Tulburarea afectivă bipolară

Tulburarea bipolară reprezintă o afecțiune psihică caracterizată de schimbări extreme ale dispoziției care alternează între manie/hipomanie și episoade de depresie.

Presupunând o alternanță continuă între stări emoționale diametral opuse, tulburarea afectivă bipolară poate fi dificil de înțeles și gestionat atât de către persoana diagnosticată, cât și de cei apropiați.

În acest articol vom aborda modul în care se pot manifesta simptomele tulburării afective bipolare și despre câteva modalități de gestionare a tulburării bipolare atât din perspectiva persoanei cu tulburare bipolară, cât și din perspectiva apropiaților.

Cum recunoaștem tulburarea afectivă bipolară?

👉 Episodul depresiv se caracterizează prin: dispoziţie depresivă sau pierderea interesului şi a plăcerii, timp de cel puţin 2 săptămâni.

Lista simptomelor depresive include:

  • dispoziţie depresivă cea mai mare parte a zilei: persoana are sentimente de tristețe, de vid interior sau se simte neputincioasă și lipsită de speranță, plânge mai des; în unele cazuri, mai ales la copii și adolescenți, se poate manifesta și printr-o stare de iritabilitate și nervozitate.
  • pierderea interesului şi a plăcerii pentru toate activitățile: în cea mai mare parte a zilei, aproape zilnic, persoana are un interes scăzut pentru orice formă de activitate și simte un nivel scăzut sau chiar o lipsă a plăcerii față de activitățile în care înainte îi făcea plăcere să se implice.
  • scădere sau creştere ponderală semnificativă: persoana înregistrează o scădere sau creștere semnificativă în greutate (modificări cu peste 5% a greutății corporale în decurs de o lună), apetitul față de mâncare fiind unul semnificativ scăzut sau crescut.
  • insomnie sau hipersomnie: se pot observa dereglări în ceea ce privește somnul aproape zilnic, fie că este vorba despre dificultăți de adormire, trezire pe parcursul nopții, o calitate scăzută a somnului sau somnolență excesivă.
  • agitaţie sau inhibiţie psihomotorie: aproape zilnic este vizibil din exterior un comportament de neliniște și agitație continuă, fie un comportament semnificativ încetinit față de cum este de obicei.
  • astenie sau pierderea energiei: persoana are o stare generală de slăbiciune a organismului, este obosită și lipsită de energie aproape zilnic, fără un motiv aparent.
  • sentimente de inutilitate sau vinovăție exagerată: persoana se simte inutilă, lipsită de valoare, se critică și învinovățește inclusiv pentru situații care nu se află în controlul său.
  • capacitate scăzută de concentrare sau indecizie: persoanei îi este mai dificil decât de obicei să se concentreze, să gândească rațional și să ia decizii.
  • idei suicidare (gânduri recurente de moarte): persoana are gânduri legate de sinucidere, fără un plan clar sau tentativă de suicid.

👉 Episodul maniacal se caracterizează prin: dispoziţie euforică, expansivă sau iritabilă, cu o durată de cel puţin 7 zile.

Simptome maniacale includ:

  • stimă de sine crescută: persoana are un respect de sine exagerat și o încredere nerealistă în propria capacitate, care poate duce la apariția unor idei neobișnuite.
  • scăderea nevoii fiziologice de somn: persoana se poate simți odihnită după doar 3 ore de somn. Atunci când perturbarea somnului este severă, persoana poate rezista mai multe zile fără să doarmă și nu se simte obosită.
  • logoree: persoana este mai vorbăreață decât de obicei, simte presiunea de a vorbi continuu, deseori întrerupându-i pe ceilalți, fără să își pună problema relevanței lucrurilor pe care le spun. Discursul este adesea însoțit de gesturi expansive și excesive. Dacă dispoziția este iritabilă, discursul poate fi însoțit de acuzații, comentarii ostile, izbucniri furioase, mai ales dacă este întreruptă.
  • fugă de idei: persoana are un flux abundent de gânduri dificil de urmărit, care se derulează foarte repede și au o legătură slabă între ele sau un sentiment subiect de accelerare a gândirii.
  • distractibilitate: persoana se concentrează mai greu, atenția sa fiind cu ușurință captată de stimuli neimportanți sau irelevanți din exterior, ceea ce deseori o împiedică să susțină o conversație cursivă sau să respecte instrucțiuni.
  • creșterea activității direcționate către un obiectiv și agitaţie psihomotorie: persoana are un nivel crescut de energie și poate îndeplini mai multe sarcini la locul de muncă sau la școală, are un impuls sexual crescut, dar și o agitație extremă, fiind incapabil de a sta locului. În episodul maniacal, persoana poate fi foarte sociabilă, reînnoind relații mai vechi, contactând prieteni sau chiar intrând în discuție cu persoane străine.
  • implicare excesivă în activități cu potențial ridicat de a conduce la consecințe neplăcute: se angajează în distracții foarte costisitoare, șofat imprudent, consum de alcool sau alte substanțe, jocuri de noroc, infidelitate sau întâlniri sexuale fără discernământ cu persoane necunoscute, face investiții sau cumpărături nechibzuite.

Modalități de gestionare a tulburării bipolare

Medicația

Fiind o tulburare cronică, ea se menține pe tot parcursul vieții, însă, sub tratament medicamentos, poate fi stabilizată. Cu ajutorul medicamentelor, dar și al psihoterapiei și psihoeducației, se poate duce o viață normală, ca înainte de apariția simptomelor.

Schimbarea stilului de viață

Un stil de viață echilibrat are un rol extrem de important în gestionarea simptomelor tulburării bipolare. În acest sens se recomandă:

Recunoașterea factorilor declanșatori

Detecția timpurie a factorilor declanșatori ai unui episod maniacal sau depresiv poate preveni recăderile. În acest sens, recunoașterea primelor semne în schimbarea dispoziției poate veni în ajutorul specialiștilor pentru a interveni la timp prin modificarea dozelor de tratament.

Pentru a recunoaște mai ușor semnalele de alarmă ale unui episod de manie sau depresie, se recomandă realizarea împreună cu o persoană apropiată, psihologul sau medicul curant, a unei analize a modului în care episodul maniacal, respectiv cel depresiv creează o schimbare în diferite arii ale vieții (dispoziție, atitudinea față de sine, activități uzuale, obiceiuri de somn etc.).

Controlul nivelului de stres

Stresul reprezintă un mare semnal de alarmă pentru persoanele care suferă de tulburare afectivă bipolară.

Stresul este inevitabil prezent în viața contemporană, dar intenția de a simplifica lucrurile și de a evita suprasolicitarea inutilă este necesar să devină un obicei de viață, atât pe plan personal, cât și pe plan profesional.

De asemenea, însușirea unor tehnici de gestionare a stresului, precum exercițiile de respirație profundă, practicile mindfulness, meditația sau yoga pot fi un real ajutor.

Controlul tulburării bipolare prin stil de viață

1️⃣ Stabilirea unui program regulat de somn: în funcție de organismul fiecăruia se recomandă 6-8 ore pe noapte, preferabil cu ore fixe de culcare și trezire. Programul regulat de somn este esențial în tratamentul tulburării bipolare, nopțile nedormite și oboseala fiind un posibil factor precipitant în declanșarea atât a unui episod maniacal, cât și în declanșarea unui episod depresiv.

2️⃣ Practicarea exercițiului fizic regulat: mișcarea contribuie în nenumărate moduri la menținerea sănătății fizice și psihice. Crearea unui program regulat de sport, precum și introducerea unor exerciții de respirație profundă pot contribui în mod semnificativ la prevenirea și gestionarea diferitelor simptome ale tulburării bipolare.

3️⃣ Menținerea unei alimentații sănătoase și echilibrate: pe lângă recomandarea celor trei mese pe zi, luate la ore potrivite și care să alcătuiască un echilibru în aportul de proteine, glucide, lipide, minerale și vitamine, reducerea consumului de alcool și cofeină, precum și evitarea consumului de droguri sunt la fel de importante. Evitarea alcoolului și a drogurilor este o parte importantă a recuperării în urma episoadelor de simptome maniacale, hipomaniacale sau depresive și contribuie la stabilizarea dispoziției.

afazia

Cum poți fi alături de o persoană care suferă de tulburare afectivă bipolară?

Informează-te.

Cu cât știi mai multe despre această afecțiune atât în general (simptomatologie, tratament, prognostic), cât și în modul specific în care se manifestă la persoana apropiată (simptome specifice, semnale de avertizare ale unui episod maniacal sau depresiv), cu atât mai mult poți fi de ajutor, mai ales în momente critice (de exemplu, în cazul unui episod sever).

Ascultă activ.

Uneori, cel mai bun ajutor este doar să asculți, încercând să oferi acceptare și înțelegere. Mai ales atunci când persoana vrea să îți vorbească despre dificultățile cu care se confruntă, fă un efort înspre a asculta cu atenție ce îți spune, păstrează o atitudine calmă și încearcă să eviți certurile sau subiectele care știi că îl irită sau îl frustrează pe celălalt.

Implică-te activ în tratament.

Tratamentul pentru tulburarea afectivă bipolară presupune multe ședințe de terapie și vizite la doctor. Chiar dacă nu poți însoți persoana dragă în ședințele propriu-zise, o poți conduce până la clinică și să aștepți finalizarea vizitelor. De multe ori, acest proces poate genera un nivel crescut de stres și anxietate, iar simplul fapt că ești acolo, poate fi un adevărat ajutor.

De asemenea, dacă persoana dragă este dispusă să facă acest lucru, o poți susține în procesul terapeutic oferind perspectiva ta asupra lucrurilor și încurajare înspre a menține progresele în timp.

Fă un plan.

Tulburarea bipolară are un caracter imprevizibil. Crearea unui plan de siguranță pentru cazuri de urgență poate preveni eventuale tentative de suicid în episoadele depresive sau pericolul de a scăpa de sub control în episoadele maniacale. De asemenea, puteți crea împreună și un plan pentru gestionarea schimbărilor de dispoziție și pentru asigurarea unei rutine zilnice care să includă perioadele de odihnă, mesele și alte activități de pe parcursul zilei.

Uneori, persoanele care suferă de tulburare bipolară, în episoadele maniacale, pot deveni destul de impulsive și irascibile, prin urmare, în aceste momente, pregătiți-vă pentru o oarecare ostilitate care poate apărea în respectarea planului creat. Încercați să gestionați lucrurile cu calm, răbdare și înțelegere.

Cere ajutorul atunci când devine prea mult.

Tulburarea afectivă bipolară este o afecțiune cronică, iar perioadele de prezență a simptomelor vor alterna cu cele în care simptomatologia este absentă.

Pentru a fi alături de persoana dragă, încearcă să îți păstrezi răbdarea și optimismul, iar dacă lucrurile devin prea greu de gestionat, contactează un specialist care să îți ofere suportul necesar.

În cazul în care persoana își pune siguranța sa sau a altcuiva în pericol, sună la 112.

Autor: Psih. Ioana Vatamanu – Psihoterapeut

Ai o întrebare sau nelămurire?

Te confrunți cu tulburarea afectivă bipolară sau cunoști pe cineva în această situație și vrei să împărtășești din experiența personală?

Lasă un comentariu mai jos.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Stimularea Electrică Transcraniană (tDCS) la domiciliu – Oportunități și provocări în tulburările psihice la vârstnici

Stimularea Electrică Transcraniană (tDCS) reprezintă una dintre opțiunile sigure și eficiente de tratament pentru depresie, tulburări cognitive, halucinații auditive la adulții în vârstă. Posibilitatea de a stimula neuroplasticitatea prin tDCS fără efecte adverse semnificative a încurajat evaluarea eficacității tDCS pentru multe indicații clinice la adulții în vârstă cu probleme de sănătate mintală.

Metoda Feuerstein - clinica Med Anima Iași

Metoda Feuerstein – Cine ne învață cum să învățăm?

Indiferent de vârstă, fie că vorbim despre copii care își doresc să își formeze un mod corect de a învăța, fie că vorbim despre adulți care își doresc să asimileze mai ușor informații noi, metoda Feuerstein e menită să ușureze procesul de învățare.
Metoda Feuerstein îsi propune ca printr-o serie de teste și de exerciții să îți dezvolte capacitățile intelectuale pentru a-ți ușura procesul de învățare.

Diagnostic: cancer. De la negare la luptă și speranță

Diagnostic: cancer. De la negare la luptă și speranțăCancerul este una dintre cele mai răspândite boli, ajungând în zilele noastre a fi considerată o boală cronică. Este important să știm că fiecare pacient răspunde diferit la acest diagnostic, însă să primești un...

Cum să trăim cu schizofrenia

Învățând să trăim cu schizofrenia"Nu există două persoane cu schizofrenie care să fie la fel. Fiecare individ este diferit. Fiecare experiență este diferită. [...] De asemenea, nu există un mod corect sau greșit de a trăi cu schizofrenia, însă, învățând din experiența...

Intervenții în prevenția demenței

În prevenția demenței strategiile de prevenire timpurie includ factori ce țin de stilul de viață, cum ar fi: nutriția, exercițiile fizice, reducerea stresului, ameliorarea factorilor de risc vascular (cum ar fi hipertensiunea arterială și diabetul zaharat), tratamentul tulburării depresive majore și stimularea cognitivă.

stimulare cognitiva computerizata

Campanie Screening Stimulare Cognitiva – Gratuit

10 OCTOMBRIE ZIUA MONDIALĂ ASĂNĂTĂȚII MINTALEScreening gratuit pentru Stimularea Cognitivă Computerizată10 Octombrie marchează în fiecare an la nivel mondial Ziua Sănătății Mintale. Obiectivul general al Zilei Mondiale a Sănătății Mintale este de a crește gradul de...

Reabilitarea cognitivă în Schizofrenie și psihoze

Reabilitarea cognitivă în Schizofrenie și psihozeSchizofrenia este o tulburare psihiatrică cronică, devastatoare și invalidantă care afectează de obicei funcția creierului adolescenților și adulților tineri, și apare la aproximativ 1 din 100 de oameni din întreaga...

7 beneficii ale Cubului Rubik asupra sănătății mintale

7 beneficii ale Cubului Rubik asupra sănătății mintaleAdesea văzut ca o demonstrație de inteligență, Cubul Rubik uimește oamenii de zeci de ani. Ceea ce a fost cândva cea mai tare jucărie de pe piață (în 1974 când a fost inventată de Ernő Rubik) este acum o...
dependenta de droguri

Dependența de substanțe psihotrope

Consumul scăpat de sub control al substanțelor psihotrope, indiferent că vorbim aici de medicație psihiatrică sau de droguri, duce la dependență. Dependența de substanțe psihotrope reprezintă un întreg sistem de fenomene comportamentale, cognitive și fiziologice.

Tulburarea de personalitate paranoidă

Tulburarea de personalitate paranoidăTulburarea paranoidă face parte din categoria tulburărilor de personalitate. Acestea din urmă, potrivit Mayo Clinic, reprezintă un tip de tulburări mintale care au în componență un model rigid și nesănătos de gândire,...

Programări IAȘI:

0747 202 212 / 0332 505 114

Programări TIMIȘOARA:

0754 431 431 / 0356 800 300

Contact Iași:

Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași

Contact Belcești:

com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași

Contact Timișoara:

Str. Simion Bărnuțiu nr. 34, Timișoara, jud. Timiș