INSOMNIA – ce este, cum te afecteaza si cum poti sa-ti readuci linistea noptilor de altadata?

Este cunoscut faptul ca un adult are nevoie de cel putin 8 ore de somn, zilnic. Conform datelor publicate de National Sleep Foundation, persoanele cu varsta cuprinsa intre 26 si 64 de ani trebuie sa doarma intre 7 si 9 ore din 24. Dupa implinirea varstei de 64 de ani, durata medie recomandata de somn este de 7-8 ore. Scaderea sau cresterea duratei de somn in afara limitelor recomandate, precum si modificarea calitatii somnului fac parte din categoria tulburarilor de somn.


Ce este Insomnia?

Daca nu poti dormi, probabil iti pui intrebari daca suferi de insomnie. Nu toate dezechilibrele de somn inseamna insomnie, insa trebuie luat in calcul ca insomnia este totusi o problema complicata si serioasa, privarea de somn putand duce la moarte, la fel ca privarea de hrana si apa.

Insomnia reprezinta dificultatea de a adormi sau de a ramane adormit, in ciuda conditiilor de mediu care permit acest lucru. Persoanele care sufera de insomnie sunt nemultumite de calitatea somnului lor si, de obicei, au unul sau mai multe dintre simptomele: oboseala, lipsa energiei, anxietate, iritabilitate, dificultati de concentrare, tulburari ale dispozitiei, scaderea randamentului la munca sau la scoala.

Insomnia reprezinta cea mai frecventa tulburare de somn la adulti. Date recente arata ca circa 30% din populatia generala acuza tulburari de somn, somn intrerupt, neodihnitor si aproximativ 10% asociaza deficit functional in timpul zilei, cauzat de insomnie.

In afara insomniei cauzata de factori de stres, de cele mai multe ori insomnia este un simptom al unei tulburari psihice (depresie, anxietate, alte tulburari) sau al unei afectiuni somatice (afectiuni ale glandei tiroide, ale glandei suprarenale, ciroza hepatica, afectiuni respiratorii, cardiovasculare).


Durata insomniei

In functie de durata insomniei, aceasta poate fi acuta sau cronica.

Insomnia acuta este de scurta durata si apare in anumite circumstante stresante de viata (ex. examene, dupa primirea uner vesti proaste, etc.). Insomnia acuta tinde sa se rezolve in timp si de obicei nu este necesara administrarea unei medicatii..

insomnia 03Insomnia cronica este caracterizata de tulburari de somn ce apar cel putin 3 nopti pe saptamana si care dureaza de cel putin 3 luni. Insomnia cronica poate avea cauze multiple: modificari ale mediului, obiceiuri nesanatoase ce tin de somn, munca in ture, unele dezechilibre psiho-emotionale (stres, anxietate, depresie), precum si utilizarea unor medicamente ce ar putea cauza tulburari de somn pe termen lung.

Persoanele cu insomnii pot primi tratament care sa le ajute sa se reintoarca la somnul odihnitor de altadata. Insomnia cronica este de cele mai multe ori cauzata de alte afectiuni medicale sau psihiatrice, de aceea tratamentul trebuie corelat cu aceste afectiuni. In consecinta, este foarte important ca persoanele care sufera de insomnie sa se adreseze unui medic specialist care sa stabileasca cauza insomniei si sa administreze tratamentul corespunzator.

Persoanele cu insomnii pot avea dificultati de a adormi (insomnia de adormire), probleme in a mentine somnul sau/si se trezesc cu cateva ore mai devreme decat de obicei (insomnii terminale).

Tratamentul insomniei poate include metode comportamentale, psihologice sau medicamentoase. Este necesar sa vorbiti cu medicul care va trateaza despre istoricul insomniei, situatiile particulare in care apare si cauzele aparitiei ei pentru ca medicul sa poata decide cel mai bun plan terapeutic.

Netratate corespunzator, insomniile pot duce la diverse complicatii. Pe langa afectarea calitatii vietii, aparitia starii de oboseala cronica, a scaderii randamentului personal la locul de munca, insomniile cauzeaza:

  • Afectarea florei intestinale cu consecinte asupra scaderii imunitatii intregului organism
  • Obezitate
  • Diabet zaharat de tip 2
  • Afectiuni cardiovasculare
  • Tulburari de memorie
  • Tulburari de concentrare a atentiei
  • Tulburari de dispozitie (dispozitie depresiva), iritabilitate, itascibilitate
  • Dureri cronice – dureri musculare, migrena, cefalee
  • Dementa Alzheimer
  • Cresterea riscului de cancer

Complicatiile insomniilor

Insomnia si Diabetul Zaharat

eatingCu totii stim ca istoricul medical familial, impreuna cu stilul nostru de viata referitor la alimentatie si greutate, influenteaza riscul de aparitie a diabetului zaharat de tip 2. Dar stiati ca obiceiurile noastre legate de somn pot de asemenea sa joace un rol in aparitia diabetului zaharat de tip 2?

Este binecunoscut faptul ca deprivarea de somn este un factor de risc important pentru cresterea riscului de diabet zaharat de tip 2 si boli cardiovasculare. Lipsa somnului este asociata cu scaderea secretiei de insulina dupa masa. De asemenea, la persoanele cu tulburari de somn se secreta o cantitate mai mare de hormoni de stres, care ingreuneaza si mai mult actiunea insulinei. In special, durata fazei de somn profund se pare ca joaca un rol major in mentinerea sensibilitatii la insulina si a secretiei de cortizol. Astfel, scaderea duratei somnului profund duce la cresterea apetitului, scaderea nivelului de satietate si cresterea poftei de carbohidrati si alimente dulci, ceea ce duce la obezitate si scaderea rezervelor de insulina si aparitia ulterioara a diabetului. Odihna insuficienta reduce nivelul hormonului care regleaza apetitul alimentar (leptina) si creste nivelul grelinei (hormonul responsabil cu senzatia de foame).

Tratarea insomniilor si obtinerea unei calitati mai bune a somnului (7-9 ore de somn neintrerupt) duce la scaderea greutatii corporale si a riscului de diabet zaharat, iar la persoanele care au deja diabet zaharat duce la un control glicemic mai bun.

 

Insomniile ar putea cauza dementa Alzheimer?

Somnul REM si Dementa Alzheimer

Studii recente publicate in Journal for the American Academy of Neurology, arata ca persoanele care au o durata mai scurta a fazei REM a somnului (denumirea fazei de somn profund, cu vise) ar putea avea un risc mai mare de a dezvolta dementa. Somnul REM reprezinta al cincilea stadiu de somn, stadiul cu miscari rapide ale globilor oculari, in care pulsul si respiratiile sunt mai frecvente iar creierul “viseaza”. S-a demonstrat ca persoanele la care intrarea in faza REM a somnului dureaza mai mult de 90 de minute sunt mai predispuse sa faca dementa. De asemenea, au durata somnului REM mai scurta decat la restul populatiei. Astfel, conform cercetatorilor de la Swinburne University of Technology – Australia s-a concluzionat ca imbunatatirea fazei REM a somnului ar putea intarzia sau chiar preveni aparitia dementei. De asemenea s-a observat ca tulburarile de somn se asociaza cu niveluri crescute de beta amiloid solubil, proteina care formeaza placile de beta amiloid cunoscute a avea rol in fiziopatologia dementei Alzheimer. Studiile efectuate pe animale au aratat ca la soarecii care au dormit bine s-a redus nivelul de beta amiloid, acestia eliminand efectiv toxina din creierul lor.

sleep 01Un studiu publicat recent in Brain Journal (Ju & co) arata ca la adultii sanatosi de varsta mijlocie care au tulburari de somn pentru o singura noapte se produce din abundenta beta amiloid. O saptamana de somn perturbat creste semnificativ cantitatea de proteina sau o alta proteina cu rol demonstrat in aparitia dementei Alzheimer, a dementei lobului frontal si dementei cu corpusculi Lewy.

In concluzie, aceste cercetari din ultimii ani confirma relatia dintre boala Alzheimer si tulburarile de somn, ceea ce inseamna ca evaluarea si tratarea problemele legate de somn este foarte importanta. O calitate buna a somnului reduce semnificativ riscul de dezvoltare a dementei.

Este foarte important sa se intervina cat mai precoce pentru imbunatatirea somnului si astfel sa se diminueze cantitatea de beta amiloid care se depune sub forma depozitelor la nivelul creierului, inainte ca oamenii sa inceapa sa prezinte declinul cognitiv asociat cu boala Alzheimer (Bendlin si colab).

Dr. Rudolph Tanzi (Massachusetts General Hospital) precizeaza ca obtinerea a cel putin sapte pana la opt ore de somn de calitate este esentiala pentru sanatatea creierului si a functiilor sale. In stadiul de somn profund, creierul “se curata” de beta amiloid si alte materiale toxice care declanseaza boala Alzheimer, acest lucru reducand inflamatia creierului.

Imbunatatirea calitatii somnului nu inlatura placile de beta amiloid deja constituite, de aceea este important sa se intervina cat mai repede pentru imbunatatirea calitatii somnului! Avand in vedere ca intreruperea somnului promoveaza acest proces de formare a placilor, imbunatatirea somnului este corelata cu procesul de incetinire a evolutiei spre dementiere.

 

Insomniile si Depresia

Exista o stransa legatura intre calitatea somnului (in special a fazei REM a somnului) si tulburarile afective, in special depresia. Astfel lipsa somnului REM s-a asociat cu aparitia depresiei, iar depresia are ca simptomatologie si tulburarile de somn.

 

Insomnia si durerea cronica

S-a constatat faptul ca 9 din 10 persoane care sufera de cefalee cronica au si tulburari de somn. De asemenea, lipsa sau scurtarea fazei 3 a somnului se asociaza cu dureri musculare cronice, deoarece s-a observat ca in timpul acestei faze se produce detensionarea musculara sub actiunea hormonului de crestere care se secreta in aceasta faza a somnului.

 

Cancerul si insomniile

Mai nou, oamenii de stiinta au descoperit o legatura intre somnul insuficient sau de proasta calitate si dezvoltarea celulelor canceroase in organismul uman.

Melatonina, numita si hormonul somnului, inhiba proliferarea unui numar mare de celule canceroase. Astfel, s-a constatat ca tumorile cresc de 2-3 ori mai repede la animalele de laborator cu tulburari severe de somn din cauza productiei deficitare de melatonina. Un studiu de specialitate a evidentiat faptul barbatii cu tulburari de somn sunt de doua ori mai predispusi sa dezvolte cancer de prostata. Somnul insuficient reprezinta un factor care contribuie atat la recurenta cancerului mamar, cat si la aparitia formelor mai agresive de cancer de san in randul femeilor care au intrat la menopauza. De asemenea, persoanele care dorm mai putin de sase ore pe noapte s-au dovedit a fi mai predispuse la formarea adenoamelor colorectale.

somn 01


Insomniile – Diagnostic si tratament

Cand este necesar sa cer ajutor?

Trebuie sa cautati ajutor daca insomnia a devenit un tipar sau daca va simtiti frecvent obositi sau nu va puteti concentra  in timpul zilei. Multi oameni au perioade scurte in care intampina dificultati de a adormi sau de a mentine somnul (de exemplu, la cateva zile dupa inceperea unui nou loc de munca), dar daca insomnia dureaza mai mult sau a devenit regulata, ar trebui sa cereti ajutor. Tratarea sau inlaturarea cauzei care a produs  insomniile (de cele mai multe ori asociate cu depresia, anxietatea, sau alte dezechilibre psihice sau emotionale, situatiile stresante de viata) prin tratament medicamentos sau uneori  utilizand doar psihoterapia rezolva de obicei problemele legate de somn.

Tratament medicamentos in insomnii

Exista multe tipuri diferite de medicamente pentru tratarea insomniilor, inclusiv medicamente eliberate fara prescriptie medicala si medicamente eliberate pe baza de prescriptie medicala.

Stabilirea medicamentelor care pot fi potrivite pentru fiecare pacient depinde de simptome, de tipul de insomnie, de starea generala de sanatate si mai ales de cauza care a determinat aparitia insomniilor. Acesta este motivul pentru care este important sa consultati un medic specialist inainte de a va autoadministra un medicament pentru somn.

Clasele majore de medicamente pentru insomnie cu prescriptie includ hipnoticele benzodiazepinice, hipnoticele non-benzodiazepinice si agonistii receptorilor de melatonina.


IMPORTANT DE RETINUT!

Avand in vedere ca de cele mai multe ori insomnia reprezinta doar un simptom din cadrul altei tulburari psiho-emotionale (ex. depresie, anxietate etc.), prin tratarea doar a insomniei prin medicamente care induc somnul (benzodiazepine, alte inductoare hipnotice) nu rezolvam cauza insomniilor, adica depresia, anxietatea (care necesita tratament antidepresiv, anxiolitic), fiind astfel necesara administrarea somniferelor pe perioade indelungate si dezvoltarea ulterioara a dependentelor de benzodiazepine. De aceea este foarte importanta prezentarea pacientului pentru o consultatie psihiatrica initiala, pentru evaluarea cauzei insomniei si stabilirea ulterioara a unui plan terapeutic individualizat!

In ceea ce priveste medicatia alternativa, este important de stiut faptul ca medicamentele pentru care nu e necesara prescriptiE medicala fac parte dintr-o categorie de produse care nu trebuie sa treaca prin aceleasi teste de siguranta ca medicamentele, astfel incat efectele secundare si eficacitatea lor nu sunt atat de bine intelese.

Tratamentul non-medicamentos (cognitiv-comportamental)

Exista tehnici psihologice si comportamentale care pot fi utile pentru tratarea insomniei. Tehnicile de relaxare, controlul stimulilor si psihoterapia cognitiv-comportamentala reprezinta doar cateva exemple. Unele dintre aceste tehnici pot fi auto-aplicate, in timp ce altele necesita ajutorul unui psihoterapeut cu experienta in acest sens.

Tehnicile de relaxare

Tehnicile de relaxare sau relaxarea musculara progresiva invata persoana sa se detensioneze sistematic si asigura relaxarea muschilor in diferite zone ale corpului. Acest lucru ajuta la calmarea corpului si la inducerea somnului.

Tehnici de meditatie

Alte tehnici de relaxare care ajuta multi oameni sa doarma implica exercitii de respiratie, mindfulness, tehnici de meditatie si imagerie ghidata. Invatarea si aplicarea acestor tehnici va pot ajuta sa adormiti si, de asemenea, sa va intoarceti la culcare daca exista perioade de trezire in timpul noptii.

Controlul stimulilor

Tehnicile care au la baza controlul stimulilor ajuta la construirea unei asociatii intre dormitor si somn prin limitarea tipului de activitati permise in dormitor. Acest lucru ajuta la intreruperea unei asocieri nesanatoase intre dormitor si activitatile specific starii de veghe.

Terapia cognitiv comportamentala

Terapia cognitiv comportamentala (CBT) include schimbari comportamentale (cum ar fi pastrarea unui timp regulat de culcare si trezire, iesirea din pat dupa ce a existat o perioada de trezire mai mare de 20 de minute, si eliminarea somnului de dupa amiaza) la care se adauga o componenta cognitiva, de “gandire”, si anume inlatura credintele nesigure si temerile legate de somn inlocuindu-le cu ganduri rationale, pozitive.

Exista multiple cercetari recente care sustin utilizarea CBT pentru insomnie. De exemplu, intr-un studiu recent, pacientii cu insomnie au participat la o sesiune saptamanala de CBT prin internet, timp de 6 saptamani. Dupa tratament, la acesti oameni s-a imbunatatit semnificativ calitatea somnului.


Concluzii

Pentru cei mai multi insomniaci, somniferele reprezinta o solutie la indemana in multe situatii. Avand in vedere ca:

  • de cele mai multe ori insomniile sunt cauzate de o afectiune psihica (cel mai frecvent depresie sau anxietate),
  • utilizarea ca tratament doar a somniferelor nu rezolva si cauza acestor insomnii, ci reprezinta doar un tratament simptomatic
  • utilizarea pe o perioada mai mare de 3 saptamani a somniferelor de tipul benzodiazepinelor determina dependenta
  • in timp, pentru obtinerea unor aceleasi efecte sunt necesare doze din ce in ce mai mari de somnifere care au efecte adverse pe termen lung

este foarte important de stabilit cauzele acestor insomnii pentru inceperea tratamentului corect. De aceea, pentru diagnosticul si tratamentul insomniei este foarte important sa ceri ajutorul unui medic care sa te sfatuiasca asupra celei mai adecvate metode terapeutice, pentru evitarea complicatiilor pe termen lung, care pot fi devastatoare.