțială
  • agnozie vizuală (pierdere sau tulburare a funcțiunilor intelectuale de recunoaștere a celor văzute, auzite, pipăite)
  • scotoame (pierdere a vederii pe o porțiune limitată a câmpului vizual)
  • iluzii optice
  • palinopsie (afecțiune a vederii în care bolnavul continuă să vadă, intermitent, un obiect dispărut din câmpul său vizual)
  • tulburări olfactive
  • halucinații
  • tulburări gustative
  • hemianopsii în cadranul superior (slăbire sau pierdere a vederii într-o jumătate a fiecărei retine, întâlnită în unele boli nervoase)
  • epilepsie temporală
  • crize somato-senzoriale
  • crize olfactive
  • senzații “deja-vu”
  • iluzii
  • deficit de percepție al timpului
  • tulburări de memorie
  • tulburări de limbaj
  • tulburări de conștiință.

SINDROMUL OCCIPITAL

  • halucinații vizuale
  • hemianopsii (slăbire sau pierdere a vederii într-o jumătate a fiecărei retine, întâlnită în unele boli nervoase)
  • Prozopagnozi (pierdere a facultății de a recunoaște fizionomiile)
  • anosmia culorilor
  • sindromul Balint
  • ataxia optică simultagnozia (tulburare a coordonării mișcărilor voluntare din cauza lezării unor căi nervoase sau centri nervoși)

Tulburări neurologice și psihiatrice >> Simptome psihiatrice

Cele mai frecvente simptome și sindroame psihiatrice care se întâlnesc deseori în afecțiunile mintale dar și neurologice sunt:

  1. Tulburări cognitive și operațiuni ale gândirii (amnezie de fixare, diminuarea atenției, black-out-ul, reducerea vocabularului, clișee verbale, pierderea flexibilității ideative și a capacităților operaționale a gândirii):
  2. Alterări de conștiință (confuzie de scurtă și lungă durată);
  3. Tulburări de personalitate (comportament impulsiv, agresiv, apatie);
  4. Tulburări de percepție (halucinațiile vizuale în afecțiuni organice, de ex.: delir, epilepsie);
  5. Tulburări de dispoziție (depresia, anxietatea, labilitatea emoțională, de ex.: patologia vasculară, scleroza multiplă, boala Alzheimer, demența)

Tulburări psihiatrice  determinate de bolile neurologice

Cele mai frecvente tulburări psihiatrice în bolile neurologice conform lui Kurt Schneider sunt următoarele patologii:

  1. Sindroame cognitive (sindrom demențial, delirium, tulburare amnestică organică);
  2. Tulburări schizofreniforme și alte sindroame organice psihiatrice (tulburarea psihotică organică);
  3. Tulburarea afectivă organică;
  4. Tulburare anxioasă organică;
  5. Disfuncție sexuală organică.
  6. Tulburarea catonică organică;
  7. Tulburare organică de personalitate

PRINCIPALELE AFECȚIUNI NEURO-PSIHICE

DEMENȚA ALZHEIMER – Tulburări psihice și neurologice

În demență sunt afectate și alte zone ale activității mintale precum memoria – se instalează amnezia progresivă, inițial anterogradă (care păstrează amintirile vechi), limbajul, orientarea (dezorientarea în spațiu este inițial temporală, ulterior spațială, pacienții nu își reamintesc numele, adresa, membrii familiei), tulburări emotive sau de personalitate, cogniție.

Tabloul clinic se caracterizează prin: schimbarea comportamentului, comportament social inadecvat, agresivitate, stări de iritabilitate și furie, tulburări afective sau apatie, regresia memoriei, gândire lentă, tulburări de exprimare și de înțelegere, tulburări de limbaj și de recunoaștere; incapacitatea de a mânca, de a se îmbrăca de sine stătător, sunt afectate activitățile fizice în rutina zilei, halucinații, idei delirante.

Boala Alzheimer este definită că o tulburare de tip cognitiv, astfel fiind asociate complicații psihiatrice non-cognitive (depresie, anxietate, insomnii, halucinații, idei delirante, tulburări sexuale, comportamentale, etc.) și neurologice.

Cele mai frecvente simptome neuropsihiatrice în boala Alzheimer:

  • Apatie 50-70 %
  • Agitație 40-65%
  • Anxietate 30-50%
  • Iritabilitate 30-45%
  • Depresie 40%
  • Dezinhibiție 30-40%
  • Idei delirante 20-40%
  • Insomnie 20-25
  • Halucinații 5-15%

BOALA CU CORPI LEWY

În tulburări psihice în Boala cu corpi Lewy cel mai des putem constata un deficit cognitiv progresiv, depresie, halucinații și idei delirante

BOALA PARKINSON

Tulburările psihice și neurologice în Boala Parkinson se manifestă prin:

  • tremor de repaos
  • rigiditate
  • instabilitate postulară și afectarea mersului
  • tulburări autoimune
  • tulburări de dispoziție (anxietatea, depresia)
  • întimpinarea greutăților de vorbire
  • tulburări cognitive
  • demență
  • tulburări de somn

BOALA HUNTINGTON

Tabloul clinic al bolii Huntington cuprinde:

  • mișcări necontrolate,
  • neîndemânare sau probleme de echilibru
  • modificări de dispoziție (iritabilitate, anxietate, apatie, pasivitate, deprimare sau stare de furie)
  • tulburări cognitive, incapacitatea de a șofa, memorarea lucrurilor noi, amintirea acestora sau episoadelor trăite în anterior, capacitatea de a judeca și lua decizii, scăderea memoriei
  • forma clinică schizofrenică cu idei delirante
  • tulburări de percepție

TRAUME CRANIO-CEREBRALE – Tulburări psihice și neurologice

În aceste tulburări sunt specifice:

  • tulburări de conștiință (obnubilare – stare de apatie, de amorțeală fizică și psihică generală, cu încetinirea gândirii, cauzată de unele boli ale sistemului nervos sau cardiovascular, somnolență cu o simptomatologie concomitentă – încetinirea gândirii, dezorientare, reacții numai la stimuli puternici).

ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL (AVC) – Tulburări psihice și neurologice

Cele mai răspândite simptome si sindroame post – AVC sunt:

  • tulburările de dispoziție, depresia vasculară (anhedonia, sentimentul de vinovăție, tulburările cognitive și inhibiția psihomotorie);
  • depresia, comorbidă cu demența (simptome cognitive, pseudodemența);
  • demența (amnezie, apraxie, disfuncție vizual-spațială, dezorganizarea cognitivă, deficit de limbaj, comportament dezinhibat, apraxie, paranoia, funcționare socială redusă);
  • simptome de depresie (tulburări de somn, tulburări de concentrare, inapetență, lipsă de motivație, lipsă de energie, plâns facil, sentiment de vinovăție, stare de pesimism, nihilism);
  • simptome psihotice (delir, tulburări de gândire, tulburări de percepții – vizuale, auditive).

MIASTENIA GRAVIS

Cele mai răspândite simptome si sindroame întâlnite aici sunt:

  • slăbiciunea musculară (disartrie, disfagie, dificultăți motorii);
  • simptome oculare (blefarospasm, ptoză, fotofobii, diplopie);
  • simptome bulbare;
  • simptome afective (depresie, anxietate, tristețe, frică, iminența unei catastrofe, fenomene de anestezia psihică, apatie, disforie);
  • disfuncție cognitivă;
  • fobii;
  • comportament autoagresiv, compulsiv;
  • scăderea calității vieții.

PACIENȚI CU INFECȚIA HIV – Tulburări psihice

Cele mai des întâlnite sindroame psihiatrice la pacienții cu infecția HIV sunt:

  • sindrom cognitiv sau psiho-organic (diminuarea memoriei, declin cognitiv, fonul emoțional instabil);
  • sindrom demențial (scăderea cogniției cu ataxie, apraxie, hipertonie, parapareze);
  • sindroame afective (depresia, episod maniacal sau hipomaniacal);
  • episoade psihotice.

CONCLUZIE

Tulburările psihice se întâlnesc cu o rată foarte înaltă în patologiile neurologice și afectează o mare parte întreaga populație de pe globul pământesc. Se cunosc până în prezent 14 tipuri de afecțiuni majore ce au origine neurologică, cu prezența unui tablou clinic asemănător celui întâlnit la afecțiunile și tulburările psihiatrice, ce apar în urma unor leziuni ale creierului uman sau în rezultatul evoluției unor boli neurologice.

Bibliografie

Boșcanean Cristina, Boronin Larisa, Tulburări psihice în bolile neurologice, 2023, pp. 368-375

burnout ce este cauze simptome

Burnout-ul sau epuizarea emoțională

Burnout-ul este o stare de epuizare emoțională, fizică și mintală cauzată de stres excesiv și prelungit. Te simți copleșit, epuizat din punct de vedere emoțional și incapabil să faci față cerințelor constante. Pe măsură ce stresul continuă, începi să pierzi interesul și motivația care te-au determinat să preiei un anumit rol.

Psiholog, psihoterapeut și psihiatru, eu ce aleg?

Ți s-a întâmplat vreodată să te întrebi la cine să apelezi când mintea și emoțiile tale par să se afle într-un labirint fără sfârșit? Nu ești singur! Înțelegerea diferențelor dintre psiholog, psihoterapeut și psihiatru este esențială pentru a ști pe cine să alegi în funcție de nevoile tale specifice. Așa că, haide să lămurim acest puzzle împreună!

Șantajul emoțional – cum îl recunoști, cum îl combați?

Șantajul emoțional este o formă de manipulare subtilă prin intermediul căreia manipulatorul încearcă să influențeze sau să controleze persoana țintă prin presiuni psihologice și emoționale cu scopul de a o determina să acționeze într-un anumit fel, în detrimentul propriilor interese și a propriei stări de bine.
De obicei, șantajul emoțional funcționează în relațiile mai apropiate (relația părinte-copil, familie, cuplu, relații de prietenie), pentru că manipulatorul se folosește de semnificația relației și de multe ori încearcă să creeze sentimente de vinovăție (nejustificată), pentru a obține ceea ce își dorește.

Depresia: abordare multidisciplinară și soluții inovative

Depresia nu are o cauză unică, ci este rezultatul unei interacțiuni complexe între factori externi și interni. Înțelegerea acestor influențe și abordarea lor într-un mod integrat reprezintă cheia pentru tratarea depresiei. Un plan de tratament holistic, care include atât terapia psihologică cât și gestionarea factorilor de mediu și medicali, poate aduce alinare și sprijin pentru cei afectați de această afecțiune mintală dificilă dar atât de frecventă.

terapia cu pisici beneficii sanatatea mintala

Terapia cu pisici – mit sau realitate

Studii din lumea întreagă susțin și la nivel științific ceea ce – intuitiv – am perceput și noi: compania pisicilor este de un real ajutor în viața de zi cu zi, și cu atât mai mult în cazul persoanelor cu tulburări sau afecțiuni precum depresie sau anxietate.

Am sintetizat pentru tine în rândurile ce urmează cele mai importante 10 beneficii pentru sănătatea mintală care vin la pachet cu prietenii blănoși:.

vindecarea copilului interior

Vindecarea copilului interior pentru regăsirea fericirii și echilibrului

Copilul interior reprezintă toate experiențele noastre bune și mai puțin bune, ce s-au format în copilărie alături de figurile de atașament și contextele de atunci. Aceste experiențe sunt în subconștient și reprezintă fricile și dificultățile resimțite în perioada aceea de dezvoltare împreună cu experiențele pozitive trăite atunci,

terapie de cuplu

Despre dependență și independență în relații – sănătate vs. toxicitate în cuplu

O provocare foarte mare cu care se confruntă multe dintre cuplurile de astăzi este identificarea unui echilibru intre dependență – nevoia de celălalt și independență – susținerea și orientarea spre propriile noastre interese. Unde și cum găsim linia fină ce separă un atașament sănătos și o dependență normală, naturală de tendința de a petrece mult timp departe de partener, având interese și preocupări care nu-l includ?

echilibru intre job si viata personala

Work – life balance – putem găsi echilibrul dintre viața personală și job?

A fost o vreme când granițele dintre serviciu și viața de acasă erau clare. În societatea de astăzi, de cele mai multe ori munca are prioritate față de orice altceva din viața noastră. Dorința noastră de a reuși profesional ne poate împinge să ne lăsăm deoparte propria stare de bine. Avem tendința de a cădea în capcana de a crede că putem fi productivi tot timpul sau că o zi de opt ore la locul de muncă echivalează cu opt ore de a fi productiv. Cu toate acestea, acest lucru este greu de realizat, dacă nu imposibil, pentru mulți dintre noi.

depresia in familie

Depresia și gestionarea ei în familie

Ce să faci când cineva drag se confruntă cu depresia?
Ce să NU faci când vrei să ajuți pe cineva cu depresie?
Când un membru al familiei noastre sau un prieten apropiat suferă de depresie este provocator pentru toată lumea, însă depresia este tratabilă, iar suportul emoțional și social îmbunătățesc considerabil rezultatele tratamentelor.

Tulburări mintale și tulburări de personalitate – definiții, comparație /limite, exemple, abordare terapeutică

Tulburările mintale și tulburările de personalitate sunt două categorii distincte de afecțiuni psihologice care afectează în mod semnificativ starea mintală și comportamentul individului. Deși au caracteristici și simptome diferite, ambele pot cauza dificultăți semnificative în viața de zi cu zi a unei persoane și necesită intervenție terapeutică.

Programări IAȘI:

0747 202 212 / 0332 505 114

Programări TIMIȘOARA:

0754 431 431 / 0356 800 300

Contact Iași:

Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași

Contact Belcești:

com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași

Contact Timișoara:

Str. Simion Bărnuțiu nr. 34, Timișoara, jud. Timiș