Depresia: abordare multidisciplinară și soluții inovative

„Eu iau de 5 ani tratament și dacă întrerup revine. Mi-a zis medicul că sunt pacienți care iau toată viața.“ , „La mine a apărut după ce am născut al doilea copil și nu am pe nimeni în familie.“, „Niciun medicament nu mă ajută, mai rău îmi fac.“

Acestea sunt doar o mică parte dintre gândurile pe care oamenii ni le-au împărtășit online, pe rețelele sociale, în ultima lună. Așadar, pornind de le aceste îngrijorări ale voastre, ne-am gândit să scriem un articol util pornind de la elementele declanșatoare (interne și externe) ale depresiei, la factorii care pot menține și perpetua simptomele depresive, la soluții clare de tratament – pe lângă medicație, care e doar un mic pas în întregul proces de vindecare.

Depresia nu are o cauză unică, ci este rezultatul unei interacțiuni complexe între factori externi și interni. Înțelegerea acestor influențe și abordarea lor într-un mod integrat reprezintă cheia pentru tratarea depresiei. Un plan de tratament holistic, care include atât terapia psihologică cât și gestionarea factorilor de mediu și medicali, poate aduce alinare și sprijin pentru cei afectați de această afecțiune mintală dificilă dar atât de frecventă.
În societatea contemporană mulți oameni luptă împotriva depresiei, trecând prin numeroase tratamente și terapii fără să vadă îmbunătățiri semnificative. În acest articol, vom explora diverse aspecte ale depresiei, evidențiind factorii organici și emoționali care pot influența această afecțiune complexă. Mai mult decât atât, vom aduce în discuție opțiuni de tratament inovatoare pentru cei cărora tratamentul medicamentos tradițional nu le-a adus alinare.

DE CE AM DEPRESIE?

Factori externi în declanșarea depresiei

1. Stresul și presiunea socială

Stresul cronic și presiunea socială pot fi factori majori declanșatori ai depresiei. Condiții precum locul de muncă, relațiile interpersonale sau evenimentele traumatice pot exercita o presiune considerabilă asupra sănătății mintale.

2. Evenimentele traumatice

Traumele din copilărie sau din viața adultă, cum ar fi pierderea unei persoane dragi sau experiențele traumatice în relații, cum sunt abuzul fizic sau înșelatul, pot contribui la dezvoltarea depresiei.

3. Mediul înconjurător

Calitatea mediului înconjurător, inclusiv accesul la spații verzi și lumina naturală, poate afecta starea de bine emoțională. Un mediu poluat sau lipsa contactului cu natura pot contribui la instalarea depresiei.

4. Izolarea socială

Lipsa unei rețele sociale solide și izolarea socială pot spori riscul de depresie. Interacțiunea umană și sprijinul social joacă un rol esențial în menținerea sănătății mintale. Relațiile sociale dificile, izolarea socială și lipsa de suport din partea prietenilor și familiei pot contribui la dezvoltarea depresiei.

5. Deficiențele nutriționale

Depresia nu este doar o problemă emoțională, ci și rezultatul unei combinații complexe de factori. Printre aceștia, se numără deficiențele nutriționale, cum ar fi lipsa de vitamina D, care a fost asociată cu afectarea stării de bine. Este important să investigăm și să abordăm aceste aspecte organice pentru a completa tratamentul depresiei.

Există cercetări care sugerează că dopamina poate fi produsă și în tractul gastro-intestinal, inclusiv în intestin. Deși producția de dopamină în intestine este mai mică decât în creier, există anumite celule din mucoasa intestinală care sunt capabile să sintetizeze și să elibereze dopamină.

Rolul exact al dopaminei în intestine nu este încă pe deplin elucidat, dar se crede că poate fi implicată în reglarea mișcării intestinale, secreția de apă și electroliți, precum și în alte funcții digestive. De asemenea, dopamina poate influența interacțiunile dintre creier și tractul gastro-intestinal prin intermediul sistemului nervos enteric, care este o rețea complexă de neuroni prezenți în peretele intestinului.

6. Schimbările în viața de familie

Noul rol de părinte, modificările în relația de cuplu și schimbările în dinamica familiei pot contribui la stresul și presiunea care conduc la depresia post-partum.

7. Schimbările majore de viață

Evenimente precum divorțul, pierderea unui loc de muncă, mutarea într-un alt loc sau pierderea unei persoane dragi pot fi factori declanșatori pentru depresie.

8. Substanțele toxice

Abuzul de substanțe precum alcoolul sau drogurile poate afecta echilibrul chimic din creier și poate contribui la depresie.

9. Problemele legate de somn

Insomnia sau perturbările severe ale somnului pot contribui la instalarea sau exacerbarea simptomelor depresive.

10. Mediul cultural și social

Normele culturale și sociale, precum și stigmatizarea asociată cu problemele de sănătate mintală, pot influența modul în care persoanele privesc și gestionează depresia.

DE CE AM DEPRESIE?

Factori interni în declanșarea depresiei

1. Predispoziția genetică

Studiile sugerează că predispozițiile genetice pot contribui la vulnerabilitatea unei persoane în fața depresiei. Antecedentele familiale pot juca un rol important în înțelegerea riscului individual. De exemplu, femeile care au avut anterior episoade de depresie sau alte tulburări mintale pot fi mai predispuse la depresia post-partum.

2. Dezechilibrele chimice cerebrale

Dezechilibrele în substanțele chimice cerebrale (cum ar fi serotonina, dopamina și noradrenalina) pot contribui la instalarea și menținerea depresiei. Aceste dezechilibre pot avea atât cauze genetice, cât și factori de mediu.

3. Afecțiunile medicale concomitente / comorbiditățile

Anumite afecțiuni medicale, precum bolile cronice sau tulburările hormonale, pot fi asociate cu depresia. Investigarea și gestionarea acestor probleme medicale sunt esențiale pentru un tratament eficient al depresiei prin îndepărtarea sursei ce a cauzat afecțiunea.

4. Problemele hormonale

Femeile care trec prin menopauză pot experimenta fluctuații hormonale semnificative, cum ar fi scăderea nivelurilor de estrogen, ceea ce poate contribui la simptome de depresie, cum ar fi schimbări de dispoziție și oboseală. Alt exemplu sunt schimbările hormonale semnificative care au loc în organismul unei femei după naștere și care pot contribui la instabilitatea emoțională și pot juca un rol în apariția depresiei post-partum.

5. Personalitatea

Anumite trăsături de personalitate, cum ar fi pesimismul sau auto-critica excesivă, pot contribui la vulnerabilitatea unei persoane la depresie. Persoanele care au tendința de a-și critica excesiv propriile acțiuni sau care au standarde nerealiste pentru ei înșiși pot fi predispuse la depresie.

Concluzii:

👉  Depresia nu are o cauză unică, ci este rezultatul unei interacțiuni complexe între factori externi și interni. Înțelegerea acestor influențe și abordarea lor într-un mod integrat reprezintă cheia pentru tratarea depresiei.
👉 Aspectele emoționale joacă, de asemenea, un rol semnificativ în instalarea și menținerea depresiei.
👉 Un plan de tratament complet, care include atât terapia psihologică cât și gestionarea factorilor de mediu și medicali, poate aduce alinare și sprijin pentru cei afectați de această tulburare mintală dificilă.

SOLUȚII – abordare complexă în tratamentul depresiei

👉CE POȚI FACE SINGUR pentru a învinge depresia?

1. Managementul stilului de viață

Se referă la menținerea unui program regulat de somn, alimentație echilibrată dar și evitarea substanțelor toxice precum alcool și droguri. Toate acestea pot contribui la ameliorarea simptomelor depresive.

2. Fă mișcare! Fă mișcare! Și iar… mișcare!

Exercițiile fizice regulate pot contribui la eliberarea endorfinelor și îmbunătățirea stării de spirit. Activitățile recreative cum ar fi yoga sau meditația pot avea, de asemenea, beneficii.

3. Bucură-te de suportul social

Implicarea în comunitate, discuțiile cu prietenii sau familia și participarea la grupuri de suport pot oferi sprijin emoțional și practic în gestionarea depresiei.

SOLUȚII – abordare complexă în tratamentul depresiei

👉CE SOLUȚII oferă AJUTORUL DE SPECIALITATE pentru depresie?

1. Psihoterapie

Terapia psihologică și consilierea sunt instrumente esențiale în gestionarea stresului, anxietății și a altor probleme emoționale care pot contribui la declanșarea sau accentuarea depresiei. Abordarea emoțională a depresiei completează tratamentul holistic, abordând rădăcinile psihologice ale afecțiunii.
👉  Terapia Cognitiv-comportamentală (CBT): Ajută pacienții să recunoască și să schimbe modelele de gândire negative și comportamentele care contribuie la depresie.

👉  Terapia interpersonala (TI): Se concentrează pe îmbunătățirea relațiilor interpersonale și abordarea problemelor interpersonale care pot contribui la starea de depresie.

👉  Terapia psihodinamică: Explorează influențele trecutului și relațiile interpersonale pentru a înțelege și trata depresia.

2. Tratament medicamentos

👉  Antidepresivele: Medicamentele, cum ar fi inhibitorii de recaptare a serotoninei și inhibitorii de recaptare a noradrenalinei, pot fi prescrise pentru a corecta dezechilibrele chimice din creier. Aceste medicamente pot fi prescrise exclusiv în urma consultului psihiatric, în urma căruia medicul alege medicamentul și doza potrivită și monitorizează evoluția stării de sănătate sub influența tratamentului.

Este foarte importat de notat că – având în vedere că medicația psihiatrică acționează asupra echilibrului chimic al creierului – modificarea dozelor, întreruperea tratamentului, schimbarea medicației pot fi făcute în siguranță doar cu acordul medicului curant. De aceea este esențial ca pe perioada administrării medicației psihiatrice să se revină periodic la control.

3. Tratamente inovative

Cu ajutorul tehnologiei de ultimă generație, au fost aduse în lumea medicală opțiuni inovatoare de tratament al depresiei care oferă o șansă în plus atunci când tratamentul medicamentos nu dă sau întârzie să dea rezultate. Astfel, Testele genetice oferă o perspectivă personalizată asupra modului în care organismul fiecăruia dintre noi reacționează la anumite medicamente, permițând astfel ajustarea tratamentului psihiatric cu acuratețe, de către medicul curant. În plus, tratamentele inovative, precum Stimularea Magnetică Transcraniană (TMS) și alte abordări avansate, deschid noi orizonturi în tratarea depresiei, oferind perspective proaspete pentru cei care au nevoie de soluții alternative.

Teste genetice

Analiza genetică identifică cu acuratețe răspunsului fiecărui individ la anumite medicamente, scurtând astfel tratamentul antidepresiv prin găsirea imediată a medicamentului și dozei potrivite.

Stimulare magnetică transcraniană (TMS)

O terapie în care se utilizează un dispozitiv cu electromagnet (dispozitiv medical) pentru a stimula anumite părți ale creierului. Această terapie este abordată în special în cazurile de depresie rezistentă la tratament.

Stimulare Electrică Transcraniană (tDCS)

Această metodă implică utilizarea unui dispozitiv electronic (dispozitiv medical) ce acționează prin aplicarea unui curent electric de slabă intensitate la nivelul scalpului pentru a stimula regiunile creierului asociate cu depresia.

Neurofeedback

Tehnica în care pacienții învață să-și regleze activitatea cerebrală în timp real, utilizând semnale de biofeedback. Este investigată pentru utilizarea în cazul depresiei pentru a îmbunătăți reglarea emoțională.

Concluzii

Tratamentul eficient implică o abordare multidisciplinară, integrând deopotrivă terapia psihologică, medicația și, în unele cazuri, terapiile alternative inovatoare. Medicul psihiatru îți poate așadar oferi recomandare pentru psihoterapie și / sau una sau mai multe terapii inovative în cadrul tratamentului depresiei. În același timp, în cazul în care călătoria ta în diagnosticarea depresiei a început la psiholog, acesta îți poate face trimitere către medicul psihiatru.

Înțelegerea interacțiunii complexe dintre factorii care contribuie la depresie și adoptarea unui plan personalizat de tratament sunt esențiale pentru a oferi sprijin adecvat și pentru a găsi calea cea mai simplă și rapidă către o viață sănătoasă.

Bibliografie:

  1. American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (5th ed.). Arlington, VA: American Psychiatric Publishing.
  2. National Institute of Mental Health. (2021). Depression. Retrieved from https://www.nimh.nih.gov/health/topics/depression/index.shtml
  3. World Health Organization. (2017). Depression and Other Common Mental Disorders: Global Health Estimates. Geneva: World Health Organization. Retrieved from https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/254610/WHO-MSD-MER-2017.2-eng.pdf
  4. Mayo Clinic Staff. (2021). Depression (major depressive disorder). Retrieved from https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/depression/symptoms-causes/syc-20356007
  5. National Institute for Health and Care Excellence (NICE). (2009). Depression: The Treatment and Management of Depression in Adults (Updated edition). Retrieved from https://www.nice.org.uk/guidance/cg90
depresia post-partum

Depresia post-partum – ce schimbări se produc în creierul mămicilor după naștere

Nașterea unui copil poate declanșa la femei o varietate de emoții puternice, de la entuziasm și bucurie la frică și anxietate, acestea putând experimenta chiar diverse tipuri de depresie. Aproximativ una din șapte femei poate dezvolta depresie postpartum (PPD). Apare cel mai frecvent în decurs de 6 săptămâni după naștere, dar simptomatologia poate începe mai devreme – în timpul sarcinii – sau mai târziu – până la un an după naștere.

adolescentii si telefonul mobil 01

Conectarea și deconectarea la vârsta adolescenței

Conectarea este o miză importantă la vârsta adolescenței. A face parte dintr-un grup, a avea prieteni, sunt reperele etapei de vârstă, cu impact asupra stării de bine și asupra sănătății mintale.
Atunci când un adolescent are dificultăți în a-și face prieteni și preferă mediul online, părinții pot încuraja modele de conectare sănătoasă, fără telefon.

starea de bine la job, loc de munca toxic

Starea de bine la job: limite sănătoase, comunicare eficientă, când părăsești un loc de muncă toxic

Starea de bine la locul de muncă este mai mult decât o simplă absență a stresului sau a nemulțumirilor. Este un concept complex care implică un echilibru între aspectele fizice, mintale și emoționale ale experienței angajaților în mediul de lucru. O stare de bine adecvată la locul de muncă se caracterizează prin trăsături precum satisfacția, angajamentul, sănătatea mintală și fizică, relațiile pozitive și performanța ridicată. Este în strânsă conexiune cu starea de bine pe plan personal – conceptul work-life balance.

burnout ce este cauze simptome

Burnout-ul sau epuizarea emoțională

Burnout-ul este o stare de epuizare emoțională, fizică și mintală cauzată de stres excesiv și prelungit. Te simți copleșit, epuizat din punct de vedere emoțional și incapabil să faci față cerințelor constante. Pe măsură ce stresul continuă, începi să pierzi interesul și motivația care te-au determinat să preiei un anumit rol.

Psiholog, psihoterapeut și psihiatru, eu ce aleg?

Ți s-a întâmplat vreodată să te întrebi la cine să apelezi când mintea și emoțiile tale par să se afle într-un labirint fără sfârșit? Nu ești singur! Înțelegerea diferențelor dintre psiholog, psihoterapeut și psihiatru este esențială pentru a ști pe cine să alegi în funcție de nevoile tale specifice. Așa că, haide să lămurim acest puzzle împreună!

Șantajul emoțional – cum îl recunoști, cum îl combați?

Șantajul emoțional este o formă de manipulare subtilă prin intermediul căreia manipulatorul încearcă să influențeze sau să controleze persoana țintă prin presiuni psihologice și emoționale cu scopul de a o determina să acționeze într-un anumit fel, în detrimentul propriilor interese și a propriei stări de bine.
De obicei, șantajul emoțional funcționează în relațiile mai apropiate (relația părinte-copil, familie, cuplu, relații de prietenie), pentru că manipulatorul se folosește de semnificația relației și de multe ori încearcă să creeze sentimente de vinovăție (nejustificată), pentru a obține ceea ce își dorește.

Afecțiuni neurologice și psihice – comparație, puncte comune

Tulburările psihice se întâlnesc cu o rată foarte înalta în patologiile neurologice și afectează o mare parte întreaga populație de pe globul pământesc. Se cunosc până în prezent 14 tipuri de afecțiuni majore ce au origine neurologică, cu prezența unui tablou clinic asemănător celui întâlnit la afecțiunile și tulburările psihiatrice, ce apar în urma unor leziuni ale creierului uman sau în rezultatul evoluției unor boli neurologice.

terapia cu pisici beneficii sanatatea mintala

Terapia cu pisici – mit sau realitate

Studii din lumea întreagă susțin și la nivel științific ceea ce – intuitiv – am perceput și noi: compania pisicilor este de un real ajutor în viața de zi cu zi, și cu atât mai mult în cazul persoanelor cu tulburări sau afecțiuni precum depresie sau anxietate.

Am sintetizat pentru tine în rândurile ce urmează cele mai importante 10 beneficii pentru sănătatea mintală care vin la pachet cu prietenii blănoși:.

vindecarea copilului interior

Vindecarea copilului interior pentru regăsirea fericirii și echilibrului

Copilul interior reprezintă toate experiențele noastre bune și mai puțin bune, ce s-au format în copilărie alături de figurile de atașament și contextele de atunci. Aceste experiențe sunt în subconștient și reprezintă fricile și dificultățile resimțite în perioada aceea de dezvoltare împreună cu experiențele pozitive trăite atunci,

terapie de cuplu

Despre dependență și independență în relații – sănătate vs. toxicitate în cuplu

O provocare foarte mare cu care se confruntă multe dintre cuplurile de astăzi este identificarea unui echilibru intre dependență – nevoia de celălalt și independență – susținerea și orientarea spre propriile noastre interese. Unde și cum găsim linia fină ce separă un atașament sănătos și o dependență normală, naturală de tendința de a petrece mult timp departe de partener, având interese și preocupări care nu-l includ?

Programări IAȘI:

0747 202 212 / 0332 505 114

Programări TIMIȘOARA:

0754 431 431 / 0356 800 300

Contact Iași:

Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași

Contact Belcești:

com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași

Contact Timișoara:

Str. Simion Bărnuțiu nr. 34, Timișoara, jud. Timiș