0747 202 212 ;   0332 505 114 office@medanima.ro

Ce este neuroplasticitatea și de ce este importantă pentru sănătatea mintală

“Orice om ar putea, dacă ar fi atât de talentat, să fie sculptorul propriului său creier”.

Santiago Ramón y Cajal

Creierul nostru este într-adevăr uimitor, nu-i așa?
Ați urmărit vreodată acele cazuri speciale ale unor oameni care au experimentat o recuperare uimitoare, neașteptată după un traumatism la nivel cerebral, accident vascular sau alte deteriorări cerebrale? În unele dintre aceste cazuri pare că singura explicație este magia.

Deși cu siguranță părea inexplicabil, oamenii de știință au studiat în ultimele decenii exact acele cazuri și au descoperit care este explicația științifică din spatele magiei: NEUROPLASTICITATEA (NP).

Ce înseamnă Neuroplasticitatea?

Neuroplasticitatea (NP) este capacitatea creierului de a se adapta. Dr. Celeste Campbell spune:

„Se referă la modificările cerebrale fiziologice care se produc ca rezultat al interacțiunii noastre cu mediul înconjurător. Din momentul în care creierul începe să se dezvolte în uter și până în ziua în care murim, conexiunile dintre celulele din creierul nostru se reorganizează ca răspuns la schimbările care sunt necesare. Acest proces dinamic ne permite să învățăm și să ne adaptăm la diferitele experiențe pe care le avem”

Creierul nostru este cu adevărat extraordinar; spre deosebire de computere, care sunt construite pe anumite specificații și primesc periodic actualizări software, creierul nostru poate primi și actualizări hardware pe cele software. Astfel, diferite circuite neuronale se formează și se anulează conform experiențelor noastre.

Când învățăm ceva nou, creăm noi conexiuni între neuronii noștri. Această apariție de noi conexiuni neuronale ajută creierul în a se adapta circumstanțelor noi. Acest lucru se întâmplă zilnic în mod obișnuit, dar totodată neuroplasticitatea este un proces pe care noi îl putem stimula.

Scurt istoric al neuroplasticității

Termenul „neuroplasticitate” a fost folosit pentru prima oară de neurologul polonez Jerzy Konorski în 1948 pentru a descrie schimbările observate în structura neuronală (neuronii sunt celulele care formează creierul nostru), deși nu a fost utilizat pe scară largă până în anii 1960.

Ulterior idea este preluată mai departe, Demarin, Morović și Béne, 2014„tatăl neuroștiinței”, Santiago Ramón y Cajal, a vorbit despre „plasticitatea neuronală” la începutul anilor 1900 (Fuchs & Flügge, 2014). El a recunoscut că, spre deosebire de credințele din acel moment, creierul se poate schimba într-adevăr, chiar și după ce o persoană a ajuns la vârsta adultă.

În anii ’60, s-a descoperit că neuronii s-ar putea „reorganiza” după un eveniment traumatic. Cercetări ulterioare au descoperit că stresul poate schimba nu numai funcțiile, ci și structura creierului în sine (Fuchs & Flügge, 2014).

La sfârșitul anilor 90, cercetătorii au descoperit că stresul poate ucide celulele creierului, deși aceste concluzii nu erau încă sigure.

Timp de mai multe decenii, s-a crezut că al nostru creier este un „organ neregenerabil”, că celulele creierului sunt acordate într-o cantitate finită și mor încet odată cu înaintarea în vârstă, indiferent dacă încercăm să le păstrăm sau nu.

Această cercetare a descoperit că există alte modalități prin care celulele creierului pot muri, alte modalități prin care acestea se pot adapta și reconecta și, poate, chiar modalități prin care se pot regăși sau se reumple. Aceasta este ceea ce este cunoscut sub numele de „neurogeneză”.

neuroplasticitatea

Neuroplasticitate vs. Neurogeneză

Deși înrudite, neuroplasticitatea și neurogeneza sunt două concepte diferite.
Neuroplasticitatea este capacitatea creierului de a forma conexiuni și căi noi și de a schimba modul în care sunt “cablate” rețelele sale; neurogeneza este capacitatea și mai uimitoare a creierului de a crește noi neuroni (Bergland, 2017).

Teoria și principiile neuroplasticității

Shaw și McEachern scriu că există două perspective principale asupra neuroplasticității:

1. Neuroplasticitatea este un proces fundamental care descrie orice modificare a activității neuronale finale sau a răspunsului comportamental

2. Neuroplasticitatea este un termen umbrelă pentru o colecție vastă de diferite fenomene de schimbare și adaptare a creierului.

Dintre cele de mai sus, prima perspectivă se pretează la o singură teorie a neuroplasticității cu câteva principii de bază și că cercetarea pe această temă ar contribui la un cadru unic, inclusiv al neuroplasticității; a doua perspectivă ar necesita numeroase cadre și sisteme diferite pentru a înțelege fiecare fenomen.

Din păcate, nu există încă o teorie unificatoare a neuroplasticității pe care să o putem prezenta în termeni simpli aici. Tot ce se poate spune cu certitudine este că studiul neuroplasticității este un domeniu încă tânăr și în fiecare zi apar noi descoperiri.

Ce știm chiar acum este faptul că există două tipuri principale de neuroplasticitate:
Neuroplasticitate structurală –  în care se modifică forța conexiunilor dintre neuroni (sau sinapse).
Neuroplasticitate funcțională –  care descrie schimbările permanente ale sinapselor datorate învățării și dezvoltării (Demarin, Morović și Béne, 2014).

Neuroplasticitatea și Psihologia

Pe lângă schimbările în ceea ce privește modul în care funcționează creierul și adaptările funcționale, neuroplasticitatea oferă și căi potențiale pentru schimbări psihologice.

După cum notează Christopher Bergland (2017):

„S-ar putea specula că acest proces deschide posibilitatea de a vă reinventa și de a vă îndepărta de status-quo sau de a depăși evenimente traumatice din trecut care evocă anxietate și stres. Amintirile bazate pe frică puternică duc adesea la comportamente de evitare care vă pot împiedica să vă trăiți viața la maxim. „

Folosim deja medicamente și substanțe chimice pentru a schimbă modul în care creierul nostru funcționează, iar psihologia a depus cu siguranță efort pentru a învăța cum să schimbăm modul în care creierul funcționează prin modificarea modelelor noastre de gândire. Astfel, putem face cu adevărat schimbări semnificative și permanente în structura și funcționarea creierului nostru prin activități simple pe care le facem adesea într-o zi normală, având la bază principiile neuroplasticitatii.

neuroplasticitatea

Neuroplasticitatea și procesul învățării

Relația dintre neuroplasticitate și învățare este una ușor de înțeles, și anume, atunci când învățăm formăm noi circuite neuronale în creier. Fiecare lecție nouă are potențialul de a conecta noi neuroni și de a schimba modul de operare al creierului nostru.

Desigur, nu toată formele de învățare influențează în mod egal neuroplasticitatea. Astfel, învățarea de fapte noi nu profită neapărat de uimitoarea neuroplasticitate a creierului, dar învățarea unui limbaj nou sau a unui instrument muzical, cu siguranță, o face. Prin acest fel de învățare este posibil să putem descoperi cum să redirecționăm în mod intenționat creierul.

Măsura în care aplicăm abilitățile aproape magice ale creierului depinde și de cât de inițiați suntem în promovarea neuroplasticității și de modul în care abordăm viața în general.

Cogniția și Deficitul Cognitiv

Cogniția și Deficitul CognitivCogniția denotă un nivel relativ ridicat de procesare a informațiilor și include gândirea, memoria, percepția, motivația și limbajul. Printre funcțiile specifice cunoașterii se numără orientarea, abilitatea de a învăța deprinderi...

Terapia bolilor psihice prin neuroplasticitate

Terapia bolilor psihice prin neuroplasticitateNeuroplasticitatea adulților = un nou „remediu” pentru depresia majoră?Neuroplasticitatea implică reorganizarea sinaptică ca răspuns la factorii de stres din mediu și se crede că stă la baza abilităților noastre de a...

Putem influența neuroplasticitatea?

Putem influența neuroplasticitatea?“Can the mind reshape brain matter?” “Poate mintea să modeleze creierul?”Răspunsul la această întrebare se află undeva în înțelegerea modului în care funcționează neuroplasticitatea (Dacă nu îți este familiară noțiunea, poți citi mai...

Ce este neuroplasticitatea și de ce este importantă pentru sănătatea mintală

Ce este neuroplasticitatea și de ce este importantă pentru sănătatea mintală“Orice om ar putea, dacă ar fi atât de talentat, să fie sculptorul propriului său creier”. Santiago Ramón y CajalCreierul nostru este într-adevăr uimitor, nu-i așa?Ați urmărit vreodată acele...
imbatranirea normala vs dementa

Îmbătrânirea normală versus deteriorarea cognitivă ușoară

În timpul îmbătrânirii obișnuite, o persoană poate uita ocazional un nume sau cuvinte și poate pierde lucrurile; prin comparație, în deteriorare cognitivă ușoară, persoana uită deseori conversațiile și informațiile pe care cineva și le-ar aminti în mod obișnuit, cum ar fi întâlnirile și alte evenimente planificate. A avea o afectare cognitivă ușoară duce întotdeauna la dezvoltarea demenței?

Depresia Doare

Durerea - un alt mod în care creierul tău comunică!Depresia este una dintre cele mai frecvente tulburări mintale la nivel mondial. Depresia te poate face să te simți rău și poate să genereze simptome precum epuizare, dureri de cap sau dureri musculare generalizate....
Anxietatea de performanţă (4)

Anxietatea de performanţă

Anxietatea de performanţă În societatea actuală, dorința de a fi performant în diferite arii de activitate este adesea asociată cu nevoia de validare a identităţii profesionale, cu o stimă de sine înaltă şi o imagine de sine pozitivă şi stabilă. Dorinţa de fi...

Efectele pandemiei asupra sănătății mintale

Efectele pandemiei asupra sănătății mintale Încă de la începutul pandemiei generată de coronavirus, multe persoane au fost și continuă să fie afectate de acest virus respirator în mai multe arii ale vieții. Rutina zilnică a fost afectată puternic și, în unele cazuri...

Stigmatul asupra mersului la psiholog sau psihiatru: o prejudecată nocivă

Stigmatul asupra mersului la psiholog sau psihiatru: o prejudecată nocivă Sunt multe lucruri pentru care nu ne temem să apelăm la un specialist: de la realizarea ITP-ului până la consultarea unui jurist, toate acestea sunt lucruri normale. Probabil că nici nu ne-ar...

Arta de a ne recalibra viața pe timp de carantină

Arta de a ne recalibra viața pe timp de carantinăVoit sau nu, în ultima perioadă am ajuns să petrecem mai mult timp în case decât eram obișnuiți până acum. Pentru mulți dintre noi acest lucru poate deveni un factor de stres greu de gestionat. Alături de gânduri de...

Contact Iași:

Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași

Contact Belcești:

com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași

Social Media: