Ce este de fapt tulburarea obsesiv-compulsivă? Simptome, cauze, tratament.
În jurul tulburării obsesiv-compulsive (TOC) s-au format de-a lungul timpului o serie de stereotipuri și mituri. Este o tulburare mintală care de multe ori este înțeleasă greșit. TOC implică apariția unor gânduri, imagini sau impulsuri intruzive și nedorite care provoacă persoanei o cantitate imensă de anxietate și uneori vinovăție, deoarece persoana cu TOC are convingerea că gândurile prezic evenimente negative, inadecvate sau imorale pentru că apar în mintea ei obsesiv. Compulsiile sunt comportamente sau acțiuni mintale cu rol de anulare a efectelor obsesiilor și de reducere a anxietății asociate acestora.
Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) este mai mult decât o obsesie pentru simetrie și curățenie, este o tulburare medicală pervazivă care afectează persoanele atât pe plan personal cât și relațional și profesional.
Gândurile intruzive sunt prezente la majoritatea populației, sunt deranjante, însă în cazul persoanelor care nu au TOC aceste gânduri nu reprezintă o problemă și le pot ignora fără dificultăți prea mari. Persoanele cu TOC nu pot ignora pur și simplu aceste gânduri intruzive pentru că mintea lor asociază gândul cu un pericol real – de exemplu dacă apare un gând legat de un accident auto, persoana cu TOC va avea convingerea că un accident auto urmează să i se întâmple unei persoane dragi, iar această convingere declanșează o avalanșă de anxietate și vinovăție copleșitoare pentru că persoana are senzația că prin simplul fapt că are aceste gânduri va cauza acel posibil accident.
Cele mai mari frecvente gânduri nedorite pe care le experimentează persoanele cu TOC sunt din următoarele categorii:
👉 Contaminare – Persoanele care au astfel de obsesii au o teamă generală de bacterii, substanțe toxice sau boli. În general apare nevoia constantă de a se spăla sau de a curăța obiecte care ar putea fi contaminate în mod repetat și excesiv.
👉 Ordine și simetrie – Persoanele care au aceste tipuri de obsesii simt nevoia de o structură fixă, de realizarea unor acțiuni cu pași într-o anumită ordine și un anumit ritm care nu poate fi deranjat fără a produce sentimente de anxietate
👉 Religie și moralitate – Obsesii legate de respectarea unor norme morale sau religioase însoțite de sentimentul că nu sunt suficient de buni sau morali.
👉 Agresivitate sau vătămare – gânduri sau imagini intruzive legate de agresiune sau violență împotriva celorlalți.
👉 Sexualitate – gânduri și imagini nedorite cu conținut sexual inadecvat sau imoral care vin la pachet cu multă anxietate și vinovăție.
Comportamentele compulsive sunt acțiuni repetitive sau ritualuri care au rolul de a diminua anxietatea și vinovăția asociată obsesiilor. Chiar dacă pe termen scurt recurgerea la compulsii aduce o ameliorare a anxietății, pe termen lung anxietatea asociată obsesiilor crește pentru că ideea că obsesiile sunt periculoase prinde rădăcini și mai adânci. Fiecare persoană cu TOC are o combinație specifică de răspunsuri compulsive la obsesiile pe care le experimentează, dar există câteva categorii frecvent întâlnite.
Cele mai comune categorii de comportamente compulsive:
👉 Curățarea și spălarea – persoanele care au acest tip de compulsie se simt constrânse să se spele sau să curețe în mod repetat suprafețe sau obiecte care ar putea fi contaminate. De exemplu, în cazul în care o persoană cu TOC a atins un obiect considerat contaminat apare nevoia de a se spăla pe mâini de un anumit număr de ori (ex. doar după ce s-a spălat pe maini de 15 ori se simte în siguranță).
👉 Control – persoana cu TOC are nevoie să controleze și să verifice de nenumărate ori că lucrurile sunt în ordine, spre exemplu verifică obsesiv dacă a închis ușa, ferestrele sau aragazul pentru a se asigura că nu vor provoca un accident fatal din neatenție.
👉 Ordonarea și aranjarea – persoanele cu acest tip de compulsie petrec mult timp (mai mult de o oră pe zi) ca să așeze și să se asigure că lucrurile sunt aranjate într-o ordine sau simetrie perfectă, iar orice mică abatere de la ordinea prestabilită vine cu o anxietate greu de suportat.
👉 Numărarea și repetarea – nevoia de a număra în mod repetat și constant obiecte sau diverse cuvinte de un anumit număr de ori (ex. de 3,7,9 ori) cu scopul de a reduce anxietatea și de a preveni anumite accidente sau evenimente nedorite care sunt asociate cu obsesiile.
👉 Evitarea – persoanele cu TOC pot evita anumite situații, locuri sau obiecte care sunt asociate cu obsesiile lor. Spre exemplu, persoana ar putea evita să atingă sau să fie atinsă chiar și din greșeală pentru a evita contaminarea.
👉 Ritualuri mintale și comportamentale – practicarea anumitor ritualuri cum ar fi repetarea unor cuvinte, fraze sau rugăciuni în minte sau repetarea anumitor acțiuni (ex. aruncarea unui obiect contaminat de 3 ori în sus pentru a-l purifica, anumite gesturi făcute cu mâinile sau picioarele).
Cauze ale tulburării obsesiv-compulsive
O cauză exactă care duce la apariția TOC nu este cunoscută, însă sunt anumiți factori care predispun o persoană la TOC. Pornim de la premisa că apariția acestei tulburări constă între o combinație de factori genetici (rude de gradul întâi care au TOC), factori ce țin de funcționalitatea și structura creierului și factori ce țin de mediu (traume din copilărie sau infecții streptococice).
Diagnosticul tulburării obsesiv-compulsive
Diagnosticul este pus de medicul psihiatru pe baza evaluării gândurilor, comportamentelor și nivelul de afectare a funcționării în viața zilnică a pacientului. Cu acordul persoanei evaluarea ar putea include discuții cu persoane apropiate sau membrii ai familiei. Pentru ca un diagnostic de TOC să poată fi pus trebuie întrunite câteva condiții:
- Prezența obsesiilor și compulsiilor și nevoia de a le neutraliza
- Obsesiile și compulsiile să afecteze funcționalitatea zilnică a persoanei în mod semnificativ
- Obsesiile și compulsiile sunt consumatoare de timp și cauzează un disconfort semnificativ
Tratamentul tulburării obsesiv-compulsive
La momentul actual nu există un tratament care să elimine în totalitate TOC, însă pacienții pot avea o îmbunătățire semnificativă a calității vieții prin tratamentul cu medicație, psihoterapie sau o combinație de medicație și psihoterapie în funcție de severitatea simptomelor.
Medicația și Terapia cognitiv-comportamentală în TOC
Pentru tratarea TOC cu medicație se folosesc de obicei medicamente din clasa inhibitorilor recaptării serotoninei sau clomipramina, iar efectele încep să apară după 6-12 săptămâni.
Psihoterapia cognitiv-comportamentală este o formă de terapie benefică pentru persoanele cu TOC deoarece focusul principal este ruperea fuziunii dintre gând și acțiune. Procesul psihoterapeutic pentru TOC este bazat pe terapia prin expunere și prevenirea răspunsului. Acest tip de terapie funcționează prin expunerea la obsesii fără a recurge la compulsiile care de obicei atenuează anxietatea.
Spre exemplu, dacă pacientul are obsesii de contaminare, expunerea constă în a atinge un obiect murdar, iar prevenția răspunsului constă în a nu se spăla pe mâini. Astfel pacienții trebuie să rămână în situația care le provoacă o anxietate puternică până când această începe să scadă de la sine ceea ce îi demonstrează pacientului că nu se întâmplă nimic îngrozitor în realitate chiar dacă acele gânduri apar în mintea lui. Practic pacientul începe să integreze ideea că gândurile există doar în mintea lui/ei și că nu pot produce modificări ale realității doar prin simpla lor existență. Totodată, învață să facă față obsesiilor fără a mai recurge la comportamentele ritualice și compulsive, ceea ce duce la o reducere semnificativă a anxietatii în timp.
Sunt anumite cazuri de TOC care nu răspund la medicație sau la terapie cognitiv-comportamentală. Pentru astfel de cazuri se poate folosi terapia electroconvulsivă sau Stimularea Magnetică Transcraniană. Aceste proceduri funcționează prin modificarea activității electrice în anumite regiuni cheie ale creierului. Este recomandat să se recurgă la acest tip de intervenții doar în cazul în care medicația și psihoterapia nu produc rezultate.
- https://www.nimh.nih.gov/health/topics/obsessive-compulsive-disorder-ocd
- https://www.nimh.nih.gov/health/topics/brain-stimulation-therapies/brain-stimulation-therapies
- Leahy, R. L., Holland, S. J., & McGinn, L. K. (2017). Planuri de tratament şi intervenţii pentru depresie si anxietate. ASCR [Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România].
- American Psychiatric Association. (2016). DSM-5 Manual de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale. București: Editura Medicală Callisto.
alte articole din blog
Contact Iași:
Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași
Contact Belcești:
com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași
Contact Timișoara:
Str. Simion Bărnuțiu nr. 34, Timișoara, jud. Timiș