Prevenția Demenței Alzheimer prin alimentație corectă.

Vârsta și genetica sunt factori asupra cărora nu se poate interveni, însă în cazul hipertensiunii arteriale necontrolate, diabetului zaharat, alimentelor grase care cauzează obezitate și a lipsei exercițiilor fizice se pot demara acțiuni preventive, pentru a vă ajuta să reduceți riscul de apariție a demenței.

Majoritatea experților sunt de acord că demența Alzheimer (DA) este rezultatul mai multor condiții și factori, cum ar fi: vârsta, genetica, mediul, stilul de viață și alte afecțiuni medicale.

Prevenția este un termen general folosit pentru orice schimbare de stil alimentar sau de viață care se presupune că ar putea preveni apariția simptomelor bolii cât mai mult posibil sau ar putea încetini progresia acesteia în primele etape.

Este important să rețineți că niciuna dintre strategiile de prevenire nu s-a dovedit a fi eficiente odată ce o persoană se află în stadiile avansate ale bolii. Insuficiența cognitivă ușoară (MCI) este stadiul bolii Alzheimer considerat a fi influențabil de măsurile de prevenire. MCI implică probleme ușoare de raționament și judecată, de limbaj, memorie și abilități de gândire. Deși sunt considerate ușoare, simptomele sunt mai severe decât cele ale modificărilor normale legate de înaintarea în vârstă.

Pe măsură ce boala progresează și simptomele se înrăutățesc, etapele ulterioare ale bolii includ instalarea demenței. În acest stadiu persoana nu mai este capabilă să gestioneze independent activitățile vieții cotidiene (ADL).

Studiile clinice care vizează prevenirea demenței implică în primul rând acei factori care împiedică apariția sau îmbunătățesc memoria în stadiul incipient al bolii.

Deci, care sunt aceste modificări ale regimului alimentar și ale stilului de viață care ar putea încetini probabil debutul bolii?

„Dieta Alzheimer”

Dieta care a fost studiată cel mai mult pentru prevenirea demenței este dieta mediteraneană.

Intervenția mediteraneană-DASH pentru întârzierea neurodegenerativă sau dieta MIND este un hibrid de două diete diferite combinate, ce atrage atenția asupra posibilelor sale efecte pozitive asupra prevenirii declinului cognitiv la persoanele în vârstă.

Dieta DASH (abordări dietetice pentru stoparea hipertensiunii), dezvoltată pentru a reduce tensiunea arterială ridicată, este o altă dietă cunoscută pentru efectele acesteia în primele etape ale demenței Alzheimer (DA).

Deși se spune că mai multe diete promovează sănătatea creierului și a inimii, nici o dietă nu este susținută atât de puternic de cercetările clinice, așa cum este dieta mediteraneană. Dieta mediteraneană a câștigat popularitate după ce s-a observat că persoanele din regiunile mediteraneene ale lumii păreau să aibă o incidență mai mică a bolilor de inimă. Nu numai că oamenii din zona Marii Mediteraneene erau mai sănătoși, dar și aveau o viață mai lungă. Astfel, cercetătorii au început să se uite mai atent la ceea ce acești oameni (în principal în Grecia și în sudul Italiei) mănâncă și cum era stilul lor de viață.

Pe măsură ce mai multe cercetări au devenit disponibile, oamenii de știință au început să realizeze că sănătatea cardiovasculară are un impact imens asupra incidentei bolii Alzheimer. Ei au venit cu o zicală: „ceea ce este bun pentru inimă este bun pentru creier”. Astfel, dieta mediteraneană a început să fie studiată în ceea ce privește sănătatea creierului.

Oamenii de știință au descoperit că dieta mediteraneană reduce inflamația, scade stresul oxidativ și ajută la prevenirea diabetului zaharat. Un studiu din 2015, efectuat pe un număr de 6.000 de vârstnici, a descoperit că participanții la studiu care au urmat dieta mediteraneană (și dieta MIND) au prezentat un risc de degradare cognitivă cu 35% mai mic.

Dieta Mediteraneană

Iată o detaliere a anumitor alimente incluse în dietă:
♣ Mare varietate de legume cu frunze verzi și alte legume cu culori profunde (cum ar fi sfecla, ardei roșu aprins, vinete și cartofi dulci)
 Fasole și leguminoase (proteine vegetale și carbohidrați sănătoși)
 Fructe colorate ((în special fructe roșii, dar și mere, struguri, pere și multe altele)
 Pește proaspăt, sălbatic consumat de două sau trei ori pe săptămâna (cum ar fi codul, macroul, stridiile, sardinele și somonul), care este bogat în acizi grași Omega 3
 Uleiul de măsline și nucile
Cantitate limitată de lactate cu conținut scăzut de grăsimi pentru proteine (iaurt simplu și lapte)
 Cantități moderate de carne macră nu mai mult de două ori pe săptămână (cum ar fi pui sau curcan fără piele)
 Uleiul de măsline la fiecare masă
 Ierburi proaspete și condimente
 Vin roșu (1 pahar pe zi)
 Cereale integrale (carbohidrați complecși în locul pâinii albe)
 Cantități foarte limitate de carne roșie

Alimente de evitat:
 Ouă, brânză cu conținut scăzut de grăsimi, păsări de curte și iaurt gras
 Mâncare prăjită
 Alimente prelucrate (gogoși, prăjituri, alimente ambalate preparate)
 Carnea roșie trebuie să fie limitată (rar)
 Alimente amidonice (pâine albă și alte alimente făcute cu făină albă)
 Alimentele zaharoase (cereale preambalate, sucuri de fructe, zahăr)
 Grăsimi saturate nesănătoase (unt)
 Paste albe

Antioxidanții care impactează apariția Alzheimer

Fructele și legumele colorate incluse în dieta mediteraneană sunt încărcate cu antioxidanți, compuși chimici (derivați din alimente) care protejează celulele de efectele negative ale radicalilor liberi.

Radicalii liberi sunt moleculele produse din distrugerea oxigenului care are loc în timpul metabolismului normal. Expunerea la poluanți de mediu, cum ar fi fumul de țigară sau radiațiile, cauzează, de asemenea, radicali liberi.

Antioxidanții și creierul

În studiile recente s-a dovedit faptul că antioxidanții inversează unele dintre simptomele îmbătrânirii, cum ar fi tulburările cognitive. Creierul are un nivel foarte ridicat de activitate metabolică și, prin urmare, utilizează o cantitate mare de oxigen. Nivelul ridicat de utilizare a oxigenului face ca creierul să fie susceptibil la atacul radicalilor liberi.

Un exemplu de reacții adverse care rezultă din atacul radicalilor liberi asupra creierului este pierderea memoriei. Studiile efectuate la animale de laborator au arătat că un tip de antioxidanți numiți „flavonoide” ameliorează simptomele Alzheimer, micșorează riscul bolilor de inimă și reduc unele dintre simptomele diabetului. Flavonoidele sunt disponibile în mere, fructe de pădure, citrice, sucuri de citrice, leguminoase și vin roșu.

Fructe și alte vegetale cu nivel ridicat de antioxidanți:

 Sfecla
♣ Coacăze, afine, zmeură și căpșuni
 Broccoli
 Varză de Bruxelles
 Cireșe
 Porumb
♣ Vinete
 Ardei roșu și verde
 Varză kale și alte legume cu frunze verzi
 Ceapă
 Portocale
 Prune
 Stafide
♣ Struguri roșii

Top 6 Antioxidanți:

1. Lutein-Zeaxantin

Un nutrient important care se regăsește în legumele cu frunze verzi, cum ar fi spanacul și broccoli, ajută la protejarea celulei nervoase de efectele negative ale radicalilor liberi.

2. Lycopene

O substanță naturală care conferă fructelor și legumelor nuanțele lor roșii, găsite în roșii, guava, papaya și caise, poate reduce riscul de cancer și de boli cardiovasculare.

3. Seleniu

Oferă suport imunitar, protejează împotriva radicalilor liberi, se găsește în pește, crustacee și pui. Nuca de Brazilia este o sursă foarte bună de seleniu.

4. Vitamina A

Din fructe și legume cum ar fi: cartofi dulci, morcovi, ajută la reglarea sistemului imunitar.

5. Vitamina C

Vitamină solubilă în apă, care nu poate fi depozitată (ceea ce înseamnă că trebuie consumată regulat). Alimentele cele mai bogate în vitamina C includ boabe roșii, lămâi, limes și fructe kiwi. Vitamina C ajută, de asemenea, la prevenirea radicalilor liberi, sprijină sistemul imunitar și contribuie la dezvoltarea țesuturilor sănătoase.

6. Vitamina E

Un antioxidant care protejează celulele de daunele cauzate de radicalii liberi, găsite în boabe întregi, porumb, nuci și semințe.

Alte metode de prevenție

Studiile au arătat că mai multe modificări ale stilului de viață pot, de asemenea, să reducă riscul de Alzheimer. Acestea includ:

 Evitarea consumului excesiv de alcool și renunțarea la fumat
 Angajarea în mod regulat în activități sociale
 Obținerea a opt ore de somn odihnitor în fiecare zi
 Exerciții fizice zilnice (inclusiv antrenament cardio și rezistență)
♣ Implementarea screening-ului regulat pentru diabet, hipertensiune arterială și alte tipuri de boli cardiovasculare
 Gestionarea eficientă a stresului
 Stimularea creierului prin citire, scriere sau alte activități

Cercetări de ultimă oră au evidențiat faptul că Stimularea electrică a creierului face posibil ca un creier îmbătrânit să funcționeze din nou ca unul tânăr – conform LiveScience.com – aprilie 2019.

Astfel, o sesiune scurtă de stimulare electrică poate face reversibile unele efecte ale îmbătrânirii cerebrale; astfel există speranțe ca această metodă să îmbunătățească cogniția atât la adulții sănătoși cât și la pacienții diagnosticați cu DA sau alte tipuri de demență, oferind speranța că modificările cerebrale cauzate de îmbătrânire să nu mai fie considerate ireversibile.

Click aici pentru a afla mai multe 

Concluzii

În concluzie, s-a constatat că anumite modificări privind dieta și stilul de viață au contribuit la promovarea sănătății creierului și la îmbunătățirea funcționării cognitive la adulții în vârstă. Intervențiile sunt cele mai eficiente atunci când sunt implementate mai devreme în procesul bolii. Cea mai puternică cercetare indică faptul că persoanele care implementează măsuri de prevenire în timpul tinereții sunt cele mai protejate împotriva declinului cognitiv.

Cu toate că obișnuim să folosim des sintagma „mai bine mai târziu decât niciodată”, a aștepta diagnosticul de certitudine de demență în boala Alzheimer înainte de a începe o dietă sănătoasă sau a schimba stilul de viață nu reprezintă nici pe departe un plan de prevenție eficient!

Voi ce schimbări ale dietei și stilului de viață ați făcut pentru a preveni boala Alzheimer?

Depresia: abordare multidisciplinară și soluții inovative

Depresia nu are o cauză unică, ci este rezultatul unei interacțiuni complexe între factori externi și interni. Înțelegerea acestor influențe și abordarea lor într-un mod integrat reprezintă cheia pentru tratarea depresiei. Un plan de tratament holistic, care include atât terapia psihologică cât și gestionarea factorilor de mediu și medicali, poate aduce alinare și sprijin pentru cei afectați de această afecțiune mintală dificilă dar atât de frecventă.

Afecțiuni neurologice și psihice – comparație, puncte comune

Tulburările psihice se întâlnesc cu o rată foarte înalta în patologiile neurologice și afectează o mare parte întreaga populație de pe globul pământesc. Se cunosc până în prezent 14 tipuri de afecțiuni majore ce au origine neurologică, cu prezența unui tablou clinic asemănător celui întâlnit la afecțiunile și tulburările psihiatrice, ce apar în urma unor leziuni ale creierului uman sau în rezultatul evoluției unor boli neurologice.

terapia cu pisici beneficii sanatatea mintala

Terapia cu pisici – mit sau realitate

Studii din lumea întreagă susțin și la nivel științific ceea ce – intuitiv – am perceput și noi: compania pisicilor este de un real ajutor în viața de zi cu zi, și cu atât mai mult în cazul persoanelor cu tulburări sau afecțiuni precum depresie sau anxietate.

Am sintetizat pentru tine în rândurile ce urmează cele mai importante 10 beneficii pentru sănătatea mintală care vin la pachet cu prietenii blănoși:.

vindecarea copilului interior

Vindecarea copilului interior pentru regăsirea fericirii și echilibrului

Copilul interior reprezintă toate experiențele noastre bune și mai puțin bune, ce s-au format în copilărie alături de figurile de atașament și contextele de atunci. Aceste experiențe sunt în subconștient și reprezintă fricile și dificultățile resimțite în perioada aceea de dezvoltare împreună cu experiențele pozitive trăite atunci,

terapie de cuplu

Despre dependență și independență în relații – sănătate vs. toxicitate în cuplu

O provocare foarte mare cu care se confruntă multe dintre cuplurile de astăzi este identificarea unui echilibru intre dependență – nevoia de celălalt și independență – susținerea și orientarea spre propriile noastre interese. Unde și cum găsim linia fină ce separă un atașament sănătos și o dependență normală, naturală de tendința de a petrece mult timp departe de partener, având interese și preocupări care nu-l includ?

echilibru intre job si viata personala

Work – life balance – putem găsi echilibrul dintre viața personală și job?

A fost o vreme când granițele dintre serviciu și viața de acasă erau clare. În societatea de astăzi, de cele mai multe ori munca are prioritate față de orice altceva din viața noastră. Dorința noastră de a reuși profesional ne poate împinge să ne lăsăm deoparte propria stare de bine. Avem tendința de a cădea în capcana de a crede că putem fi productivi tot timpul sau că o zi de opt ore la locul de muncă echivalează cu opt ore de a fi productiv. Cu toate acestea, acest lucru este greu de realizat, dacă nu imposibil, pentru mulți dintre noi.

depresia in familie

Depresia și gestionarea ei în familie

Ce să faci când cineva drag se confruntă cu depresia?
Ce să NU faci când vrei să ajuți pe cineva cu depresie?
Când un membru al familiei noastre sau un prieten apropiat suferă de depresie este provocator pentru toată lumea, însă depresia este tratabilă, iar suportul emoțional și social îmbunătățesc considerabil rezultatele tratamentelor.

Tulburări mintale și tulburări de personalitate – definiții, comparație /limite, exemple, abordare terapeutică

Tulburările mintale și tulburările de personalitate sunt două categorii distincte de afecțiuni psihologice care afectează în mod semnificativ starea mintală și comportamentul individului. Deși au caracteristici și simptome diferite, ambele pot cauza dificultăți semnificative în viața de zi cu zi a unei persoane și necesită intervenție terapeutică.

sindromul impostorului

Sindromul impostorului

Sindromul impostorului este un fenomen psihologic care afectează multe persoane, chiar și pe acelea care sunt realizate din punct de vedere profesional și s-ar putea spune că sunt de succes.

abordarea in cuplu a sanatatii mintale a copilulului

Abordarea în cuplu a sănătății mintale a copiilor și adolescenților

Sănătatea mintală a copiilor și adolescenților ar trebui să fie o preocupare majoră în zilele noastre, iar recunoașterea și gestionarea adecvată a problemelor lor devin vitale. Cu toate acestea, situația poate deveni complicată atunci când unul dintre părinți nu recunoaște sau este complet împotrivă.

Programări IAȘI:

0747 202 212 / 0332 505 114

Programări TIMIȘOARA:

0754 431 431 / 0356 800 300

Contact Iași:

Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași

Contact Belcești:

com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași

Contact Timișoara:

Str. Simion Bărnuțiu nr. 34, Timișoara, jud. Timiș