Șantajul emoțional

cum îl recunoști, cum îl combați?

Ce este șantajul emoțional?

Șantajul emoțional este o formă de manipulare subtilă prin intermediul căreia manipulatorul încearcă să influențeze sau să controleze persoana țintă prin presiuni psihologice și emoționale cu scopul de a o determina să acționeze într-un anumit fel, în detrimentul propriilor interese și a propriei stări de bine.

De obicei, șantajul emoțional funcționează în relațiile mai apropiate (relația părinte-copil, familie, cuplu, relații de prietenie), pentru că manipulatorul se folosește de semnificația relației și de multe ori încearcă să creeze sentimente de vinovăție (nejustificată) pentru a obține ceea ce își dorește.

Relațiile interumane au fost dintotdeauna un element primordial în viața noastră. Unul dintre motivele pentru care umanitatea a ajuns la nivelul actual de civilizație, a fost abilitatea noastră de a crea relații și parteneriate prin care să ne spijinim și să ne ajutăm reciproc. Fie că acest ajutor vine sub formă de schimb de resurse, ajutor profesional sau suport emoțional, să fim în relații de orice fel a fost benefic pentru noi ca specie și a devenit o nevoie de bază să avem relații apropiate și bazate pe încredere. Tocmai pentru că relațiile sunt atât de importante pentru noi și starea noastră de bine, ele oferă și un teren fertil pentru abuz și manipulare. Asta pentru că, deși suntem motivați social și ne dorim colaborare, există și acea parte care vrea putere și dominație asupra celorlalți. Deși este un instinct normal pe care fiecare dintre noi îl avem într-o oarecare măsură, nesupravegheat, acest instinct poate să îi rănească pe cei dragi și să ne distrugă relațiile.

Cum recunoștem șantajul emoțional?

Șantajul emoțional poate lua mai multe forme, iată câteva semne care indică prezența acestuia:

s

👉🏼 Retragerea afecțiunii și a comunicării, în urma unei discuții în contradictoriu.
👉🏼 O exprimare vagă a nevoilor și așteptărilor, urmate totuși de o reacție emoțională dramatică dacă aceste așteptări nu sunt îndeplinite în forma dorită de manipulator.
👉🏼 Nu acceptă feedback legat de acțiunile sau comportamentele sale, dacă îi spui că a făcut ceva ce te deranjează, va recurge la a ridiculiza faptul că ești deranjat de o chestiune ”atât de mică”, va minimiza experiența ta emoțională, va spune că exagerezi și își va căuta scuze valide pentru comportamentul său, fără să își asume responsabilitatea pentru acțiunile sale.
👉🏼 Când lucrurile nu merg în direcția dorită ar putea să recurgă la izbucniri violente de plâns sau furie.
👉🏼 În caz că vrei să iei o decizie pe care manipulatorul nu o agrează, ar putea să te critice, să te judece și să ridiculizeze felul tău de a gândi sau de a pune problema.

s

👉🏼 Ar putea să spună lucruri ca un atac la persoana ta (să pună anumite etichete sau porecle), iar dacă vei reacționa și îl vei confrunta, va spune că a glumit și că faci din țânțar armăsar, pentru ca în final să ajungi să te simți tot tu vinovat.
👉🏼 Ca să obțină ceva de la tine, poate să recurgă la minciună și înșelătorie.
👉🏼 Dacă nu îi oferi ce îți cere ar putea să te facă să te simți vinovat enumerând tot ce a facut pentru tine de-a lungul timpului sau să îți dea un ultimatum.
👉🏼 Uneori când manipulatorul este confruntat legat de acțiunile sale, poate recurge la o formă de victimizare, respectiv să aibă o reacție emoțională foarte puternică, să se supere foarte tare și să se comporte ca o victimă care nu merită acea ”răutate” din partea ta și să mute vina înspre tine. Ar putea să folosească fraze precum: ”Cum ai putut să îmi faci asta?”/”Cum ai putut să crezi asta despre mine?”. În alte situații pot să se pună în mod intenționat într-o poziție vulnerabilă pentru a obține atenție și suport emoțional ( ex: ”Am nevoie de tine. Nimeni nu înțelege prin ce trec, toată lumea este rea cu mine”) sau a distrage atenția de la un comportament abuziv anterior.

Efectele șantajului emoțional la nivel individual și relațional

Șantajul emoțional are adesea efecte negative asupra relațiilor și a sănătății mintale. Chiar dacă șantajul emoțional pare o unealtă eficientă ca să primim ce dorim în relație, în timp erodează relațiile care devin tensionate, se creează un sentiment general de nesiguranță și are consecințe dezastruoase asupra individului.

Relațiile de orice tip în care se folosește șantajul emoțional, sunt pline de resentimente și adesea sunt lipsite de încredere reciprocă. Este dificil să vorbești deschis și să îți comunici nevoile, așteptările și limitele într-un mod sănătos și să creezi o relație sănătoasă când te temi de reacția celuilalt și când ajungi să te simți vinovat dacă încerci să comunici o limită.

Individul asupra căruia se foloșeste șantajul emoțional ajunge să aibă o stimă de sine scăzută, să se simtă vinovat (chiar și în situații în care nu ar fi cazul) și tinde să se închidă în el. Îi este foarte dificil să își exprime nevoile relaționale și personale și îi poate afecta capacitatea de a lua decizii, care ar fi în avantajul său, pentru a evita să supere sau să dezamăgească și să evite un nou atac personal din partea manipulatorului.

Din păcate, aceste efecte nu se pastrează doar în relația cu manipulatorul, ci tind să se generalizeze, respectiv, persoana ajunge să acționeze așa în majoritatea contextelor și relaților pe care le are. Nu își exprimă nevoile și limitele nici în alte relații și ajunge să aibă relații de calitate scăzută.

Șantajul emoțional poate contribui la declanșarea unor tulburări emoționale precum depresia și anxietatea.

Persoana afectată se poate îngrijora constant legat de starea relației sau de anticiparea altui episod de șantaj emoțional, ceea ce duce la un nivel crescut de anxietate. Acest lucru creează o stare de alertă constantă, o nevoie de a fi mereu pregătit pentru posibile situații de criză emoțională în relația cu manipulatorul.

De asemenea, lipsa de control și încercările constante de a îndeplini așteptările nerealiste ale manipulatorului duc la un declin al stării de bine și chiar la instalarea depresiei în timp. Persoanele afectate ajung să se simtă copleșite emoțional și să nu mai reușească să se bucure sau să mai simtă satisfacție în viața de zi cu zi.

Ce facem dacă ne confruntăm cu persoane care folosesc șantajul emoțional?

Uneori este dificil să identificăm comportamente de control și manipulare asupra noastră, mai ales când vorbim despre o formă mai subtilă, cum este șantajul emoțional. Cu toate că este imposibil să prevenim aceste comportamente pentru că nu sunt în controlul nostru – nu avem cum să controlăm ce vor face ceilalți – însă putem să reducem impactul acestor comportamente asupra noastră.

Chiar dacă este posibil să simțim empatie față de ceilalți, este important să recunoaștem că reacții precum victimizarea, amenințarea, învinuirea și alte comportamente din gama șantajului emoțional nu trebuie acceptate doar de dragul de a păstra pacea în relația respectivă.

De fiecare dată când permitem și acceptăm astfel de comportamente din partea cuiva, mesajul care ajunge la ei este că aceste comportamente sunt acceptabile și eficiente și cu siguranță vor continua să le folosească. În acest caz este important să ne cunoaștem valorile și limitele personale și să le comunicăm cu consecvență pentru a descuraja manipulatorul să folosească șantajul emoțional.

Totuși, comunicarea limitelor și nevoilor față de o persoană obișnuită să folosească șantajul emoțional poate duce la crearea unor momente de furie și inițial la folosirea mai intensă a tehnicilor de șantaj emoțional. De aceea este important ca înainte să confrunți manipulatorul, să te asiguri că poți să menții o poziție fermă și să rămâi în siguranță în timpul confruntării. A consulta o persoană în care ai încredere sau un psihoterapeut poate ajuta în acest sens.

Ce facem dacă noi folosim șantajul emoțional?

Uneori, mai ales dacă ai fost și tu victima șantajului emoțional în trecut, poți să recurgi la astfel de metode de manipulare emoțională, fără să îți dai seama cât de dăunătoare sunt pentru relațiile tale sau pentru persoanele cu care relaționezi.

Pentru a înceta acest comportament este important să recunoști și să accepți că recurgi la astfel de comportamente și că acestea îți afectează relațiile cu persoane dragi ție. Următorul pas este să îți asumi responsabilitatea pentru aceste acțiuni și să înveți metode mai eficiente de a comunica ceea ce ai nevoie sau ceea ce îți dorești într-o relație.

Un proces psihoterapeutic poate ajuta în drumul tău către schimbare. Cadrul terapeutic este un spațiu securizant unde poți explora acele gânduri, emoții și sentimente care duc la alegerea de a folosi tehnici de șantaj emoțional. De asemenea, este un spațiu în care poți să îți dezvolți abilități mai bune de comunicare, rezolvare de probleme sau abilități de a relaționa sănătos cu persoanele dragi sau cu persoanele cu care lucrezi.

Concluzii

Suntem oameni și suntem predispuși la astfel de comportamente, mai ales dacă nu am învățat să ne comunicăm eficient nevoile sau să ne gestionăm corespunzător emoțiile, însă acestea sunt abilități pe care le putem învăța.

Fiecare dintre noi este responsabil de propriile decizii și comportamente și partea bună este că putem decide cum anume acționăm. Chiar dacă ești o persoană care folosește șantajul emoțional în relațiile ei, (mai mult sau mai puțin conștient) pentru a obține ceea ce își dorește, sau asupra căreia șantajul emoțional este exercitat frecvent, este posibil să corectezi acest comportament indiferent de situația în care te afli și în timp te poți bucura de relații semnificative și sănătoase.

depresia

Ce e mai greu: să suferi de depresie sau să îi vezi pe cei dragi suferind? 

Atunci când ne gândim la depresie, ne imaginăm suferința intensă a celor care o trăiesc direct – sentimentul de tristețe profundă, senzația de pierdere a speranței și lipsa de energie pentru a face față provocărilor zilnice. Însă depresia afectează mai mult decât persoana în sine; îi influențează adânc și pe cei din jur. O întrebare devine astfel esențială: este mai greu să suferi de depresie sau să îi vezi pe cei dragi suferind?

despre traumele copilariei in viata de adult

Ce NU știm despre traumele nerezolvate ale copilăriei

Cuvântul „traumă” înseamnă rană, iar în psihologie, se referă la o experiență care depășește capacitatea unei persoane de a îi face față. Specialiștii spun că trauma nu înseamnă evenimentul în sine, ci reacția personală față de acesta. De exemplu, doi oameni pot trăi același eveniment dificil, dar reacționează diferit, în funcție de vârsta, experiențele și resursele lor.

Pierdere și vindecare: înțelegerea Doliului

Modul în care fiecare dintre noi privește moartea are la bază multe elemente, însă dintre acestea cel hotărâtor pare a fi modul in care privim VIAȚA însăși. Contează foarte mult cum ne raportăm la propria noastră viață pentru a determina cum ne raportăm la moarte și cum îi jelim pe cei care nu mai sunt.

despre infidelitate in relatii

Ce facem atunci când 1+1=3? Despre infidelitate în relații

Despre infidelitatea în relații se poate discuta la nesfârșit, fiind un subiect complex și foarte controversat, de cele mai multe ori făcându-se referire la relațiile de cuplu. Însă, infidelitatea relațională nu se rezumă doar la relațiile de cuplu, ci și la cele de prietenie, colegialitate, rudenie etc. unde aduce cel puțin la fel de multă frustrare și durere și un proces de recuperare la fel de dificil ca și infidelitatea în cuplu.

efectele divortului asupra copiilor

Efectele divorțului asupra copiilor

Divorțul reprezintă forma finală de desfacere a vieții conjugale, cu efecte puternice atât asupra partenerilor din cuplul conjugal, cât și a descendenților acestora. Copilul este ființa cel mai mult afectată de evenimentele care au loc în familie. Divorțul părinților duce la scăderea încrederii copilului în propriile puteri, și ajută la dezvoltarea sentimentului de vinovăție și agresivitate.

Dinamica relației de cuplu după apariția copiilor

Dinamica relației de cuplu după apariția copiilor

Trecerea de la două persoane la trei ar trebui văzută și trăită ca o mare bucurie, în realitate însă apariția unui nou membru al familiei aduce multe schimbări generatoare de stres într-o căsnicie.

Anxietatea Părinților și Efectele ei asupra Copiilor

Nu e neobișnuit să te îngrijorezi pentru copilul tău. Dar anxietatea parentală este reală și dificilă, dar există strategii dovedite care te pot ajuta. Fie că vorbești cu un terapeut sau te conectezi cu alți părinți, există modalități de a-ți atenua îngrijorările

despre doliu si desdpartire

Doliul: cum facem pace cu oameni care nu mai sunt în viața noastră (foști, prieteni sau chiar rude)?

De-a lungul vieții am crescut într-o cultură care a transformat despărțirile în ceva sumbru și greu de experimentat. Moartea unei persoane apropiate, divorțul, despărțirile din tinerețe, încheierea unei prieteni, părăsirea casei părintești, etapa cuibului gol trăită de părinți, începerea grădiniței, ieșirea din concediul maternal și chiar înțărcatul pruncului sunt experiențe în care ajungem să cunoaștem senzația și durerea pierderii.

pauza de la social media - digital detox

Detox de la rețelele sociale – de ce și cum ne pot ajuta pauzele de la mediul online 

În epoca digitală actuală, rețelele sociale au devenit o parte de nelipsit a vieții noastre de zi cu zi, influențând profund modul în care comunicăm, ne informăm și ne petrecem timpul liber.

stimulare cognitiva copii 01

Antrenamentul Cognitiv la copii, cheia succesului școlar (și nu numai)

Există o corelație directă între gradul de dezvoltare a funcțiilor executive și performanța academică. Astfel, stimularea dezvoltării funcțiilor executive la copii le crește acestora potențialul în aspecte cheie ale învățării și performanței academice, cum ar fi factorul verbal, raționamentul logic, rezolvarea de probleme, planificarea sau abilitățile legate de citit.

Programări IAȘI:

0747 202 212 / 0332 505 114

Programări TIMIȘOARA:

0754 431 431 / 0356 800 300

Contact Iași:

Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași

Contact Belcești:

com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași

Contact Timișoara:

Bd. Eroilor de la Tisa nr. 8, etaj 1, Timișoara, jud. Timiș