Ce este neuroplasticitatea și de ce este importantă pentru sănătatea mintală

“Orice om ar putea, dacă ar fi atât de talentat, să fie sculptorul propriului său creier”.

Santiago Ramón y Cajal

Creierul nostru este într-adevăr uimitor, nu-i așa?
Ați urmărit vreodată acele cazuri speciale ale unor oameni care au experimentat o recuperare uimitoare, neașteptată după un traumatism la nivel cerebral, accident vascular sau alte deteriorări cerebrale? În unele dintre aceste cazuri pare că singura explicație este magia.

Deși cu siguranță părea inexplicabil, oamenii de știință au studiat în ultimele decenii exact acele cazuri și au descoperit care este explicația științifică din spatele magiei: NEUROPLASTICITATEA (NP).

Ce înseamnă Neuroplasticitatea?

Neuroplasticitatea (NP) este capacitatea creierului de a se adapta. Dr. Celeste Campbell spune:

„Se referă la modificările cerebrale fiziologice care se produc ca rezultat al interacțiunii noastre cu mediul înconjurător. Din momentul în care creierul începe să se dezvolte în uter și până în ziua în care murim, conexiunile dintre celulele din creierul nostru se reorganizează ca răspuns la schimbările care sunt necesare. Acest proces dinamic ne permite să învățăm și să ne adaptăm la diferitele experiențe pe care le avem”

Creierul nostru este cu adevărat extraordinar; spre deosebire de computere, care sunt construite pe anumite specificații și primesc periodic actualizări software, creierul nostru poate primi și actualizări hardware pe cele software. Astfel, diferite circuite neuronale se formează și se anulează conform experiențelor noastre.

Când învățăm ceva nou, creăm noi conexiuni între neuronii noștri. Această apariție de noi conexiuni neuronale ajută creierul în a se adapta circumstanțelor noi. Acest lucru se întâmplă zilnic în mod obișnuit, dar totodată neuroplasticitatea este un proces pe care noi îl putem stimula.

Scurt istoric al neuroplasticității

Termenul „neuroplasticitate” a fost folosit pentru prima oară de neurologul polonez Jerzy Konorski în 1948 pentru a descrie schimbările observate în structura neuronală (neuronii sunt celulele care formează creierul nostru), deși nu a fost utilizat pe scară largă până în anii 1960.

Ulterior idea este preluată mai departe, Demarin, Morović și Béne, 2014„tatăl neuroștiinței”, Santiago Ramón y Cajal, a vorbit despre „plasticitatea neuronală” la începutul anilor 1900 (Fuchs & Flügge, 2014). El a recunoscut că, spre deosebire de credințele din acel moment, creierul se poate schimba într-adevăr, chiar și după ce o persoană a ajuns la vârsta adultă.

În anii ’60, s-a descoperit că neuronii s-ar putea „reorganiza” după un eveniment traumatic. Cercetări ulterioare au descoperit că stresul poate schimba nu numai funcțiile, ci și structura creierului în sine (Fuchs & Flügge, 2014).

La sfârșitul anilor 90, cercetătorii au descoperit că stresul poate ucide celulele creierului, deși aceste concluzii nu erau încă sigure.

Timp de mai multe decenii, s-a crezut că al nostru creier este un „organ neregenerabil”, că celulele creierului sunt acordate într-o cantitate finită și mor încet odată cu înaintarea în vârstă, indiferent dacă încercăm să le păstrăm sau nu.

Această cercetare a descoperit că există alte modalități prin care celulele creierului pot muri, alte modalități prin care acestea se pot adapta și reconecta și, poate, chiar modalități prin care se pot regăși sau se reumple. Aceasta este ceea ce este cunoscut sub numele de „neurogeneză”.

neuroplasticitatea

Neuroplasticitate vs. Neurogeneză

Deși înrudite, neuroplasticitatea și neurogeneza sunt două concepte diferite.
Neuroplasticitatea este capacitatea creierului de a forma conexiuni și căi noi și de a schimba modul în care sunt “cablate” rețelele sale; neurogeneza este capacitatea și mai uimitoare a creierului de a crește noi neuroni (Bergland, 2017).

Teoria și principiile neuroplasticității

Shaw și McEachern scriu că există două perspective principale asupra neuroplasticității:

1. Neuroplasticitatea este un proces fundamental care descrie orice modificare a activității neuronale finale sau a răspunsului comportamental

2. Neuroplasticitatea este un termen umbrelă pentru o colecție vastă de diferite fenomene de schimbare și adaptare a creierului.

Dintre cele de mai sus, prima perspectivă se pretează la o singură teorie a neuroplasticității cu câteva principii de bază și că cercetarea pe această temă ar contribui la un cadru unic, inclusiv al neuroplasticității; a doua perspectivă ar necesita numeroase cadre și sisteme diferite pentru a înțelege fiecare fenomen.

Din păcate, nu există încă o teorie unificatoare a neuroplasticității pe care să o putem prezenta în termeni simpli aici. Tot ce se poate spune cu certitudine este că studiul neuroplasticității este un domeniu încă tânăr și în fiecare zi apar noi descoperiri.

Ce știm chiar acum este faptul că există două tipuri principale de neuroplasticitate:
Neuroplasticitate structurală –  în care se modifică forța conexiunilor dintre neuroni (sau sinapse).
Neuroplasticitate funcțională –  care descrie schimbările permanente ale sinapselor datorate învățării și dezvoltării (Demarin, Morović și Béne, 2014).

Neuroplasticitatea și Psihologia

Pe lângă schimbările în ceea ce privește modul în care funcționează creierul și adaptările funcționale, neuroplasticitatea oferă și căi potențiale pentru schimbări psihologice.

După cum notează Christopher Bergland (2017):

„S-ar putea specula că acest proces deschide posibilitatea de a vă reinventa și de a vă îndepărta de status-quo sau de a depăși evenimente traumatice din trecut care evocă anxietate și stres. Amintirile bazate pe frică puternică duc adesea la comportamente de evitare care vă pot împiedica să vă trăiți viața la maxim. „

Folosim deja medicamente și substanțe chimice pentru a schimbă modul în care creierul nostru funcționează, iar psihologia a depus cu siguranță efort pentru a învăța cum să schimbăm modul în care creierul funcționează prin modificarea modelelor noastre de gândire. Astfel, putem face cu adevărat schimbări semnificative și permanente în structura și funcționarea creierului nostru prin activități simple pe care le facem adesea într-o zi normală, având la bază principiile neuroplasticitatii.

neuroplasticitatea

Neuroplasticitatea și procesul învățării

Relația dintre neuroplasticitate și învățare este una ușor de înțeles, și anume, atunci când învățăm formăm noi circuite neuronale în creier. Fiecare lecție nouă are potențialul de a conecta noi neuroni și de a schimba modul de operare al creierului nostru.

Desigur, nu toată formele de învățare influențează în mod egal neuroplasticitatea. Astfel, învățarea de fapte noi nu profită neapărat de uimitoarea neuroplasticitate a creierului, dar învățarea unui limbaj nou sau a unui instrument muzical, cu siguranță, o face. Prin acest fel de învățare este posibil să putem descoperi cum să redirecționăm în mod intenționat creierul.

Măsura în care aplicăm abilitățile aproape magice ale creierului depinde și de cât de inițiați suntem în promovarea neuroplasticității și de modul în care abordăm viața în general.

burnout ce este cauze simptome

Burnout-ul sau epuizarea emoțională

Burnout-ul este o stare de epuizare emoțională, fizică și mintală cauzată de stres excesiv și prelungit. Te simți copleșit, epuizat din punct de vedere emoțional și incapabil să faci față cerințelor constante. Pe măsură ce stresul continuă, începi să pierzi interesul și motivația care te-au determinat să preiei un anumit rol.

Psiholog, psihoterapeut și psihiatru, eu ce aleg?

Ți s-a întâmplat vreodată să te întrebi la cine să apelezi când mintea și emoțiile tale par să se afle într-un labirint fără sfârșit? Nu ești singur! Înțelegerea diferențelor dintre psiholog, psihoterapeut și psihiatru este esențială pentru a ști pe cine să alegi în funcție de nevoile tale specifice. Așa că, haide să lămurim acest puzzle împreună!

Șantajul emoțional – cum îl recunoști, cum îl combați?

Șantajul emoțional este o formă de manipulare subtilă prin intermediul căreia manipulatorul încearcă să influențeze sau să controleze persoana țintă prin presiuni psihologice și emoționale cu scopul de a o determina să acționeze într-un anumit fel, în detrimentul propriilor interese și a propriei stări de bine.
De obicei, șantajul emoțional funcționează în relațiile mai apropiate (relația părinte-copil, familie, cuplu, relații de prietenie), pentru că manipulatorul se folosește de semnificația relației și de multe ori încearcă să creeze sentimente de vinovăție (nejustificată), pentru a obține ceea ce își dorește.

Depresia: abordare multidisciplinară și soluții inovative

Depresia nu are o cauză unică, ci este rezultatul unei interacțiuni complexe între factori externi și interni. Înțelegerea acestor influențe și abordarea lor într-un mod integrat reprezintă cheia pentru tratarea depresiei. Un plan de tratament holistic, care include atât terapia psihologică cât și gestionarea factorilor de mediu și medicali, poate aduce alinare și sprijin pentru cei afectați de această afecțiune mintală dificilă dar atât de frecventă.

Afecțiuni neurologice și psihice – comparație, puncte comune

Tulburările psihice se întâlnesc cu o rată foarte înalta în patologiile neurologice și afectează o mare parte întreaga populație de pe globul pământesc. Se cunosc până în prezent 14 tipuri de afecțiuni majore ce au origine neurologică, cu prezența unui tablou clinic asemănător celui întâlnit la afecțiunile și tulburările psihiatrice, ce apar în urma unor leziuni ale creierului uman sau în rezultatul evoluției unor boli neurologice.

terapia cu pisici beneficii sanatatea mintala

Terapia cu pisici – mit sau realitate

Studii din lumea întreagă susțin și la nivel științific ceea ce – intuitiv – am perceput și noi: compania pisicilor este de un real ajutor în viața de zi cu zi, și cu atât mai mult în cazul persoanelor cu tulburări sau afecțiuni precum depresie sau anxietate.

Am sintetizat pentru tine în rândurile ce urmează cele mai importante 10 beneficii pentru sănătatea mintală care vin la pachet cu prietenii blănoși:.

vindecarea copilului interior

Vindecarea copilului interior pentru regăsirea fericirii și echilibrului

Copilul interior reprezintă toate experiențele noastre bune și mai puțin bune, ce s-au format în copilărie alături de figurile de atașament și contextele de atunci. Aceste experiențe sunt în subconștient și reprezintă fricile și dificultățile resimțite în perioada aceea de dezvoltare împreună cu experiențele pozitive trăite atunci,

terapie de cuplu

Despre dependență și independență în relații – sănătate vs. toxicitate în cuplu

O provocare foarte mare cu care se confruntă multe dintre cuplurile de astăzi este identificarea unui echilibru intre dependență – nevoia de celălalt și independență – susținerea și orientarea spre propriile noastre interese. Unde și cum găsim linia fină ce separă un atașament sănătos și o dependență normală, naturală de tendința de a petrece mult timp departe de partener, având interese și preocupări care nu-l includ?

echilibru intre job si viata personala

Work – life balance – putem găsi echilibrul dintre viața personală și job?

A fost o vreme când granițele dintre serviciu și viața de acasă erau clare. În societatea de astăzi, de cele mai multe ori munca are prioritate față de orice altceva din viața noastră. Dorința noastră de a reuși profesional ne poate împinge să ne lăsăm deoparte propria stare de bine. Avem tendința de a cădea în capcana de a crede că putem fi productivi tot timpul sau că o zi de opt ore la locul de muncă echivalează cu opt ore de a fi productiv. Cu toate acestea, acest lucru este greu de realizat, dacă nu imposibil, pentru mulți dintre noi.

depresia in familie

Depresia și gestionarea ei în familie

Ce să faci când cineva drag se confruntă cu depresia?
Ce să NU faci când vrei să ajuți pe cineva cu depresie?
Când un membru al familiei noastre sau un prieten apropiat suferă de depresie este provocator pentru toată lumea, însă depresia este tratabilă, iar suportul emoțional și social îmbunătățesc considerabil rezultatele tratamentelor.

Programări IAȘI:

0747 202 212 / 0332 505 114

Programări TIMIȘOARA:

0754 431 431 / 0356 800 300

Contact Iași:

Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași

Contact Belcești:

com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași

Contact Timișoara:

Str. Simion Bărnuțiu nr. 34, Timișoara, jud. Timiș