Tulburări mintale și tulburări de personalitate

definiții, comparație / limite, exemple, abordare terapeutică

Tulburările mintale și tulburările de personalitate sunt două categorii distincte de afecțiuni psihologice care afectează în mod semnificativ starea mintală și comportamentul individului. Deși au caracteristici și simptome diferite, ambele pot cauza dificultăți semnificative în viața de zi cu zi a unei persoane și necesită intervenție terapeutică.

Atât tulburările mintale, cât și tulburările de personalitate sunt afecțiuni psihologice care provoacă un grad mare de suferință mai ales pentru persoană, însă uneori pot produce un nivel crescut de distres și pentru persoanele apropiate.

Ce sunt tulburările mintale?

Tulburările mintale sunt, prin definiție, un set de simptome sau de comportamente semnificative din punct de vedere clinic, care sunt asociate de cele mai multe ori fie cu un nivel crescut de disconfort, fie cu afectarea funcționalității persoanei.

Tulburările mintale, denumite și tulburări psihice sau psihiatrice, afectează nivelul de funcționare mintală și emoțională a individului. Tulburările mintale pot implica schimbări în gândire, emoții, comportament sau stări de spirit. Tulburările mintale pot fi cauzate de o combinație de factori genetici, biologici, psihologici și de mediu.

Exemple de tulburări mintale includ depresia majoră, tulburarea de anxietate generalizată, alte tulburări anxioase, tulburarea obsesiv-compulsivă, tulburările sexuale, tulburările alimentare, tulburări ale somnului precum insomnia, dar și alte tulburări precum schizofrenia și tulburarea bipolară.

Ce sunt tulburările de personalitate?

Tulburările de personalitate sunt elemente de psihopatologie complexe, iar conform DSM-5, o tulburare de personalitate reprezintă un model persistent al trăirilor interioare și al comportamentului, ce e semnificativ diferit de normele specifice modelului cultural de proveniență, este pervaziv (cu tendință de generalizare), rigid, ce debutează în perioada de adolescență sau la vârsta de tânăr adult, care se stabilește în timp și duce la disfuncție și suferință, având un potențial nociv pentru persoana în cauză sau pentru cei din jur. Există două perspective prin prisma cărora tulburările de personalitate pot fi analizate, și anume dimensională și categorială. Cea mai cunoscută este perspectiva categorială, potrivit căreia există 10 tulburări de personalitate, grupate în 3 clustere. Clusterul A este reprezentat de tulburările de personalitate schizoidă, schizotipală și paranoidă. Clusterul B cuprinde tulburările de personalitate borderline, narcisistă, histrionică și antisocială. Clusterul C este format din tulburările de personalitate evitantă, dependentă și obsesiv-compulsivă.

Tipuri de tulburări de personalitate

În DSM-5 (Manualul de diagnostic și statistică al tulburărilor mintale), sunt descrise următoarele 10 tulburări de personalitate:

1. Tulburarea de personalitate paranoidă

Se caracterizează prin suspiciune excesivă față de persoanele din jur, tendința de a interpreta intențiile altora ca fiind negative și reticență în a se deschide și a avea încredere în alții.

2. Tulburarea de personalitate schizoidă

Aceste persoane evită relațiile sociale și activitățile sociale, manifestă lipsa interesului pentru relațiile interpersonale și indiferența față de aprobarea sau criticile celorlalți.

3. Tulburarea de personalitate schizotipală

Se manifestă prin idei excentrice sau superstițioase, disconfort în relații sociale și distorsiuni cognitive și de percepție.

4. Tulburarea de personalitate antisocială

Persoanele cu această tulburare sunt caracterizate de indiferență față de drepturile altora precum și desconsiderarea sau încălcarea acestor drepturi, lipsa remușcărilor pentru acțiuni dăunătoare, tendința de a manipula și exploata alții în beneficiul propriu.

5. Tulburarea de personalitate borderline

Aceste persoane au un nivel ridicat de instabilitate emoțională, relații interpersonale intense și instabile, imagine de sine instabilă, teamă foarte mare de abandon și tendința de a se angaja în comportamente impulsive sau autodistructive.

6. Tulburarea de personalitate histrionică

Este caracterizată de nevoia excesivă de atenție și admirație, sau exprimarea excesivă a emoțiilor.

7. Tulburarea de personalitate narcisistă

Este caracterizată prin grandiozitate excesivă, necesitatea constantă de admirație, lipsa empatiei și aroganță.

8. Tulburarea de personalitate evitantă

Aceste persoane manifestă inhibiție socială excesivă, evitarea situațiilor sociale noi sau a relațiilor interpersonale din teama de respingere sau critici, sentimente puternice de inadecvare și hipersensibilitate la evaluări negative.

9. Tulburarea de personalitate dependentă

Caracterizată de dependență excesivă de ceilalți mai ales în luarea deciziilor și obținerea sprijinului emoțional, supunere excesivă, nevoie de protecție, frică de separare și neîncredere în propriile abilități.

10. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă

Este caracterizată de preocupare excesivă pentru ordine, perfecționism și rigiditate în reguli și organizare.

Comparație între tulburările psihice si tulburările de personalitate

Există mai multe similarități între tulburările mintale și tulburările de personalitate:

👉  ambele tipuri de tulburări afectează starea mintală și emoțională a individului, provocând suferință și dificultăți în viața de zi cu zi

👉 ambele se pot manifesta la un nivel mai scăzut sau mai crescut de severitate

👉 ambele pot afecta funcționalitatea persoanei

👉  ambele pot fi tratate cu succes prin intervenții terapeutice și medicamente.

Tulburările mintale sunt afecțiuni care au un impact negativ asupra nivelului de funcționare mintală și emoțională a individului, în timp ce tulburările de personalitate se referă la tipare specifice și rigide de comportament și gândire.

În timp ce tulburările mintale pot apărea la orice vârstă, riscând să se cronicizeze dacă nu se intervine asupra lor, tulburările de personalitate debutează în adolescență sau la vârsta de tânăr adult, odată ce structura personalității este consolidată. De asemenea, tulburările de personalitate sunt, în general, mai dificil de tratat, deoarece implică schimbări profunde în structura personalității, necesitând eforturi mai mari din partea persoanei afectate, precum motivația, dorința de schimbare, perseverența.

În practică, delimitarea strictă a acestor două categorii poate fi dificilă, deoarece există cazuri în care tulburările mintale și tulburările de personalitate pot coexista. Unele tulburări mintale, cum ar fi tulburarea bipolară, pot afecta modul în care individul își manifestă personalitatea. În plus, deoarece o persoană poate avea mai multe tulburări concomitent sau pot exista suprapuneri între simptomele lor, uneori poate fi dificilă diagnosticarea și intervenția.

Nu în ultimul rând, tulburările mintale și de personalitate sunt încă un subiect sensibil în societatea românească, persoanele cu astfel de tulburări experimentând niveluri crescute de stres privind stigmatizarea.

Exemple de tulburări mintale

👉 Tulburarea de anxietate generalizată: o persoană cu această tulburare are o preocupare excesivă și neliniște persistentă în legătură cu diverse aspecte ale vieții, îngrijorându-se pentru o multitudine de lucruri.

👉  Schizofrenia: o persoană cu schizofrenie se confruntă cu halucinații, deliruri și tulburări ale gândirii și comportamentului, discurs sau comportament dezorganizat, dar și alte simptome.

👉  Anorexia nervoasă: persoanele cu anorexie manifestă o frică exagerată de a se îngrășa, restricționează aportul alimentar și au distorsiuni asupra propriului corp.

Exemple de tulburări de personalitate

👉  Tulburarea borderline: o persoană cu această tulburare de personalitate va avea relații instabile, caracterizate de idealizare absolută și denigrare (de exemplu, va avea relații care oscilează între iubire absolută și ură absolută), impulsivitate (cumpărături excesive, promiscuitate sexuală, mâncat impulsiv) și va manifesta frică de abandon, fie că el este real sau perceput (de exemplu, faptul că nu i se răspunde la telefon).

👉  Tulburarea narcisistă de personalitate: o persoană cu această tulburare de personalitate va avea grandiozitate excesivă, nevoie de admirație, o exagerare a importanței de sine, se crede unică și specială, spre deosebire de restul, profită de relațiile personale și manifestă lipsă de empatie și căutarea atenției exagerate.

👉  Tulburarea evitantă de personalitate: o persoană cu tulburare de personalitate evitantă manifestă inhibiție socială excesivă, temeri de respingere și sentimente de inferioritate, s-ar putea să evite relațiile dacă nu este sigură că nu va fi respinsă sau criticată, precum și contextele sociale, este preocupată de faptul că s-ar putea face de rușine.

Abordare Terapeutică

1. Psihoterapia individuală

Există o multitudine de abordări psihoterapeutice, acestea putând fi folosite în gestionarea simptomelor și schimbarea unor tipare comportamentale care favorizează aceste simptome. De exemplu, terapia cognitiv-comportamentală se concentrează pe identificarea și schimbarea gândurilor și comportamentelor disfuncționale asociate atât cu tulburările mintale, cât și cu cele de personalitate.

2. Terapie de cuplu sau familială

Uneori tulburările mintale sau de personalitate au un puternic impact asupra relațiilor, iar terapia de cuplu sau familială poate consolida relațiile, poate îmbunătăți comunicarea și poate susține schimbări în abordarea conflictelor sau a situațiilor problematice.

3. Stimularea magnetică transcraniană (TMS)

O metodă mai puțin cunoscută de intervenție asupra tulburărilor mintale este TMS. Aceasta este o procedură non-invazivă de neuromodulare și neurostimulare a creierului, adică de stimulare repetitivă a celulelor nervoase din creier astfel încât acestea să funcționeze normal sau la parametri optimizați. Chiar și în tulburările de personalitate există adesea tulburări mintale asociate, iar în acest caz este utilă folosirea acestui tip de intervenție.

4. Terapia medicamentoasă

În unele cazuri, medicamentele pot fi prescrise pentru gestionarea simptomelor severe asociate tulburărilor mintale și/sau tulburările de personalitate. Există mai multe clase de tratament medicamentos ce sunt folosite în astfel de cazuri, precum: antidepresivele, antipsihoticele, anxioliticele.

Concluzii

Tulburările mintale și tulburările de personalitate sunt afecțiuni complexe și diversificate care afectează starea mintală și comportamentul unei persoane. Cu toate că se deosebesc prin manifestări și caracteristici, ele pot interacționa și coexista în cadrul aceleiași persoane. Diagnosticul și tratamentul acestor tulburări necesită abordări personalizate și integrate, utilizând intervenții psihoterapeutice, alte metode de intervenție inovative cu eficiență științifică dovedită și/ sau, după caz, tratament medicamentos.

Autor: Psih. Nicoleta Daba – Psiholog Clinician

Bibliografie:

  1. American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (5th ed.). https://doi.org/10.1176/appi.books.9780890425596
  2. Sperry, L. (2018). Tulburările de personalitate din DSM-5. București, România: Editura Trei (traducere de Camelia Dumitru).

Cum să-ți ajuți copilul să gestioneze stresul de la școală și presiunea pe note bune

Orice părinte iubitor dorește reușita școlară a copilului său. Doar că atunci când eforturile sau rezultatele lor nu sunt pe măsura așteptărilor sau doar amenință să nu fie, apar și frământările, de ambele părți.

teama de esec

Teamă de eșec? 15 Strategii mintale pentru calea spre succes personal și profesional 

Frica de eșec este o emoție întâlnită la mulți oameni care poate apărea pentru că ne gândim că nu vom reuși în ceea ce ne-am propus. Frica aceasta poate fi gestionată prin aplicarea a câteva strategii mintale. 

Crizele de furie la copii

Crizele de furie la copii. Cum calmezi nervii copilului tău?

Zi de zi părinții se confruntă cu diverse probleme în relațiile cu copiii. Aceștia caută soluții de rezolvare ale lor, dar nu întotdeauna găsesc soluția potrivită. Printre cele mai frecvente probleme din comportamentul copiilor, părinții menționează: neascultarea, agresivitatea, încăpățânarea, capriciile, caracterul închis, frica, furia, caracterul bătăuș, minciuna etc.
Ce poți face? Cum să gestionezi problemele apărute?

Importanta meselor in familie

Ia loc la masă – Discuții sănătoase la mesele din familie

Momentul mesei este cadrul în care se întâmplă ceva magic: membrii familiei se conectează și se simt ca făcând parte dintr-un grup. Acest moment reprezintă atât o ocazie benefică pentru a le insufla copiilor obiceiuri alimentare sănătoase, cât și un prilej de a aduce la masă evenimentele mai puțin plăcute care au avut loc pe parcursul zilei.

Singurătatea și impactul ei asupra depresiei 

Este o întrebare frecventă, mai ales pentru cei care, în momente de introspecție, ajung să-și analizeze viața și relațiile. Răspunsul nu este simplu, pentru că fiecare dintre noi percepe singurătatea diferit, în funcție de experiențele și personalitatea proprie.

Despre nevoia de validare – Ghid practic

În contextul actual al rețelelor sociale și al conștientizării emoționale tot mai răspândite, tema iubirii de sine și a acceptării personale devine omniprezentă.

Despre nevoia de validare

Despre nevoia de validare – o normalitate interpretată greșit

De câte ori nu ai auzit chiar tu despre cât de important este să te iubești pe tine înainte de a te iubi ceilalți? Îndemnul sună răsunător pe toate rețelele sociale, pe toate blog-urile recente ale celor cu sau fără aplecare spre domeniul uman; în plus chiar și oamenii pe care îi întâlnim în viața reală de zi cu zi ne opresc brusc emoțiile pe care simțim să le împărtășim dându-ne “soluția salvatoare”: Iubește-te pe tine, dacă vrei să te iubească alții!

depresia

Ce e mai greu: să suferi de depresie sau să îi vezi pe cei dragi suferind? 

Atunci când ne gândim la depresie, ne imaginăm suferința intensă a celor care o trăiesc direct – sentimentul de tristețe profundă, senzația de pierdere a speranței și lipsa de energie pentru a face față provocărilor zilnice. Însă depresia afectează mai mult decât persoana în sine; îi influențează adânc și pe cei din jur. O întrebare devine astfel esențială: este mai greu să suferi de depresie sau să îi vezi pe cei dragi suferind?

despre traumele copilariei in viata de adult

Ce NU știm despre traumele nerezolvate ale copilăriei

Cuvântul „traumă” înseamnă rană, iar în psihologie, se referă la o experiență care depășește capacitatea unei persoane de a îi face față. Specialiștii spun că trauma nu înseamnă evenimentul în sine, ci reacția personală față de acesta. De exemplu, doi oameni pot trăi același eveniment dificil, dar reacționează diferit, în funcție de vârsta, experiențele și resursele lor.

Pierdere și vindecare: înțelegerea Doliului

Modul în care fiecare dintre noi privește moartea are la bază multe elemente, însă dintre acestea cel hotărâtor pare a fi modul in care privim VIAȚA însăși. Contează foarte mult cum ne raportăm la propria noastră viață pentru a determina cum ne raportăm la moarte și cum îi jelim pe cei care nu mai sunt.

Contact Iași:

Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL 11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași

Contact Belcești:

com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași

Contact Timișoara:

Bd. Eroilor de la Tisa nr. 8, etaj 1, Timișoara, jud. Timiș