Comparația cu ceilalți – normalitate, impact, efecte, soluții
„Bucură-te de propria ta viață fară să o compari cu a altuia.”
Marchiz de Condorcet
Încă de la o vârstă fragedă am fost obișnuiți să fim comparați cu ceilalți. Cu siguranță fiecare dintre noi am fost întrebați de către părinți despre notele obținute de colegii noștri de clasă la anumite teste sau evaluări comparativ cu ale noastre ori ni s-a atras atenția că în anumite momente eram mai puțin ascultători decât frații și surorile noastre. Și acum, ajunși la vârsta adultă, purtăm în minte aceeași întrebare: “Sunt ceilalți mai buni decât noi?”
De unde pornește această tendință de a ne compara cu alții?
Oamenii fac tot felul de judecăți legate de ei înșiși și una dintre căile folosite frecvent prin care facem acest lucru este prin comparație socială.
Teoria comparației sociale a fost propusă în 1954 de către psihologul Leon Festinger. Acesta a sugerat că oamenii au un impuls înnăscut de a se autoevalua, adesea în comparație cu ceilalți.
Constant fiecare din noi facem tot felul de judecăți legate de noi înșine și una dintre căile folosite frecvent prin care facem acest lucru este prin analiza sinelui în raport cu alții.
Leon Festinger susține ideea că ne angajăm în acest proces de comparație ca o modalitate de a stabili un punct de referință prin care putem face evaluări exacte despre noi înșine.
De exemplu, un student bun la desen s-ar putea compara cu studentul talentat care a luat la un moment dat premiul întâi la un concurs important de artă. Dacă constată că abilitățile sale nu se potrivesc cu talentele semenilor cu care se compară și pe care îi are drept persoane de referință, ar putea fi motivat să-și îmbunătățească abilitățile.
În cele mai multe cazuri, încercăm să ne comparăm cu cei din grupul nostru social sau cu persoanele cu care suntem similari din anumite puncte de vedere.
Tendința de a ne compara cu ceilalți este una naturală, pe care orice om o simte la un moment dat. Aceasta poate servi numeroase funcții, fie ele adaptative ca de exemplu cu scop de auto-evaluare, auto-determinare, căutarea inspirației sau alegerea afilierii sau maladaptative care pot duce la auto-critică, scăderea stimei de sine, afect negativ asupra bunăstării.
Atunci când o persoană alege să se compare cu alte persoane care au un statut superior (comparație socială ascendentă), aceasta își poate crea oportunități de creștere și auto-dezvoltare prin puterea exemplului, prin discernerea și selectarea acelor calități pe care persoana în cauză nu le posedă încă și găsirea de modalități prin care se poate ajunge la ele.
Cu toate acestea, un posibil dezavantaj pe care comparația socială ascendentă îl prezintă este faptul că scade calitatea evaluării sinelui și poate face persoana să se simtă “inadecvată din punct de vedere social, afectând satisfacția în raport cu propria viață, dispoziția și starea de bine psihologic” (Chou & Edge, 2012).
☝🏼
Comparația socială ascendentă
Se întâmplă atunci când ne comparăm cu cei despre care credem că sunt mai buni decât noi. Aceste comparații ascendente se concentrează adesea prin dorința de a ne îmbunătăți capacitățile sau statutul actual făcându-ne să căutăm modalități prin care putem obține rezultate similare cu cei pe care îi avem drept reper.
👇🏼
Comparația socială descendentă
Are loc atunci când ne comparăm cu alții care au o situație inferioară comparativ cu a noastră. Astfel de comparații descendente sunt adesea axate pe a ne face să ne simțim mai bine cu privire la abilitățile sau trăsăturile noastre. S-ar putea să nu excelăm într-un anumit domeniu, dar cel puțin stăm mai bine decât altcineva.
Învață să scapi de suferința produsă de comparația cu ceilalți sau cu ceea ce poți fi și nu ești!
Când devii conștient/ă că una dintre luptele tale interioare cele mai puternice este comparația cu ceilalți sau cu posibila ta variantă mai bună, îți dai seama imediat cât de multe ai de pierdut trăind constant într-o astfel de paradigmă.
Când te compari cu o altă persoană nu te mai concentrezi pe tine însuți și pe ceea ce poți oferi lumii în felul tău unic. În timp ce comparația poate fi o sursă de motivație, de cele mai multe ori ne poate atrage în capcana îndoielii de sine.
De regulă comparațiile sunt nedrepte. Comparăm ce vedem mai rău la noi cu ceea ce vedem bun la alții. Ne comparăm fără să știm povestea întreagă a celorlalți.
Comparațiile ne fac să tindem la un model de viață pe care (poate) nu putem să îl susținem. Comparațiile ne fac, într-un final, să cheltuim pe lucruri care (poate) nu au nicio valoare pentru noi sau să ne epuizăm resursele interioare pe ceva care pe termen lung nu o să ne aducă nicio satisfacție.
Raportat la zilele noastre, rețelele sociale și dependența din ce în ce mai serioasă de acestea au dus comparația socială la un nivel cu totul nou în ultimii ani. Vedem că cineva face sau deține ceea ce noi nu putem sau nu ne permitem și ne simțim deprimați întrebându-ne dacă facem suficient, câștigăm suficient, ne bucurăm suficient de propria viață. Ne comparăm viața obișnuită cu cele mai bune amintiri ale celorlalți, neconștientizând faptul că de regulă ceilalți își postează doar cele mai bune fotografii și experiențe neavând certitudinea dacă împărtășesc cu adevărat evenimente obișnuite și spontane pe care le trăiesc.
Oricum ar fi, mulți specialiști în domeniul sănătății mintale consideră că social-media exacerbează comparația socială în cele mai rele moduri, făcându-i pe mulți dintre noi să ne simțim nemulțumiți și dezamăgiți în legătură cu noi înșine și cu propria viață.
Mai mult decât atât, cercetări recente au adus în lumină faptul că acele persoane care au tendința de a se compara social în mediul virtual raportează o creștere a simptomatologiei depresive și o discrepanță accentuată între sinele prezent și cel ideal (Feinstein, et al., 2013).
Pe lângă asta, o implicație importantă a comparației sociale se reflectă la nivelul emoțiilor. Studiile indică cum comparația socială induce frecvent sentimentul de invidie. Aceasta apare în urma mecanismului de evaluare atât a sinelui, cât și a grupului social din care o persoană face parte. Mai precis, social-media favorizează prezentarea unor imagini sociale excesiv de pozitive, care corespund prea puțin cu realitatea obiectivă astfel încât cel care se compară pe sine cu ceilalți ajunge la concluzia că nivelul lui personal este mult mai jos.
Astfel, apar sentimente de rușine și neajutorare în raport cu îndeplinirea rolului social. Acest lucru poate afecta puternic starea de bine psihologic, întrucât statutul și îndeplinirea cu succes a rolurilor sociale reprezintă, pentru fiecare persoană, o motivație intrinsecă și, deci, un obiectiv ce se dorește atins (Lim & Yang, 2015).
Implicațiile comparației sociale online nu se reflectă doar la nivel psiho-emoțional, ci și la nivelul identității de sine. Luând în considerare prevalența crescută a social-media din viața adulților tineri şi faptul că în acest stadiu se dezvoltă cel mai mult identitatea de sine, ne putem aștepta la importante efecte negative a comparației sociale asupra identității de sine.
Cum să faci să nu te mai compari cu ceilalți?
Iată câteva sfaturi:
🤔
Întreabă-te cât din ceea ce (vrei să) faci vine din tine.
Vrei asta cu adevărat și nu din frica că nu o să fii acceptat sau că o să fii criticat?
🤥
Fii sincer cu tine.
Întreabă-te ce îți place cu adevărat. Poate o să descoperi că ai vrea să călătorești mai mult în loc să îți cumperi acea mașină. Poate o să descoperi că vrei să lucrezi mai puțin, dar să fii alături de familie. Fii onest cu tine și descoperă ce vrei cu adevărat, nu ce vrei să demonstrezi celor din jur.
🤗
Acceptă-te așa cum ești, în locul în care ești.
Așa vei putea să iei decizii mai potrivite dintr-o stare de împăcare cu propria persoană. Așa vei renunța la lupta cu tine și îți vei fi cel mai bun partener și ai toate șansele să crești și să îți atingi potențialul cel mai înalt.
🙆♀️
Concentrează-te pe tine, nu pe ceilalți.
În loc să te uiți în curtea vecinului (și să te simți invidios și nemotivat), petrece timp în curtea ta. Vezi ce poți să înveți, vezi ce poți să creezi, vezi cum poți să crești grădina ta. După propriile tale valori și în propriul tău ritm poți să avansezi în cel mai armonios mod.
💪
Concentrează-te pe ceea ce ești și nu pe ceea ce-ți lipsește.
Concentrează-te pe felul în care poți investi în tine însuți, aducând prin asta o contribuție pozitivă pentru lumea întreagă. Bucură-te pentru cei din jur și nu fii invidios.
🙏
Exprimă-ți recunoștința pentru ce ai.
Schimbă perspectiva și vezi lucrurile bune din viața ta. Poate că nu ai cea mai bună mașină, dar gândește-te că pentru altul ar fi mașina ideală. Poate că ai o casă mai mică, dar sunteți toți sănătoși și voioși. Poate că nu ai cel mai bun job, dar îți place ceea ce faci și ești apreciat pentru munca ta. Notează toate lucrurile bune din viața ta și bucură-te de ele, e un exercițiu foarte bun de conștientizare și recunoștință.
👩🚀
Redefinește-ți succesul.
În societatea noastră, a fi de succes echivalează cu a bifa toate acele lucruri de mai sus (job, casă, mașină etc). Lucrurile materiale sunt puse pe primul loc.
Iar unele valori rămân în umbră ca de exemplu curajul de a face ceva ce îți dorești în viață, asumarea totală a deciziilor, un gest de ajutor sau generozitate față de cineva aflat în nevoie care sunt daruri ce te fac să te simți o persoană de succes și de ajutor în propria comunitate și care te fac să fii unic.
Oprește-te și întreabă-te: ”Ce înseamnă cu adevărat succesul pentru mine?”.
😇
Iartă-te.
Este în natura umană să ne comparam cu alții. Iartă-ți acest obicei neproductiv căruia îi cădem pradă cu toții, dar fii ferm în decizia ta de a nu-l mai repeta.
Concluzii
Suntem unici și fiecare are propriul drum. Pe lângă succesul celuilalt nu înseamnă că nu mai există loc și pentru succesul tău.
Când ești mai înțelegător în privința vieții altor oameni, devii mai înțelegător și cu propria viață. Când vezi pe cineva care are ce-ți dorești tu, felicită-l, chiar dacă la început ți se pare greu. Gestul se va întoarce la momentul potrivit si vei primi felicitări la rândul tău pentru autenticitatea ta.
Autor: Dr. Oana-Maria Hantăr
Medic specialist psihiatru
Clinica Med Anima Iași
- Festinger, L. (1954). A theory of social comparison processes. Human Relations.
- Hall, J. (2017). The Experience of mobile entrapment in daily life. Journal of Media Psychology, 29(3), 148-158.
- Stapleton, P., Luiz, G., & Chatwin, H. (2017).. Cyberpsychology, Behavior and Social Networking, 20(3), 142-149.
- Yang, C. (2021). Social media social comparison and identity processing styles: Perceived social pressure to be responsive and rumination as mediators. Applied Developmental Science.
- Lim, M., & Yang, Y. (2015). Effects of users’ envy and shame on social comparison that occurs on social network services. Computers in Human Behavior, 300-311.
- Hall, J. (2017). The Experience of mobile entrapment in daily life. Journal of Media Psychology, 29(3), 148-158.
- Antoci, D., & Rusu, R. (2021). Inteligența Emoțională și Starea de Bine. „Materialele Conferinței Republicane a Cadrelor Didactice”, 25-26.
- Dijkstra, P., Gibbons, F., & Buunk, A. (2010). Teoria comparației sociale. Fundamente psihologice sociale ale psihologiei clinice, 195-211.
- Steel, R., Hall, J., & Christofferson, J. (2020). Conceptualizing digital stress in adolescents and young adults: Toward the development of an empirically based model. Clinical Child and Family Psychology Review, 23(1), 15-26.
- Feinstein, B., Hershenberg, R., Bhatia, V., Latack, J., Meuwly, N., & Davila, J. (2013). Negativesocial comparison on Facebook and depressivesymptoms: Rumination as a mechanism. Psychology of Popular Media Culture, 2, 161-170.
alte articole din blog
Contact Iași:
Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL 11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași
Contact Belcești:
com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași
Contact Timișoara:
Bd. Eroilor de la Tisa nr. 8, etaj 1, Timișoara, jud. Timiș
