Prevenția demenței – predispoziție și soluții

Demența cuprinde o gamă largă de afecțiuni neuro-psihiatrice și medicale caracterizate prin deficite cognitive care interferează cu viața de zi cu zi. Este important de menționat că procesele patologice ale creierului care stau la baza demenței încep cu mult înainte de manifestarea clinică și progresează lent, ceea ce creează perspectiva dezvoltării intervențiilor care vizează identificarea precoce și tratamentul stadiilor preclinice ale bolii.

Cu toate acestea, studiile până în prezent sugerează că o intervenție multifactorială care cuprinde exerciții fizice regulate și dietă sănătoasă, împreună cu ameliorarea factorilor de risc vascular, stresul psihosocial și episoadele depresive majore pot fi cele mai promițătoare pentru prevenirea declinului cognitiv.

Studiile epidemiologice au evidențiat conceptul de „rezervă cognitivă”: indivizii cu un număr mai mare de ani de educație și stare de funcționare cognitivă prezintă simptome de demență mai târziu decât cei cu un nivel educațional mai scăzut. Cu toate acestea, odată ce indivizii cu rezervă cognitivă mai mare prezintă simptome de demență, ei prezintă o progresie mai rapidă a bolii decât indivizii de la celălalt capăt al spectrului.

În prevenția demenței discutăm în special de strategii care vizează factorii de risc modificabili care au potențialul de a acționa înainte de debutul bolii, crescând rezerva cognitivă a indivizilor sănătoși și întârziind dezvoltarea modificărilor neuropatologice caracteristice demenței.

Strategiile de prevenire timpurie includ factori ce țin de stilul de viață, cum ar fi: nutriția, exercițiile fizice, reducerea stresului, ameliorarea factorilor de risc vascular (cum ar fi hipertensiunea arterială și diabetul zaharat), tratamentul tulburării depresive majore și stimularea cognitivă.

Literatura existentă, inclusiv Raportul Mondial Alzheimer, pledează pentru o abordare pe mai multe direcții a prevenirii demenței, având în vedere rolul jucat de factorii de risc multipli pentru boală. Un total de 48,4% dintre cazurile de demență pot fi atribuite următorilor  factori de risc modificabili ai stilului de viață: fumatul, obezitatea, inactivitatea fizică, nivelul scăzut de educație, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială și tulburarea depresivă majoră.  Raportul a rezumat, de asemenea, beneficiile stimulării cognitive privind îmbunătățirea în mai multe domenii cognitive, inclusiv funcția executivă, atenția și viteza de procesare și memoria.

Ce putem face?

Pe lângă factorii ce țin de stil de viață – și care pot fi ajustați – riscul de demență este influențat și de moștenirea genetică. Asta înseamnă că prezența în familie a unui părinte, unchi, bunic diagnosticat cu această maladie ar trebui să ridice semne de întrebare asupra măsurilor de prevenție ce sunt necesar a fi aplicate. În cadrul clinicii noastre, această predispoziție poate fi determinată cu ajutorul testelor genetice, astfel încât – odată cunoscut riscul să putem începe imediat planul de prevenție pentru a nu ajunge la afecțiune.

Nutriția adecvată

Dovezile sugerează că intervențiile dietetice pot fi promițătoare pentru prevenirea declinului cognitiv. S-a constatat că dieta mediteraneană, un stil nutrițional bazat pe fructe, legume și pește poate întârzia declinul cognitiv. Impactul benefic al dietei mediteraneene asupra cogniției poate fi îmbunătățit  în mod deosebit atunci când se combină acest stil alimentar cu dieta DASH (Dieary Approach to Systolic Hypertension).

Activitatea fizică

La pacienții cu predispoziție la demență, dovezile sintetizate recent au arătat că exercițiul aerobic singur sau în combinație cu celelalte tipuri de exerciții poate îmbunătăți funcția cognitivă.

Plimbările alerte în aer liber, gimnastica aerobică, dansul – sunt activități ce pun sângele în mișcare și au un efect benefic dovedit atât asupra inimii și creierului cât și asupra stării generale de bine.

Reducerea factorilor de risc vascular

Bolile de inimă și ale sistemului circulator pot crea predispoziție la dezvoltarea sindroamelor de demență, inclusiv demența vasculară și Alzheimer.
Prin urmare, reducerea apariției acestor afecțiuni sau ținerea lor sub control (dacă au apărut deja), ameliorarea condițiilor predispozante pentru patologia vasculară, cum ar fi hipertensiunea, dislipidemia și diabetul, poate fi o țintă importantă pentru prevenirea demenței.

Diminuarea stresului

Numeroase studii au demonstrat efectul negativ al stresului asupra diferitelor arii ale cogniției – atenția, memoria, concentrarea – mai ales când stresul este o prezență constantă pe termen lung.

Impactul negativ al stresului cronic asupra cogniției sugerează că intervențiile care vizează controlul stresului pot fi benefice pentru prevenirea demenței.

Angajamentul social

Persoanele cu implicare socială scăzută pot avea mai multe șanse de a dezvolta demență în comparație cu cei cu multiple activități sociale. Interacțiunea cu alte persoane, dialogul – solicită în mod activ mai multe arii corticale, rezultând într-un creier mai activ.
Unele studii au discutat despre faptul  că activitatea socială, similară activității cognitive și fizice, ar putea reduce riscul de demență.

Reducerea depresiei

Până în prezent descoperirile sugerează că identificarea și tratamentul în timp util al tulburării depresive majore, o tulburare foarte răspândită care afectează orice vârstă și populație, pot influența în mod substanțial funcționarea cognitivă la sfârșitul vieții. Tratamentul eficient al depresiei  poate duce la îmbunătățiri în mai multe domenii cognitive, inclusiv atenția, viteza psihomotorie și funcția executivă. De asemenea, s-a demonstrat că depresia netratată crește riscul de declin  cognitiv, astfel că pentru managementul depresiei se recomandă evaluarea psihiatrică și psihoterapia.

Exercițiile cognitive

Mai multe studii  au raportat că persoanele care se angajează în activități care stimulează funcția cognitivă, cum ar fi învățarea, lectura sau jocurile sunt mai puțin susceptibile de a dezvolta demență în comparație cu cei care nu se angajează în aceste activități. Intervențiile cognitive pentru demență cuprind o gamă largă de modalități, stimulare cognitivă care vizează mai multe domenii, cu accent pe interacțiunea socială și reabilitarea cognitivă adaptată pentru îmbunătățirea activităților vieții de zi cu zi.

Stimularea cognitivă computerizată – soluție inovativă

Ca răspuns la nevoia pacienților de prevenție a demenței Alzheimer, dar și ca mijloc de intervenție cu eficiență dovedită atunci când maladia s-a instalat deja, clinica noastră își continuă dezvoltarea liniei de servicii de înaltă tehnologie, inovative, prin aducerea pentru prima dată în România a serviciilor de stimulare cognitivă asistată de computer, ca suport optim în prevenirea diverselor deficite cognitive.

Prin rezolvarea sarcinilor din cadrul stimulării cognitive asistate de computer, procesele creierului sunt activate și funcțiile importante ale creierului sunt îmbunătățite. Succesul acestui tratament înseamnă că utilizatorul va putea face față mai bine provocărilor din viața de zi cu zi. Terapia de stimulare cognitivă asistată de computer este disponibilă pentru a ajuta pacienții să-și îmbunătățească funcțiile cognitive precum: atenția, memoria, funcțiile executive și câmpul vizual. Poți afla mai multe prin click pe butonul de mai jos.

Contactează-ne pentru o programare pentru screening în demența Alzheimer sau pentru orice alte informații ai nevoie:

Bibliografie:

  1. Rakesh G, Szabo ST, Alexopoulos GS, Zannas AS. Strategies for dementia prevention: latest evidence and implications. Therapeutic Advances in Chronic Disease. August 2017:121-136. doi:10.1177/2040622317712442
  2. Andrade, C., & Radhakrishnan, R. (2009). The prevention and treatment of cognitive decline and dementia: An overview of recent research on experimental treatments. Indian journal of psychiatry, 51(1), 12–25. https://doi.org/10.4103/0019-5545.44900
  3. Middleton LE, Yaffe K. Promising Strategies for the Prevention of Dementia. Arch Neurol.2009;66(10):1210–1215. doi:10.1001/archneurol.2009.201
  4. Christopher Patterson, John W. Feightner, Angeles Garcia, G.-Y. Robin Hsiung, Christopher MacKnight and A. Dessa Sadovnick
  5. CMAJ February 26, 2008 178 (5) 548-556; DOI: https://doi.org/10.1503/cmaj.070796

Autor: Mădălina Grosu – Medic Rezident în Psihiatrie

Depresia: abordare multidisciplinară și soluții inovative

Depresia nu are o cauză unică, ci este rezultatul unei interacțiuni complexe între factori externi și interni. Înțelegerea acestor influențe și abordarea lor într-un mod integrat reprezintă cheia pentru tratarea depresiei. Un plan de tratament holistic, care include atât terapia psihologică cât și gestionarea factorilor de mediu și medicali, poate aduce alinare și sprijin pentru cei afectați de această afecțiune mintală dificilă dar atât de frecventă.

Afecțiuni neurologice și psihice – comparație, puncte comune

Tulburările psihice se întâlnesc cu o rată foarte înalta în patologiile neurologice și afectează o mare parte întreaga populație de pe globul pământesc. Se cunosc până în prezent 14 tipuri de afecțiuni majore ce au origine neurologică, cu prezența unui tablou clinic asemănător celui întâlnit la afecțiunile și tulburările psihiatrice, ce apar în urma unor leziuni ale creierului uman sau în rezultatul evoluției unor boli neurologice.

terapia cu pisici beneficii sanatatea mintala

Terapia cu pisici – mit sau realitate

Studii din lumea întreagă susțin și la nivel științific ceea ce – intuitiv – am perceput și noi: compania pisicilor este de un real ajutor în viața de zi cu zi, și cu atât mai mult în cazul persoanelor cu tulburări sau afecțiuni precum depresie sau anxietate.

Am sintetizat pentru tine în rândurile ce urmează cele mai importante 10 beneficii pentru sănătatea mintală care vin la pachet cu prietenii blănoși:.

vindecarea copilului interior

Vindecarea copilului interior pentru regăsirea fericirii și echilibrului

Copilul interior reprezintă toate experiențele noastre bune și mai puțin bune, ce s-au format în copilărie alături de figurile de atașament și contextele de atunci. Aceste experiențe sunt în subconștient și reprezintă fricile și dificultățile resimțite în perioada aceea de dezvoltare împreună cu experiențele pozitive trăite atunci,

terapie de cuplu

Despre dependență și independență în relații – sănătate vs. toxicitate în cuplu

O provocare foarte mare cu care se confruntă multe dintre cuplurile de astăzi este identificarea unui echilibru intre dependență – nevoia de celălalt și independență – susținerea și orientarea spre propriile noastre interese. Unde și cum găsim linia fină ce separă un atașament sănătos și o dependență normală, naturală de tendința de a petrece mult timp departe de partener, având interese și preocupări care nu-l includ?

echilibru intre job si viata personala

Work – life balance – putem găsi echilibrul dintre viața personală și job?

A fost o vreme când granițele dintre serviciu și viața de acasă erau clare. În societatea de astăzi, de cele mai multe ori munca are prioritate față de orice altceva din viața noastră. Dorința noastră de a reuși profesional ne poate împinge să ne lăsăm deoparte propria stare de bine. Avem tendința de a cădea în capcana de a crede că putem fi productivi tot timpul sau că o zi de opt ore la locul de muncă echivalează cu opt ore de a fi productiv. Cu toate acestea, acest lucru este greu de realizat, dacă nu imposibil, pentru mulți dintre noi.

depresia in familie

Depresia și gestionarea ei în familie

Ce să faci când cineva drag se confruntă cu depresia?
Ce să NU faci când vrei să ajuți pe cineva cu depresie?
Când un membru al familiei noastre sau un prieten apropiat suferă de depresie este provocator pentru toată lumea, însă depresia este tratabilă, iar suportul emoțional și social îmbunătățesc considerabil rezultatele tratamentelor.

Tulburări mintale și tulburări de personalitate – definiții, comparație /limite, exemple, abordare terapeutică

Tulburările mintale și tulburările de personalitate sunt două categorii distincte de afecțiuni psihologice care afectează în mod semnificativ starea mintală și comportamentul individului. Deși au caracteristici și simptome diferite, ambele pot cauza dificultăți semnificative în viața de zi cu zi a unei persoane și necesită intervenție terapeutică.

sindromul impostorului

Sindromul impostorului

Sindromul impostorului este un fenomen psihologic care afectează multe persoane, chiar și pe acelea care sunt realizate din punct de vedere profesional și s-ar putea spune că sunt de succes.

abordarea in cuplu a sanatatii mintale a copilulului

Abordarea în cuplu a sănătății mintale a copiilor și adolescenților

Sănătatea mintală a copiilor și adolescenților ar trebui să fie o preocupare majoră în zilele noastre, iar recunoașterea și gestionarea adecvată a problemelor lor devin vitale. Cu toate acestea, situația poate deveni complicată atunci când unul dintre părinți nu recunoaște sau este complet împotrivă.

Programări IAȘI:

0747 202 212 / 0332 505 114

Programări TIMIȘOARA:

0754 431 431 / 0356 800 300

Contact Iași:

Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași

Contact Belcești:

com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași

Contact Timișoara:

Str. Simion Bărnuțiu nr. 34, Timișoara, jud. Timiș