Prevenția demenței – predispoziție și soluții

Demența cuprinde o gamă largă de afecțiuni neuro-psihiatrice și medicale caracterizate prin deficite cognitive care interferează cu viața de zi cu zi. Este important de menționat că procesele patologice ale creierului care stau la baza demenței încep cu mult înainte de manifestarea clinică și progresează lent, ceea ce creează perspectiva dezvoltării intervențiilor care vizează identificarea precoce și tratamentul stadiilor preclinice ale bolii.

Cu toate acestea, studiile până în prezent sugerează că o intervenție multifactorială care cuprinde exerciții fizice regulate și dietă sănătoasă, împreună cu ameliorarea factorilor de risc vascular, stresul psihosocial și episoadele depresive majore pot fi cele mai promițătoare pentru prevenirea declinului cognitiv.

Studiile epidemiologice au evidențiat conceptul de „rezervă cognitivă”: indivizii cu un număr mai mare de ani de educație și stare de funcționare cognitivă prezintă simptome de demență mai târziu decât cei cu un nivel educațional mai scăzut. Cu toate acestea, odată ce indivizii cu rezervă cognitivă mai mare prezintă simptome de demență, ei prezintă o progresie mai rapidă a bolii decât indivizii de la celălalt capăt al spectrului.

În prevenția demenței discutăm în special de strategii care vizează factorii de risc modificabili care au potențialul de a acționa înainte de debutul bolii, crescând rezerva cognitivă a indivizilor sănătoși și întârziind dezvoltarea modificărilor neuropatologice caracteristice demenței.

Strategiile de prevenire timpurie includ factori ce țin de stilul de viață, cum ar fi: nutriția, exercițiile fizice, reducerea stresului, ameliorarea factorilor de risc vascular (cum ar fi hipertensiunea arterială și diabetul zaharat), tratamentul tulburării depresive majore și stimularea cognitivă.

Literatura existentă, inclusiv Raportul Mondial Alzheimer, pledează pentru o abordare pe mai multe direcții a prevenirii demenței, având în vedere rolul jucat de factorii de risc multipli pentru boală. Un total de 48,4% dintre cazurile de demență pot fi atribuite următorilor  factori de risc modificabili ai stilului de viață: fumatul, obezitatea, inactivitatea fizică, nivelul scăzut de educație, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială și tulburarea depresivă majoră.  Raportul a rezumat, de asemenea, beneficiile stimulării cognitive privind îmbunătățirea în mai multe domenii cognitive, inclusiv funcția executivă, atenția și viteza de procesare și memoria.

Ce putem face?

Pe lângă factorii ce țin de stil de viață – și care pot fi ajustați – riscul de demență este influențat și de moștenirea genetică. Asta înseamnă că prezența în familie a unui părinte, unchi, bunic diagnosticat cu această maladie ar trebui să ridice semne de întrebare asupra măsurilor de prevenție ce sunt necesar a fi aplicate. În cadrul clinicii noastre, această predispoziție poate fi determinată cu ajutorul testelor genetice, astfel încât – odată cunoscut riscul să putem începe imediat planul de prevenție pentru a nu ajunge la afecțiune.

Nutriția adecvată

Dovezile sugerează că intervențiile dietetice pot fi promițătoare pentru prevenirea declinului cognitiv. S-a constatat că dieta mediteraneană, un stil nutrițional bazat pe fructe, legume și pește poate întârzia declinul cognitiv. Impactul benefic al dietei mediteraneene asupra cogniției poate fi îmbunătățit  în mod deosebit atunci când se combină acest stil alimentar cu dieta DASH (Dieary Approach to Systolic Hypertension).

Activitatea fizică

La pacienții cu predispoziție la demență, dovezile sintetizate recent au arătat că exercițiul aerobic singur sau în combinație cu celelalte tipuri de exerciții poate îmbunătăți funcția cognitivă.

Plimbările alerte în aer liber, gimnastica aerobică, dansul – sunt activități ce pun sângele în mișcare și au un efect benefic dovedit atât asupra inimii și creierului cât și asupra stării generale de bine.

Reducerea factorilor de risc vascular

Bolile de inimă și ale sistemului circulator pot crea predispoziție la dezvoltarea sindroamelor de demență, inclusiv demența vasculară și Alzheimer.
Prin urmare, reducerea apariției acestor afecțiuni sau ținerea lor sub control (dacă au apărut deja), ameliorarea condițiilor predispozante pentru patologia vasculară, cum ar fi hipertensiunea, dislipidemia și diabetul, poate fi o țintă importantă pentru prevenirea demenței.

Diminuarea stresului

Numeroase studii au demonstrat efectul negativ al stresului asupra diferitelor arii ale cogniției – atenția, memoria, concentrarea – mai ales când stresul este o prezență constantă pe termen lung.

Impactul negativ al stresului cronic asupra cogniției sugerează că intervențiile care vizează controlul stresului pot fi benefice pentru prevenirea demenței.

Angajamentul social

Persoanele cu implicare socială scăzută pot avea mai multe șanse de a dezvolta demență în comparație cu cei cu multiple activități sociale. Interacțiunea cu alte persoane, dialogul – solicită în mod activ mai multe arii corticale, rezultând într-un creier mai activ.
Unele studii au discutat despre faptul  că activitatea socială, similară activității cognitive și fizice, ar putea reduce riscul de demență.

Reducerea depresiei

Până în prezent descoperirile sugerează că identificarea și tratamentul în timp util al tulburării depresive majore, o tulburare foarte răspândită care afectează orice vârstă și populație, pot influența în mod substanțial funcționarea cognitivă la sfârșitul vieții. Tratamentul eficient al depresiei  poate duce la îmbunătățiri în mai multe domenii cognitive, inclusiv atenția, viteza psihomotorie și funcția executivă. De asemenea, s-a demonstrat că depresia netratată crește riscul de declin  cognitiv, astfel că pentru managementul depresiei se recomandă evaluarea psihiatrică și psihoterapia.

Exercițiile cognitive

Mai multe studii  au raportat că persoanele care se angajează în activități care stimulează funcția cognitivă, cum ar fi învățarea, lectura sau jocurile sunt mai puțin susceptibile de a dezvolta demență în comparație cu cei care nu se angajează în aceste activități. Intervențiile cognitive pentru demență cuprind o gamă largă de modalități, stimulare cognitivă care vizează mai multe domenii, cu accent pe interacțiunea socială și reabilitarea cognitivă adaptată pentru îmbunătățirea activităților vieții de zi cu zi.

Stimularea cognitivă computerizată – soluție inovativă

Ca răspuns la nevoia pacienților de prevenție a demenței Alzheimer, dar și ca mijloc de intervenție cu eficiență dovedită atunci când maladia s-a instalat deja, clinica noastră își continuă dezvoltarea liniei de servicii de înaltă tehnologie, inovative, prin aducerea pentru prima dată în România a serviciilor de stimulare cognitivă asistată de computer, ca suport optim în prevenirea diverselor deficite cognitive.

Prin rezolvarea sarcinilor din cadrul stimulării cognitive asistate de computer, procesele creierului sunt activate și funcțiile importante ale creierului sunt îmbunătățite. Succesul acestui tratament înseamnă că utilizatorul va putea face față mai bine provocărilor din viața de zi cu zi. Terapia de stimulare cognitivă asistată de computer este disponibilă pentru a ajuta pacienții să-și îmbunătățească funcțiile cognitive precum: atenția, memoria, funcțiile executive și câmpul vizual. Poți afla mai multe prin click pe butonul de mai jos.

Contactează-ne pentru o programare pentru screening în demența Alzheimer sau pentru orice alte informații ai nevoie:

Bibliografie:

  1. Rakesh G, Szabo ST, Alexopoulos GS, Zannas AS. Strategies for dementia prevention: latest evidence and implications. Therapeutic Advances in Chronic Disease. August 2017:121-136. doi:10.1177/2040622317712442
  2. Andrade, C., & Radhakrishnan, R. (2009). The prevention and treatment of cognitive decline and dementia: An overview of recent research on experimental treatments. Indian journal of psychiatry, 51(1), 12–25. https://doi.org/10.4103/0019-5545.44900
  3. Middleton LE, Yaffe K. Promising Strategies for the Prevention of Dementia. Arch Neurol.2009;66(10):1210–1215. doi:10.1001/archneurol.2009.201
  4. Christopher Patterson, John W. Feightner, Angeles Garcia, G.-Y. Robin Hsiung, Christopher MacKnight and A. Dessa Sadovnick
  5. CMAJ February 26, 2008 178 (5) 548-556; DOI: https://doi.org/10.1503/cmaj.070796

Autor: Mădălina Grosu – Medic Rezident în Psihiatrie

Cum să trăim cu schizofrenia

Învățând să trăim cu schizofrenia"Nu există două persoane cu schizofrenie care să fie la fel. Fiecare individ este diferit. Fiecare experiență este diferită. [...] De asemenea, nu există un mod corect sau greșit de a trăi cu schizofrenia, însă, învățând din experiența...
stimulare cognitiva computerizata

Campanie Screening Stimulare Cognitiva – Gratuit

10 OCTOMBRIE ZIUA MONDIALĂ ASĂNĂTĂȚII MINTALEScreening gratuit pentru Stimularea Cognitivă Computerizată10 Octombrie marchează în fiecare an la nivel mondial Ziua Sănătății Mintale. Obiectivul general al Zilei Mondiale a Sănătății Mintale este de a crește gradul de...

Reabilitarea cognitivă în Schizofrenie și psihoze

Reabilitarea cognitivă în Schizofrenie și psihozeSchizofrenia este o tulburare psihiatrică cronică, devastatoare și invalidantă care afectează de obicei funcția creierului adolescenților și adulților tineri, și apare la aproximativ 1 din 100 de oameni din întreaga...

7 beneficii ale Cubului Rubik asupra sănătății mintale

7 beneficii ale Cubului Rubik asupra sănătății mintaleAdesea văzut ca o demonstrație de inteligență, Cubul Rubik uimește oamenii de zeci de ani. Ceea ce a fost cândva cea mai tare jucărie de pe piață (în 1974 când a fost inventată de Ernő Rubik) este acum o...
dependenta de droguri

Dependența de substanțe psihotrope

Consumul scăpat de sub control al substanțelor psihotrope, indiferent că vorbim aici de medicație psihiatrică sau de droguri, duce la dependență. Dependența de substanțe psihotrope reprezintă un întreg sistem de fenomene comportamentale, cognitive și fiziologice.

Tulburarea de personalitate paranoidă

Tulburarea de personalitate paranoidăTulburarea paranoidă face parte din categoria tulburărilor de personalitate. Acestea din urmă, potrivit Mayo Clinic, reprezintă un tip de tulburări mintale care au în componență un model rigid și nesănătos de gândire,...

Cum să trăiești cu tulburare de personalitate borderline

Cum să trăiești cu tulburare de personalitate borderlineStudiile arată că, în ceea ce privește această tulburare, există o predispoziție genetică și anumiți factori din mediu care conduc la apariția simptomelor. Tulburarea de personalitate borderline vine împreună cu...
tulburarea afectiva bipolara 01

Tulburarea afectivă bipolară

Tulburarea afectivă bipolarăTulburarea bipolară reprezintă o afecțiune psihică caracterizată de schimbări extreme ale dispoziției care alternează între manie/hipomanie și episoade de depresie.Presupunând o alternanță continuă între stări emoționale diametral opuse,...
afazia

Bruce Willis, afazia și stimularea cognitivă

Bruce Willis, afazia și stimularea cognitivăFamilia actorului american Bruce Willis a anunţat că starul hollywoodian, în vârstă de 67 de ani, a decis să renunţe la profesia de actor după ce a fost diagnosticat cu afazie.Afazia reprezintă ansamblul tulburărilor de...

Sănătatea mintală în perioada sărbătorilor de iarnă

Sănătatea mintală în perioada sărbătorilor de iarnăSărbătorile de Crăciun se apropie, iar această perioadă a anului este, de obicei, încărcată de bucuria pregătirilor, de celebrare care aduce împreună familii și prieteni într-o atmosferă feerică. În ciuda...

Contact Iași:

Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași

Contact Belcești:

com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași