StimulareA Cognitivă Computerizată:
Memoria+Atenția+Concentrarea = +++
Dacă ai început să uiți lucruri simple, îți pierzi șirul gândurilor în conversații sau te simți mai dezorganizat decât înainte, nu ești singur. Tot mai mulți oameni – indiferent de vârstă – se confruntă cu dificultăți de memorie, atenție și concentrare, uneori fără să-și dea seama cât de mult le afectează viața de zi cu zi.
Trăim într-o perioadă în care suprasolicitarea mintală, multitaskingul, lipsa somnului și stresul cronic afectează subtil, dar sigur: atenția susținută, memoria de lucru, capacitatea de organizare și luare a deciziilor și viteza de procesare a informației.
🧠Ai observat că memoria nu mai e la fel? Îți fuge atenția tot mai des?
Memoria și atenția: Fundamentele procesării cognitive
Memoria și atenția sunt funcții cognitive fundamentale, esențiale pentru adaptarea la mediu, învățare, luarea deciziilor și menținerea identității personale. Deși distincte, aceste procese sunt strâns interconectate și se influențează reciproc în mod constant.
😀 Ce este atenția?
Atenția reprezintă capacitatea sistemului cognitiv de a selecta și de a procesa activ informații relevante din mediu, ignorând în același timp stimulii irelevanți. Ea funcționează ca un filtru activ care permite focalizarea resurselor mentale asupra anumitor sarcini sau stimuli.
Există mai multe forme de atenție, fiecare cu un rol specific:
➡️ Atenția susținută – menținerea concentrării pe o sarcină în timp;
⤵️ Atenția selectivă – alegerea unui stimul dintr-un set competitiv;
↔️ Atenția divizată – procesarea simultană a mai multor surse de informație;
↕️ Comutarea atenției – trecerea rapidă de la o sarcină la alta.
Disfuncțiile atenției pot apărea în diverse tulburări psihiatrice și neurologice (ADHD, depresie, tulburări cognitive), dar și în context de stres, oboseală cronică sau suprasolicitare.
🤯 Ce este memoria?
Memoria este capacitatea creierului de a codifica, stoca și reactiva informațiile în timp. Ea se organizează în mai multe tipuri, în funcție de durata și natura informațiilor reținute:
⏲️ Memoria de scurtă durată (memoria de lucru) – permite reținerea temporară a informațiilor necesare pentru sarcini imediate (ex: un număr de telefon);
🗓️ Memoria de lungă durată – cuprinde informații consolidate.
Procesele de memorare implică mai multe etape: codificare, consolidare, stocare și recuperare. Orice întrerupere sau deteriorare la nivelul acestor etape poate duce la dificultăți de memorare sau uitare.
Legătura dintre atenție și memorie
Pentru ca informațiile să fie reținute corect, este esențial ca atenția să fie funcțională. Fără un filtru atențional eficient, stimulii pot fi percepuți superficial sau ignorați, ceea ce afectează procesul de codificare în memorie. Astfel, atenția este poarta de intrare către memorie – iar orice deficit atențional se va reflecta, inevitabil, în performanța memoriei.
Evaluarea și susținerea funcțiilor de atenție și memorie sunt esențiale în practica psihiatrică, neurologică și neuropsihologică. Tulburările acestor funcții pot apărea: în contextul tulburărilor neurocognitive (ex: Alzheimer, MCI), în depresie, anxietate, ADHD, ca urmare a oboselii cronice sau a impactului stresului prelungit asupra funcționării executive.
Intervențiile precum stimularea cognitivă, psihoterapia, igiena somnului, managementul stresului și tratamentele farmacologice pot contribui la optimizarea acestor funcții.
Dacă ai început să uiți lucruri simple, îți pierzi șirul gândurilor în conversații sau te simți mai dezorganizat decât înainte, nu ești singur. Tot mai mulți oameni – indiferent de vârstă – se confruntă cu dificultăți de memorie, atenție și concentrare, uneori fără să-și dea seama cât de mult le afectează viața de zi cu zi.
Aceste semne pot apărea în:
- stres prelungit sau oboseală cronică
- depresie, anxietate sau burnout
- demență
- recuperarea după COVID sau alte afecțiuni
Vestea bună este că există soluții eficiente – iar una dintre ele este stimularea cognitivă computerizată, o metodă modernă, personalizată și bazată pe știință, folosită în cadrul clinicii Med Anima cu rezultate foarte bune.
Cu ajutorul unor programe specializate, putem lucra direct asupra:
🎯 atenției și concentrării
🧠 memoriei de lucru
💽 vitezei de procesare a informației
🗃️ capacității de organizare și planificare
Pacienții care au urmat aceste sesiuni au observat o clară îmbunătățire a funcțiilor cognitive, o stare mintală mai bună și mai multă încredere în propriile resurse.
De ce este important antrenamentul cognitiv chiar și pentru tineri sau persoane fără diagnostic psihiatric?
Când vorbim despre stimulare cognitivă sau „antrenament pentru creier”, ne gândim adesea doar la vârstnici sau la persoane cu tulburări cognitive. Însă, realitatea este că oricine poate beneficia – inclusiv tinerii activi, studenții, profesioniștii sau persoanele fără nicio afecțiune psihiatrică.
Trăim într-o perioadă în care suprasolicitarea mintală, multitaskingul, lipsa somnului și stresul cronic afectează subtil, dar sigur: atenția susținută, memoria de lucru, capacitatea de organizare și luare a deciziilor și viteza de procesare a informației.
La tineri, antrenamentul cognitiv ajută la:
✔️ îmbunătățirea performanței academice sau profesionale
✔️ dezvoltarea abilităților executive (planificare, prioritizare, controlul impulsurilor)
✔️ prevenirea burnoutului cognitiv și a epuizării mintale
La adulții sănătoși, antrenamentul menține creierul activ, susține concentrarea și contribuie la un ritm de viață mai echilibrat și productiv.
Stimularea cognitivă computerizată, ghidată corect, este o formă modernă de igienă mintală, la fel cum mersul la sală e pentru corp. Prevenția în sănătatea mintală începe cu grijă față de funcționarea cognitivă, nu doar când apar probleme, ci și înainte.
Ce este Stimularea Cognitivă Computerizată?
Stimularea Cognitivă Computerizată reprezintă un sistem software cuprinzător și sofisticat pentru reabilitare cognitivă asistată de calculator. Acest instrument practic asistă terapeutul în reabilitarea tulburărilor cognitive care afectează aspecte specifice ale atenției, concentrării, memoriei, percepției, activităților vieții de zi cu zi și multe altele.
Prin rezolvarea sarcinilor, procesele cerebrale vor fi activate și funcțiile cerebrale importante vor fi îmbunătățite sau restaurate. Stimularea Cognitivă Computerizată poate fi utilizată chiar și într-un stadiu acut al unei leziuni și rămâne relevant în toate etapele recuperării. Modulele de antrenament pot fi selectate cu ușurință pe baza screening-ului.
Software-ul este autoadaptiv, programul terapeutic este personalizat, astfel încât nivelul de dificultate va crește și va scădea în funcție de performanța pacientului. După o perioadă de terapie într-o unitate medicală, pacientul poate fi supravegheat și acasă, prin internet, utilizând opțiunea de instruire supravegheată de la distanță oferită de stimularea cognitivă computerizată.
Modulele acoperă toate deficitele cognitive, inclusiv atenția, reacția, memoria și funcțiile executive superioare. Aceasta înseamnă că deficitele pot fi vizate și antrenate în mod specific. Sistemul este autoadaptabil, ceea ce înseamnă că activitatea va deveni mai dificilă sau mai ușoară în funcție de performanța clientului. Acest lucru asigură o progresie constantă impactând pozitiv pacientul. Stimularea cognitiva computerizată oferă o serie de module de screening pentru a detecta deficiențele și a recomanda modulele de antrenament cognitiv corespunzătoare. Screening-ul regulat poate ajuta, de asemenea, la demonstrarea progresiei și la furnizarea de rapoarte detaliate.
🔑Eficiența stimulării cognitive asistate de calculator: dovezi științifice
Stimularea cognitivă computerizată a devenit o metodă tot mai folosită în intervențiile pentru îmbunătățirea funcțiilor cognitive, atât la adulții sănătoși, cât și la persoanele cu tulburări cognitive ușoare.
Studii ample și meta-analize recente confirmă faptul că aceste programe pot avea efecte benefice semnificative asupra memoriei, atenției, funcțiilor executive și vitezei de procesare a informației (Lampit et al., 2014; Kueider et al., 2012). În special, antrenamentul adaptiv, bazat pe principiile plasticității cerebrale, a demonstrat îmbunătățiri notabile în performanța cognitivă la adulți mai în vârstă (Smith et al., 2009).
De asemenea, stimularea cognitivă computerizată este utilă și în cazul persoanelor cu deteriorare cognitivă ușoară, fiind asociată cu încetinirea progresiei declinului și ameliorarea simptomelor (Cheng et al., 2012; Reijnders et al., 2013).
Aceste rezultate susțin implementarea stimulării cognitive computerizate ca parte integrantă a programelor de prevenție și tratament în psihiatrie și neurologie, contribuind la menținerea sănătății mintale și funcționale pe termen lung.
Beneficii pentru pacient în Stimularea Cognitivă Computerizată
Cu o utilizare constantă, pacientul va observa o îmbunătățire clară în domeniile cu deficit cognitiv. Multe sarcini vor consolida strategiile terapeutului lor și vor maximiza recuperarea. Stimularea Cognitivă Computerizată este adaptabilă pacientului, poate lua în considerare deficitele vizuale și chiar poate utiliza stimuli familiari -cum ar fi imagini din familie- în cadrul instruirii, poate fi utilizat de la distanță sub supravegherea terapeutului prin internet. Modulele se adaptează automat la succesul pacientului. Atunci când consideră o sarcină dificilă, vor constata că devine mai ușoară până când pot face față. Dacă este relativ ușoară, software-ul va introduce o provocare puțin mai mare și va preveni plictiseala.
Stimularea cognitivă computerizată – o intervenție eficientă pe care am aplicat-o direct cu pacienții
În ultimii ani, am avut ocazia să lucrez direct, ca terapeut, cu pacienți care au urmat programe de stimulare cognitivă computerizată. Nu vorbesc doar din teorie, ci și din practică – am însoțit pacienți în acest proces pas cu pas, am adaptat intervențiile în funcție de nevoile lor cognitive și am observat concret, în cabinet, cum această metodă poate aduce schimbări reale.
Am aplicat această intervenție atât la adulți tineri cu dificultăți de concentrare și oboseală mintală, cât și la vârstnici cu tulburări cognitive ușoare sau în stadii incipiente de deteriorare cognitivă. În unele cazuri a fost parte dintr-un plan de tratament pentru depresie, anxietate sau schizofrenie, în altele o strategie de prevenție cognitivă pentru persoane aflate în perioade de stres intelectual intens sau la început de declin asociat vârstei.
Dr. Mădălina Gurguță
Ce am observat ca terapeut:
✔️ Pacienții devin mai activi mintal, mai prezenți, mai organizați în gândire.
✔️ Se îmbunătățesc clar viteza de procesare, atenția și capacitatea de a lucra cu informații complexe.
✔️ Creșterea capacității de concentrare și susținere a atenției.
✔️ Îmbunătățirea memoriei de lucru și a vitezei de procesare.
✔️ Reducerea simptomelor de „ceață mintală” (foarte frecventă în depresie, anxietate sau post-COVID).
✔️ Un plus de încredere în sine și motivare, observabil în viața de zi cu zi.
✔️ În cazul vârstnicilor, o întârziere a deteriorării cognitive.
✔️ Chiar și pacienții care erau reticenți la început au fost surprinși de efectele pozitive – nu doar în cadrul exercițiilor, ci în viața de zi cu zi.
Recomandarea mea profesională privind stimularea cognitivă computerizată
Dr. Mădălina Gurguță:
În calitate de medic psihiatru, preocupat constant de îmbunătățirea calității actului terapeutic și de găsirea celor mai eficiente soluții complementare pentru pacienții mei, doresc să vă împărtășesc câteva observații și recomandări legate de stimularea cognitivă computerizată — o metodă care capătă tot mai multă validare științifică și aplicabilitate clinică în ultimii ani.
Este o metodă terapeutică ce folosește platforme digitale sau aplicații specializate care propun exerciții structurate și adaptate individual pentru a antrena anumite funcții cognitive. Exercițiile sunt variate, progresive și se pot personaliza în funcție de profilul pacientului.
Recomand stimularea cognitive computerizată pentru că este o intervenție non-invazivă, accesibilă, adaptabilă și cu impact real asupra calității vieții pacienților. Spre deosebire de unele tratamente medicamentoase, nu implică efecte adverse și poate fi utilizată împreună cu psihoterapia sau medicația, fără să le înlocuiască.
Pentru mine, ca psihiatru cu practică clinică activă, este important să pot recomanda metode care știu că funcționează. Stimularea cognitivă computerizată este una dintre acele intervenții moderne, validate științific, dar și testate efectiv în cabinetul meu. Nu vine să înlocuiască tratamentul psihiatric sau psihoterapia, ci îl complementază într-un mod foarte valoros.
Dacă te confrunți cu probleme de atenție, memorie, concentrare sau pur și simplu vrei să-ți menții mintea activă, discută cu medicul psihiatru. Este posibil ca acest tip de stimulare cognitivă să fie exact ce ai nevoie.
Se poate adapta atât pentru copii (în special în cazuri de ADHD sau dificultăți de învățare), cât și pentru adulți și vârstnici. Important este să fie folosită cu regularitate și ghidaj terapeutic.
Caz clinic: Pacient cu tulburare cognitivă ușoară – progrese semnificative după 20 de ședințe de stimulare cognitivă computerizată
În cabinet am avut ocazia să lucrez cu un pacient în vârstă de 67 de ani, o persoană obișnuită cu un stil de viață activ intelectual. A venit la consultație însoțit de soție, îngrijorat că de ceva timp uită frecvent lucruri recente, pierde șirul ideilor în conversații și are dificultăți în organizarea activităților de zi cu zi—inclusiv sarcini simple, precum plata facturilor sau programarea unor activități recurente.
La evaluarea clinică și prin teste standardizate, s-a evidențiat o tulburare cognitivă ușoară. Funcțiile afectate în special: memoria de scurtă durată, atenția susținută și flexibilitatea cognitivă. Pe lângă afectarea cognitivă, pacientul prezenta și o scădere a tonusului psihic, descurajare și anxietate legată de pierderea independenței.
După efectuarea screening-ului am integrat în planul său terapeutic un program structurat de 20 de ședințe de stimulare cognitivă computerizată, desfășurat pe parcursul a aproximativ 4 săptămâni, cu o frecvență de 5 sesiuni pe săptămână. Am folosit exerciții adaptate nivelului său și monitorizare continuă a performanței.
Ce am observat, progresiv, în timpul intervenției:
👉🏻 După primele 5-6 ședințe: pacientul a început să-și recapete încrederea, s-a simțit „mai prezent” și mai activ mintal.
👉🏻 După 10-12 ședințe: îmbunătățiri semnificative ale atenției și organizării — reușea să urmeze sarcini mai complexe, era mai coerent în exprimare, mai sigur pe sine.
👉🏻 După 20 de ședințe: familia a remarcat diferența în viața de zi cu zi. A reluat activități pe care le abandonase (citit, gestionarea unor mici responsabilități administrative), iar dispoziția s-a îmbunătățit considerabil.
Rezultate obiective: scorurile la testele cognitive s-au îmbunătățit
CONCLUZII
În concluzie, stimularea cognitivă computerizată nu este „doar un joc pe calculator” — este un antrenament real pentru creier, cu efecte pozitive dovedite. Din experiența clinică de până acum, pot afirma că este un instrument modern, eficient și necesar în multe planuri terapeutice.
Dr. Ionela Mădălina Gurguță
Medic specialist psihiatru, Psihoterapeut
Clinica Med Anima Iași
Referințe:
- Lampit, A., Hallock, H., & Valenzuela, M. (2014). Computerized cognitive training in cognitively healthy older adults: a systematic review and meta-analysis of effect modifiers. PLoS Medicine, 11(11), e1001756. https://doi.org/10.1371/journal.pmed.1001756
- Kueider, A. M., Parisi, J. M., Gross, A. L., & Rebok, G. W. (2012). Computerized cognitive training with older adults: a systematic review. PLoS ONE, 7(7), e40588. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0040588
- Cheng, Y., Wang, C., Guo, Z., & Huang, J. (2012). The effects of computer-based cognitive training on cognitive outcomes in mild cognitive impairment: a meta-analysis. Neuropsychology Review, 22(4), 376-386. https://doi.org/10.1007/s11065-012-9207-6
- Smith, G. E., Housen, P., Yaffe, K., et al. (2009). A cognitive training program based on principles of brain plasticity: results from the IMPACT study. Journal of the American Geriatrics Society, 57(4), 594-603. https://doi.org/10.1111/j.1532-5415.2008.02167.x
- Reijnders, J., van Heugten, C., & van Boxtel, M. (2013). Cognitive interventions in healthy older adults and people with mild cognitive impairment: a systematic review. Ageing Research Reviews, 12(1), 263-275. https://doi.org/10.1016/j.arr.2012.07.003
- Cowan, N., Bao, C., Bishop-Chrzanowski, B. M., et al. (2024). The relation between attention and memory. Annual Review of Psychology, 75, 183-214.
- D’Esposito, M., & Postle, B. R. (2015). The cognitive neuroscience of working memory. Annual Review of Psychology, 66, 115-142.
- Squire, L. R., & Wixted, J. T. (2011). The cognitive neuroscience of human memory since H.M. Annual Review of Neuroscience, 34, 259-288.
Contactează-ne pentru programare sau pentru a discuta orice alte detalii sau preocupări pe care le ai și cu care te putem ajuta:
alte articole din blog
Contact Iași:
Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL 11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași
Contact Belcești:
com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași
Contact Timișoara:
Bd. Eroilor de la Tisa nr. 8, etaj 1, Timișoara, jud. Timiș
