Tulburarea afectivă bipolară

Tulburarea bipolară reprezintă o afecțiune psihică caracterizată de schimbări extreme ale dispoziției care alternează între manie/hipomanie și episoade de depresie.

Presupunând o alternanță continuă între stări emoționale diametral opuse, tulburarea afectivă bipolară poate fi dificil de înțeles și gestionat atât de către persoana diagnosticată, cât și de cei apropiați.

În acest articol vom aborda modul în care se pot manifesta simptomele tulburării afective bipolare și despre câteva modalități de gestionare a tulburării bipolare atât din perspectiva persoanei cu tulburare bipolară, cât și din perspectiva apropiaților.

Cum recunoaștem tulburarea afectivă bipolară?

👉 Episodul depresiv se caracterizează prin: dispoziţie depresivă sau pierderea interesului şi a plăcerii, timp de cel puţin 2 săptămâni.

Lista simptomelor depresive include:

  • dispoziţie depresivă cea mai mare parte a zilei: persoana are sentimente de tristețe, de vid interior sau se simte neputincioasă și lipsită de speranță, plânge mai des; în unele cazuri, mai ales la copii și adolescenți, se poate manifesta și printr-o stare de iritabilitate și nervozitate.
  • pierderea interesului şi a plăcerii pentru toate activitățile: în cea mai mare parte a zilei, aproape zilnic, persoana are un interes scăzut pentru orice formă de activitate și simte un nivel scăzut sau chiar o lipsă a plăcerii față de activitățile în care înainte îi făcea plăcere să se implice.
  • scădere sau creştere ponderală semnificativă: persoana înregistrează o scădere sau creștere semnificativă în greutate (modificări cu peste 5% a greutății corporale în decurs de o lună), apetitul față de mâncare fiind unul semnificativ scăzut sau crescut.
  • insomnie sau hipersomnie: se pot observa dereglări în ceea ce privește somnul aproape zilnic, fie că este vorba despre dificultăți de adormire, trezire pe parcursul nopții, o calitate scăzută a somnului sau somnolență excesivă.
  • agitaţie sau inhibiţie psihomotorie: aproape zilnic este vizibil din exterior un comportament de neliniște și agitație continuă, fie un comportament semnificativ încetinit față de cum este de obicei.
  • astenie sau pierderea energiei: persoana are o stare generală de slăbiciune a organismului, este obosită și lipsită de energie aproape zilnic, fără un motiv aparent.
  • sentimente de inutilitate sau vinovăție exagerată: persoana se simte inutilă, lipsită de valoare, se critică și învinovățește inclusiv pentru situații care nu se află în controlul său.
  • capacitate scăzută de concentrare sau indecizie: persoanei îi este mai dificil decât de obicei să se concentreze, să gândească rațional și să ia decizii.
  • idei suicidare (gânduri recurente de moarte): persoana are gânduri legate de sinucidere, fără un plan clar sau tentativă de suicid.

👉 Episodul maniacal se caracterizează prin: dispoziţie euforică, expansivă sau iritabilă, cu o durată de cel puţin 7 zile.

Simptome maniacale includ:

  • stimă de sine crescută: persoana are un respect de sine exagerat și o încredere nerealistă în propria capacitate, care poate duce la apariția unor idei neobișnuite.
  • scăderea nevoii fiziologice de somn: persoana se poate simți odihnită după doar 3 ore de somn. Atunci când perturbarea somnului este severă, persoana poate rezista mai multe zile fără să doarmă și nu se simte obosită.
  • logoree: persoana este mai vorbăreață decât de obicei, simte presiunea de a vorbi continuu, deseori întrerupându-i pe ceilalți, fără să își pună problema relevanței lucrurilor pe care le spun. Discursul este adesea însoțit de gesturi expansive și excesive. Dacă dispoziția este iritabilă, discursul poate fi însoțit de acuzații, comentarii ostile, izbucniri furioase, mai ales dacă este întreruptă.
  • fugă de idei: persoana are un flux abundent de gânduri dificil de urmărit, care se derulează foarte repede și au o legătură slabă între ele sau un sentiment subiect de accelerare a gândirii.
  • distractibilitate: persoana se concentrează mai greu, atenția sa fiind cu ușurință captată de stimuli neimportanți sau irelevanți din exterior, ceea ce deseori o împiedică să susțină o conversație cursivă sau să respecte instrucțiuni.
  • creșterea activității direcționate către un obiectiv și agitaţie psihomotorie: persoana are un nivel crescut de energie și poate îndeplini mai multe sarcini la locul de muncă sau la școală, are un impuls sexual crescut, dar și o agitație extremă, fiind incapabil de a sta locului. În episodul maniacal, persoana poate fi foarte sociabilă, reînnoind relații mai vechi, contactând prieteni sau chiar intrând în discuție cu persoane străine.
  • implicare excesivă în activități cu potențial ridicat de a conduce la consecințe neplăcute: se angajează în distracții foarte costisitoare, șofat imprudent, consum de alcool sau alte substanțe, jocuri de noroc, infidelitate sau întâlniri sexuale fără discernământ cu persoane necunoscute, face investiții sau cumpărături nechibzuite.

Modalități de gestionare a tulburării bipolare

Medicația

Fiind o tulburare cronică, ea se menține pe tot parcursul vieții, însă, sub tratament medicamentos, poate fi stabilizată. Cu ajutorul medicamentelor, dar și al psihoterapiei și psihoeducației, se poate duce o viață normală, ca înainte de apariția simptomelor.

Schimbarea stilului de viață

Un stil de viață echilibrat are un rol extrem de important în gestionarea simptomelor tulburării bipolare. În acest sens se recomandă:

Recunoașterea factorilor declanșatori

Detecția timpurie a factorilor declanșatori ai unui episod maniacal sau depresiv poate preveni recăderile. În acest sens, recunoașterea primelor semne în schimbarea dispoziției poate veni în ajutorul specialiștilor pentru a interveni la timp prin modificarea dozelor de tratament.

Pentru a recunoaște mai ușor semnalele de alarmă ale unui episod de manie sau depresie, se recomandă realizarea împreună cu o persoană apropiată, psihologul sau medicul curant, a unei analize a modului în care episodul maniacal, respectiv cel depresiv creează o schimbare în diferite arii ale vieții (dispoziție, atitudinea față de sine, activități uzuale, obiceiuri de somn etc.).

Controlul nivelului de stres

Stresul reprezintă un mare semnal de alarmă pentru persoanele care suferă de tulburare afectivă bipolară.

Stresul este inevitabil prezent în viața contemporană, dar intenția de a simplifica lucrurile și de a evita suprasolicitarea inutilă este necesar să devină un obicei de viață, atât pe plan personal, cât și pe plan profesional.

De asemenea, însușirea unor tehnici de gestionare a stresului, precum exercițiile de respirație profundă, practicile mindfulness, meditația sau yoga pot fi un real ajutor.

Controlul tulburării bipolare prin stil de viață

1️⃣ Stabilirea unui program regulat de somn: în funcție de organismul fiecăruia se recomandă 6-8 ore pe noapte, preferabil cu ore fixe de culcare și trezire. Programul regulat de somn este esențial în tratamentul tulburării bipolare, nopțile nedormite și oboseala fiind un posibil factor precipitant în declanșarea atât a unui episod maniacal, cât și în declanșarea unui episod depresiv.

2️⃣ Practicarea exercițiului fizic regulat: mișcarea contribuie în nenumărate moduri la menținerea sănătății fizice și psihice. Crearea unui program regulat de sport, precum și introducerea unor exerciții de respirație profundă pot contribui în mod semnificativ la prevenirea și gestionarea diferitelor simptome ale tulburării bipolare.

3️⃣ Menținerea unei alimentații sănătoase și echilibrate: pe lângă recomandarea celor trei mese pe zi, luate la ore potrivite și care să alcătuiască un echilibru în aportul de proteine, glucide, lipide, minerale și vitamine, reducerea consumului de alcool și cofeină, precum și evitarea consumului de droguri sunt la fel de importante. Evitarea alcoolului și a drogurilor este o parte importantă a recuperării în urma episoadelor de simptome maniacale, hipomaniacale sau depresive și contribuie la stabilizarea dispoziției.

afazia

Cum poți fi alături de o persoană care suferă de tulburare afectivă bipolară?

Informează-te.

Cu cât știi mai multe despre această afecțiune atât în general (simptomatologie, tratament, prognostic), cât și în modul specific în care se manifestă la persoana apropiată (simptome specifice, semnale de avertizare ale unui episod maniacal sau depresiv), cu atât mai mult poți fi de ajutor, mai ales în momente critice (de exemplu, în cazul unui episod sever).

Ascultă activ.

Uneori, cel mai bun ajutor este doar să asculți, încercând să oferi acceptare și înțelegere. Mai ales atunci când persoana vrea să îți vorbească despre dificultățile cu care se confruntă, fă un efort înspre a asculta cu atenție ce îți spune, păstrează o atitudine calmă și încearcă să eviți certurile sau subiectele care știi că îl irită sau îl frustrează pe celălalt.

Implică-te activ în tratament.

Tratamentul pentru tulburarea afectivă bipolară presupune multe ședințe de terapie și vizite la doctor. Chiar dacă nu poți însoți persoana dragă în ședințele propriu-zise, o poți conduce până la clinică și să aștepți finalizarea vizitelor. De multe ori, acest proces poate genera un nivel crescut de stres și anxietate, iar simplul fapt că ești acolo, poate fi un adevărat ajutor.

De asemenea, dacă persoana dragă este dispusă să facă acest lucru, o poți susține în procesul terapeutic oferind perspectiva ta asupra lucrurilor și încurajare înspre a menține progresele în timp.

Fă un plan.

Tulburarea bipolară are un caracter imprevizibil. Crearea unui plan de siguranță pentru cazuri de urgență poate preveni eventuale tentative de suicid în episoadele depresive sau pericolul de a scăpa de sub control în episoadele maniacale. De asemenea, puteți crea împreună și un plan pentru gestionarea schimbărilor de dispoziție și pentru asigurarea unei rutine zilnice care să includă perioadele de odihnă, mesele și alte activități de pe parcursul zilei.

Uneori, persoanele care suferă de tulburare bipolară, în episoadele maniacale, pot deveni destul de impulsive și irascibile, prin urmare, în aceste momente, pregătiți-vă pentru o oarecare ostilitate care poate apărea în respectarea planului creat. Încercați să gestionați lucrurile cu calm, răbdare și înțelegere.

Cere ajutorul atunci când devine prea mult.

Tulburarea afectivă bipolară este o afecțiune cronică, iar perioadele de prezență a simptomelor vor alterna cu cele în care simptomatologia este absentă.

Pentru a fi alături de persoana dragă, încearcă să îți păstrezi răbdarea și optimismul, iar dacă lucrurile devin prea greu de gestionat, contactează un specialist care să îți ofere suportul necesar.

În cazul în care persoana își pune siguranța sa sau a altcuiva în pericol, sună la 112.

Autor: Psih. Ioana Vatamanu – Psiholog clinician, Psihoterapeut

Ai o întrebare sau nelămurire?

Te confrunți cu tulburarea afectivă bipolară sau cunoști pe cineva în această situație și vrei să împărtășești din experiența personală?

Lasă un comentariu mai jos.

0 Comentarii

limite sănătoase in relatii

Ce înseamnă limite sănătoase în relații și la ce ne folosesc

În orice tip de relație – fie ea de cuplu, prietenie, familie sau profesională – limitele sănătoase sunt fundamentale. Ele definesc spațiul personal, ne protejează emoțional și asigură un echilibru între nevoile proprii și cele ale celorlalți. Fără limite clare, relațiile pot deveni copleșitoare, generând frustrare, resentimente și epuizare.

Memoria+Atenția+Concentrarea=Stimulare Cognitivă Computerizată

Dacă ai început să uiți lucruri simple, îți pierzi șirul gândurilor în conversații sau te simți mai dezorganizat decât înainte, nu ești singur. Tot mai mulți oameni – indiferent de vârstă – se confruntă cu dificultăți de memorie, atenție și concentrare, uneori fără să-și dea seama cât de mult le afectează viața de zi cu zi.

imagine corporala distorsionata

Ghid de combatere a imaginii corporale negative

Imaginea corporală negativă este mai puțin despre felul în care arătăm și mai mult despre felul în care simțim și gândim despre propria persoană. Când sentimentele care predomină sunt vina, rușinea, dezgustul sau respingerea, ajungem să ne vedem corpul ca pe un inamic.

tristetea post vacanta

Tristețea de după vacanță – este depresie? ce facem cu acest sentiment?

Studiile arată că vacanțele îmbunătățesc starea de bine, cresc afectivitatea pozitivă, reduc stresul și epuizarea, însă toate aceste efecte par că se pierd în prima săptămână după ce revenim la serviciu și aproape că revenim la starea pe care am avut-o înainte de a pleca în vacanță.

compatibilitatea cu terapeutul

Când Terapia Nu Merge Cu Oricine (Sau Cu Nimeni)

Relațiile umane sunt extrem de complexe, iar terapia este, în esență, tot o relație. Nu e vina nimănui că uneori nu ne putem conecta cu un terapeut. La fel cum nu e vina noastră dacă simțim că nimeni nu ni se potrivește.

divort cu copii

Sprijinind copiii după divorț. Cum răspundem la întrebările lor despre schimbările din familie

Amintiți-vă că un copil nu renunță la părinții săi, însă el trebuie să se adapteze la schimbări copleșitoare ce rezultă din pierderea structurii lui familiale. Dacă unui adult îi este atât de greu să treacă prin acest proces gândiți-vă ce poate simți un copil care poate avea sentimente ambivalente față de părinți iar aceste trăiri îî pot întoarce viața pe dos.

terapie adolescenti cu autism

Autismul la adolescenți: Provocări specifice și cum să le faci față

Tulburarea din spectrul autismului  prezintă provocări unice atunci când trece în anii adolescenței. Adesea, din cauza semnelor omise sau a simptomelor care se suprapun cu alte afecțiuni diagnosticarea timpurie a autismului poate fi o reală provocare.

tms tratament anti fumat

STOP fumat: Tratamentul dependenței de nicotină cu TMS

TMS poate reduce dorința de a fuma prin creșterea sau scăderea activității neuronale în zonele implicate în adicții, ameliorează simptomele de sevraj, îmbunătățește controlul impulsului de a fuma.

tdcs in tratamentul depresiei

tDCS în tratarea problemelor psihice și neurologice – soluție modernă și sigură

În era tehnologiei tratarea afecțiunilor psihice se face prin metode ce complimentează sau chiar înlocuiesc complet tratamentul clasic, medicamentos.

Comparatia cu ceilalti - cum sa ne oprim

Comparația cu ceilalți – normalitate, impact, efecte, soluții

Cu siguranță fiecare dintre noi am fost întrebați de către părinți despre notele obținute de colegii noștri de clasă la anumite teste sau evaluări comparativ cu ale noastre ori ni s-a atras atenția că în anumite momente eram mai puțin ascultători decât frații și surorile noastre.

Și acum, ajunși la vârsta adultă, purtăm în minte aceeași întrebare: “Sunt ceilalți mai buni decât noi?”

Contact Iași:

Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL 11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași

Contact Belcești:

com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași

Contact Timișoara:

Bd. Eroilor de la Tisa nr. 8, etaj 1, Timișoara, jud. Timiș