INSOMNIA

Ce este, cum te afectează și cum poți să-ți readuci liniștea nopților de altădată?

Este cunoscut faptul că un adult are nevoie de cel puțin 8 ore de somn, zilnic. Conform datelor publicate de Național Sleep Foundation, persoanele cu vârsta cuprinsă între 26 și 64 de ani trebuie să doarmă între 7 și 9 ore din 24. După împlinirea vârstei de 64 de ani, durata medie recomandată de somn este de 7-8 ore. Scăderea sau creșterea duratei de somn în afara limitelor recomandate, precum și modificarea calității somnului fac parte din categoria tulburărilor de somn.

Insomnia reprezintă dificultatea de a adormi sau de a rămâne adormit, în ciuda condițiilor de mediu care permit acest lucru.

Ce este Insomnia?

Dacă nu poți dormi, probabil îți pui întrebări dacă suferi de insomnie. Nu toate dezechilibrele de somn înseamnă insomnie, însă trebuie luat în calcul că insomnia este totuși o problemă complicată și serioasă, privarea de somn putând duce la moarte, la fel ca privarea de hrană și apă.

Insomnia reprezintă dificultatea de a adormi sau de a rămâne adormit, în ciuda condițiilor de mediu care permit acest lucru. Persoanele care suferă de insomnie sunt nemulțumite de calitatea somnului lor și, de obicei, au unul sau mai multe dintre simptomele: oboseală, lipsa energiei, anxietate, iritabilitate, dificultăți de concentrare, tulburări ale dispoziției, scăderea randamentului la muncă sau la școală.

Insomnia reprezintă cea mai frecventă tulburare de somn la adulți. Date recente arată că circa 30% din populația generală acuză tulburări de somn, somn întrerupt, neodihnitor și aproximativ 10% asociază deficit funcțional în timpul zilei, cauzat de insomnie.

În afara insomniei cauzată de factori de stres, de cele mai multe ori insomnia este un simptom al unei tulburări psihice (depresie, anxietate, alte tulburări) sau al unei afecțiuni somatice (afecțiuni ale glandei tiroide, ale glandei suprarenale, ciroză hepatică, afecțiuni respiratorii, cardiovasculare).

Durata insomniei

În funcție de durata insomniei, această poate fi acută sau cronică .

Insomnia acută este de scurtă durata și apare în anumite circumstanțe stresante de viață (ex. examene, după primirea uner vești proaste , etc.). Insomnia acută tinde să se rezolve în timp și de obicei nu este necesară administrarea unei medicații.

Insomnia cronică este caracterizată de tulburări de somn ce apar cel puțin 3 nopți pe săptămână și care durează de cel puțin 3 luni. Insomnia cronică poate avea cauze multiple: modificări ale mediului, obiceiuri nesănătoase ce țin de somn, munca in ture, unele dezechilibre psiho- emoționale (stres, anxietate, depresie), precum și utilizarea unor medicamente ce ar putea cauza tulburări de somn pe termen lung.

Persoanele cu insomnii pot primi tratament care să le ajute să se reîntoarcă la somnul odihnitor de altădată. Insomnia cronică este de cele mai multe ori cauzată de alte afecțiuni medicale sau psihiatrice, de aceea tratamentul trebuie corelat cu aceste afecțiuni.

În consecință , este foarte important ca persoanele care suferă de insomnie să se adreseze unui medic specialist care să stabilească cauza insomniei și să administreze tratamentul corespunzător . Persoanele cu insomnii pot avea dificultăți de a adormi (insomnia de adormire), probleme în a menține somnul sau / și se trezesc cu câteva ore mai devreme decât de obicei (insomnii terminale).

Tratamentul insomniei

Tratamentul insomniei poate include metode comportamentale, psihologice sau medicamentoase. Este necesar să vorbiți cu medicul care va tratează despre istoricul insomniei, situațiile particulare în care apare și cauzele apariției ei pentru că medicul să poată decide cel mai bun plan terapeutic.

Netratate corespunzător, insomniile pot duce la diverse complicații. Pe lângă afectarea calității vieții, apariția stării de oboseală cronică, a scăderii randamentului personal la locul de muncă, insomniile cauzează:

  • Afectarea florei intestinale cu consecințe asupra scăderii imunității întregului organism
  • Obezitate
  • Diabet zaharat de tip 2
  • Afecțiuni cardiovasculare
  • Tulburări de memorie
  • Tulburări de concentrare a atenției
  • Tulburări de dispoziție (dispoziție depresivă), iritabilitate, irascibilitate
  • Dureri cronice – dureri musculare, migrenă, cefalee
  • Demență Alzheimer
  • Creșterea riscului de cancer

Monitorizarea somnului prin dispozitivul medical Act Trust Actigraphy

Datele colectate în timpul somnului sunt date medicale, cu care specialiștii în sănătate mintală lucrează eficient. Rapoartele oferite de acest dispozitiv ajută medicul să personalizeze un tratament pentru insomnie, ceea ce înseamnă medicație redusă, deci mai puține efecte adverse.

Pe baza datelor colectate, specialiștii Med Anima folosesc dispozitivul medical Act Trust Actigraphy pentru identificarea, monitorizarea și tratarea tulburărilor de somn, cum ar fi insomnia, incapacitatea de întreținere a somnului, tulburări de ritm circadian sau tratamentul oboselii cronice.

Dispozitivul ActTrust este un instrument de încredere și intuitiv pentru oamenii de știință, medici și terapeuți.

ActTrust este un instrument simplu, practic și de încredere pentru colectarea și analizarea informațiilor în mod obiectiv, asistând diagnosticul și urmărirea tratamentelor ulterioare.

ActTrust este un dispozitiv specific dezvoltat pentru a efectua măsurători precise ale activității, luminii, temperaturii externe și a încheieturii mâinii și este instrumentul ideal pentru cercetători și medici în domeniile de cronobiologie, medicina somnului, psihiatrie.

Dorești mai multe informații despre acest serviciu?

Complicațiile insomniilor

Insomnia și Diabetul Zaharat

Cu toții știm că istoricul medical familial, împreună cu stilul nostru de viață referitor la alimentație și greutate, influențează riscul de apariție a diabetului zaharat de tip 2. Dar știați că obiceiurile noastre legate de somn pot de asemenea să joace un rol în apariția diabetului zaharat de tip 2?

Este binecunoscut faptul că deprivarea de somn este un factor de risc important pentru creșterea riscului de diabet zaharat de tip 2 și boli cardiovasculare. Lipsa somnului este asociată cu scăderea secretiei de insulină după masă. De asemenea, la persoanele cu tulburări de somn se secretă o cantitate mai mare de hormoni de stres, care îngreunează și mai mult acțiunea insulinei. În special, durata fazei de somn profund se pare că joacă un rol major în menținerea sensibilității la insulină și a secretiei de cortizol. Astfel, scăderea duratei somnului profund duce la creșterea apetitului, scăderea nivelului de sațietate și creșterea poftei de carbohidrați și alimente dulci, ceea ce duce la obezitate și scăderea rezervelor de insulină și apariția ulterioară a diabetului. Odihna insuficientă reduce nivelul hormonului care reglează apetitul alimentar (leptina) și crește nivelul grelinei (hormonul responsabil cu senzația de foame).

Tratarea insomniilor și obținerea unei calități mai bune a somnului (7-9 ore de somn neîntrerupt) duce la scăderea greutății corporale și a riscului de diabet zaharat, iar la persoanele care au deja diabet zaharat duce la un control glicemic mai bun.

Somnul REM și Demența Alzheimer

Studii recente publicate în Journal for the American Academy of Neurology arată că persoanele care au o durata mai scurtă a fazei REM a somnului (denumirea fazei de somn profund, cu vise) ar putea avea un risc mai mare de a dezvolta demență. Somnul REM reprezintă al cincilea stadiu de somn, stadiul cu mișcări rapide ale globilor oculari, în care pulsul și respirațiile sunt mai frecvente iar creierul “ visează ”. S-a demonstrat că persoanele la care intrarea în faza REM a somnului durează mai mult de 90 de minute sunt mai predispuse să facă demență. De asemenea, au durata somnului REM mai scurtă decât la restul populației.

Astfel, conform cercetătorilor de la Swinburne University of Technology – Australia s-a concluzionat că îmbunătățirea fazei REM a somnului ar putea întârzia sau chiar preveni apariția demenței. De asemenea s-a observat că tulburările de somn se asociază cu niveluri crescute de beta amiloid solubil, proteină care formează plăcile de beta amiloid cunoscute a avea rol în fiziopatologia demenței Alzheimer. Studiile efectuate pe animale au arătat că la șoarecii care au dormit bine s-a redus nivelul de beta amiloid, aceștia eliminând efectiv toxina din creierul lor.

Un studiu publicat recent în Brain Journal (Ju & co) arată că la adulții sănătoși de vârstă mijlocie care au tulburări de somn pentru o singură noapte se produce din abundență beta amiloid. O săptămână de somn perturbat crește semnificativ cantitatea de proteină sau o altă proteină cu rol demonstrat în apariția demenței Alzheimer, a demenței lobului frontal și demenței cu corpusculi Lewy.

În concluzie, aceste cercetări din ultimii ani confirmă relația dintre boala Alzheimer și tulburările de somn, ceea ce înseamnă că evaluarea și tratarea problemelor legate de somn este foarte importantă. O calitate bună a somnului reduce semnificativ riscul de dezvoltare a demenței.

Dr. Rudolph Tanzi (Massachusetts General Hospital) precizează că obținerea a cel puțin șapte până la opt ore de somn de calitate este esențială pentru sănătatea creierului și a funcțiilor sale. În stadiul de somn profund, creierul “se curăță” de beta amiloid și alte materiale toxice care declanșează boala Alzheimer, acest lucru reducând inflamația creierului.

Este foarte important să se intervină cât mai precoce pentru îmbunătățirea somnului și astfel să se diminueze cantitatea de beta amiloid care se depune sub forma depozitelor la nivelul creierului, înainte ca oamenii să înceapă să prezinte declinul cognitiv asociat cu boala Alzheimer (Bendlin și colab).

Îmbunătățirea calității somnului nu înlătură plăcile de beta amiloid deja constituite, de aceea este important să se intervină cât mai repede pentru îmbunătățirea calității somnului! Având în vedere că întreruperea somnului promovează acest proces de formare a plăcilor, îmbunătățirea somnului este corelată cu procesul de încetinire a evoluției spre demențiere.

Insomniile și Depresia

Există o strânsă legătură între calitatea somnului (în special a fazei REM a somnului) și tulburările afective, în special depresia. Astfel lipsa somnului REM s-a asociat cu apariția depresiei, iar depresia are că simptomatologie și tulburările de somn.

Insomniile și durerea cronică

S-a constatat faptul că 9 din 10 persoane care suferă de cefalee cronică au și tulburări de somn. De asemenea, lipsa sau scurtarea fazei 3 a somnului se asociază cu dureri musculare cronice, deoarece s-a observat că în timpul acestei faze se produce detensionarea musculară sub acțiunea hormonului de creștere care se secretă în această fază a somnului.

Insomniile și cancerul

Mai nou, oamenii de știință au descoperit o legătură între somnul insuficient sau de proastă calitate și dezvoltarea celulelor canceroase în organismul uman.

Melatonina, numită și hormonul somnului, inhibă proliferarea unui număr mare de celule canceroase. Astfel, s-a constatat că tumorile cresc de 2-3 ori mai repede la animalele de laborator cu tulburări severe de somn din cauza producției deficitare de melatonina. Un studiu de specialitate a evidențiat faptul bărbații cu tulburări de somn sunt de două ori mai predispuși să dezvolte cancer de prostată. Somnul insuficient reprezintă un factor care contribuie atât la recurența cancerului mamar, cât și la apariția formelor mai agresive de cancer de sân în rândul femeilor care au intrat la menopauză. De asemenea, persoanele care dorm mai puțin de șase ore pe noapte s-au dovedit a fi mai predispuse la formarea adenoamelor colorectale.

Insomniile – Diagnostic și tratament

Când este necesar să cer ajutor?

Trebuie să căutați ajutor dacă insomnia a devenit un tipar sau dacă va simțiți frecvent obosiți sau nu va puteți concentra  în timpul zilei. Mulți oameni au perioade scurte în care întâmpină dificultăți de a adormi sau de a menține somnul (de exemplu, la câteva zile după începerea unui nou loc de muncă), dar dacă insomnia durează mai mult sau a devenit regulată, ar trebui să cereți ajutor. Tratarea sau înlăturarea cauzei care a produs  insomniile (de cele mai multe ori asociate cu depresia, anxietatea, sau alte dezechilibre psihice sau emoționale, situațiile stresante de viață) prin tratament medicamentos sau uneori  utilizând doar psihoterapia, rezolvă de obicei problemele legate de somn.

1. Tratamentul medicamentos în insomnii

Există multe tipuri diferite de medicamente pentru tratarea insomniilor, inclusiv medicamente eliberate fără prescripție medicală și medicamente eliberate pe baza de prescripție medicală.

Stabilirea medicamentelor care pot fi potrivite pentru fiecare pacient depinde de simptome, de tipul de insomnie, de starea generală de sănătate și mai ales de cauza care a determinat apariția insomniilor. Acesta este motivul pentru care este important să consultați un medic specialist înainte de a vă autoadministra un medicament pentru somn.

Clasele majore de medicamente pentru insomnie cu prescripție includ hipnoticele benzodiazepinice, hipnoticele non-benzodiazepinice și agoniștii receptorilor de melatonina.

În ceea ce privește medicația alternativă, este important de știut faptul că medicamentele pentru care nu e necesară prescripție medicală fac parte dintr-o categorie de produse care nu trebuie să treacă prin aceleași teste de siguranță că medicamentele, astfel încât efectele secundare și eficacitatea lor nu sunt atât de bine înțelese.

IMPORTANT DE REȚINUT!

Având în vedere că de cele mai multe ori insomnia reprezintă doar un simptom din cadrul altei tulburări psiho-emoționale (ex. depresie, anxietate etc.), prin tratarea doar a insomniei prin medicamente care induc somnul (benzodiazepine, alte inductoare hipnotice) nu rezolvăm cauza insomniilor, adică depresia, anxietatea (care necesită tratament antidepresiv, anxiolitic), fiind astfel necesară administrarea somniferelor pe perioade îndelungate și dezvoltarea ulterioară a dependențelor de benzodiazepine. De aceea este foarte importantă prezentarea pacientului pentru o consultație psihiatrică inițială, pentru evaluarea cauzei insomniei și stabilirea ulterioară a unui plan terapeutic individualizat!

2. Tratamentul non-medicamentos (cognitiv – comportamental)

Există tehnici psihologice și comportamentale care pot fi utile pentru tratarea insomniei. Tehnicile de relaxare, controlul stimulilor și psihoterapia cognitiv-comportamentală reprezintă doar câteva exemple. Unele dintre aceste tehnici pot fi auto-aplicate, în timp ce altele necesită ajutorul unui psihoterapeut cu experiență în acest sens.

Tehnicile de relaxare

Tehnicile de relaxare sau relaxarea musculară progresivă învață persoană să se detensioneze sistematic și asigura relaxarea mușchilor în diferite zone ale corpului. Acest lucru ajută la calmarea corpului și la inducerea somnului.

Tehnici de meditație

Alte tehnici de relaxare care ajută mulți oameni să doarmă implică exerciții de respirație, mindfulness, tehnici de meditație și imagerie ghidată. Învățarea și aplicarea acestor tehnici va pot ajuta să adormiți și, de asemenea, să va întoarceți la culcare dacă există perioade de trezire în timpul nopții.

Controlul stimulilor

Tehnicile care au la baza controlul stimulilor ajută la construirea unei asociații între dormitor și somn prin limitarea tipului de activități permise în dormitor. Acest lucru ajută la întreruperea unei asocieri nesănătoase între dormitor și activitățile specific stării de veghe.

Terapia cognitiv comportamentală

Terapia cognitiv comportamentală (CBT) include schimbări comportamentale (cum ar fi păstrarea unui timp regulat de culcare și trezire, ieșirea din pat după ce a existat o perioada de trezire mai mare de 20 de minute, și eliminarea somnului de după amiază) la care se adaugă o componentă cognitivă, de “gândire”, și anume a înlătura credințele nesigure și temerile legate de somn înlocuindu-le cu gânduri raționale, pozitive.

Există multiple cercetări recente care susțin utilizarea CBT pentru insomnie. De exemplu, într-un studiu recent, pacienții cu insomnie au participat la o sesiune săptămânală de CBT prin internet, timp de 6 săptămâni. După tratament, la acești oameni s-a îmbunătățit semnificativ calitatea somnului.

Concluzii

Pentru cei mai mulți insomniaci, somniferele reprezintă o soluție la îndemână în multe situații. Având în vedere că:

  • de cele mai multe ori insomniile sunt cauzate de o afecțiune psihică (cel mai frecvent depresie sau anxietate),
  • utilizarea că tratament doar a somniferelor nu rezolvă și cauza acestor insomnii, ci reprezintă doar un tratament simptomatic
  • utilizarea pe o perioada mai mare de 3 săptămâni a somniferelor de tipul benzodiazepinelor determina dependență
  • în timp, pentru obținerea unor aceleași efecte sunt necesare doze din ce în ce mai mari de somnifere care au efecte adverse pe termen lung

este foarte important de stabilit cauzele acestor insomnii pentru începerea tratamentului corect. De aceea, pentru diagnosticul și tratamentul insomniei este foarte important să ceri ajutorul unui medic care să te sfătuiască asupra celei mai adecvate metode terapeutice, pentru evitarea complicațiilor pe termen lung, care pot fi devastatoare.

MITURI ȘI REALITĂȚI DESPRE SOMN

depresia post-partum

Depresia post-partum – ce schimbări se produc în creierul mămicilor după naștere

Nașterea unui copil poate declanșa la femei o varietate de emoții puternice, de la entuziasm și bucurie la frică și anxietate, acestea putând experimenta chiar diverse tipuri de depresie. Aproximativ una din șapte femei poate dezvolta depresie postpartum (PPD). Apare cel mai frecvent în decurs de 6 săptămâni după naștere, dar simptomatologia poate începe mai devreme – în timpul sarcinii – sau mai târziu – până la un an după naștere.

adolescentii si telefonul mobil 01

Conectarea și deconectarea la vârsta adolescenței

Conectarea este o miză importantă la vârsta adolescenței. A face parte dintr-un grup, a avea prieteni, sunt reperele etapei de vârstă, cu impact asupra stării de bine și asupra sănătății mintale.
Atunci când un adolescent are dificultăți în a-și face prieteni și preferă mediul online, părinții pot încuraja modele de conectare sănătoasă, fără telefon.

starea de bine la job, loc de munca toxic

Starea de bine la job: limite sănătoase, comunicare eficientă, când părăsești un loc de muncă toxic

Starea de bine la locul de muncă este mai mult decât o simplă absență a stresului sau a nemulțumirilor. Este un concept complex care implică un echilibru între aspectele fizice, mintale și emoționale ale experienței angajaților în mediul de lucru. O stare de bine adecvată la locul de muncă se caracterizează prin trăsături precum satisfacția, angajamentul, sănătatea mintală și fizică, relațiile pozitive și performanța ridicată. Este în strânsă conexiune cu starea de bine pe plan personal – conceptul work-life balance.

burnout ce este cauze simptome

Burnout-ul sau epuizarea emoțională

Burnout-ul este o stare de epuizare emoțională, fizică și mintală cauzată de stres excesiv și prelungit. Te simți copleșit, epuizat din punct de vedere emoțional și incapabil să faci față cerințelor constante. Pe măsură ce stresul continuă, începi să pierzi interesul și motivația care te-au determinat să preiei un anumit rol.

Psiholog, psihoterapeut și psihiatru, eu ce aleg?

Ți s-a întâmplat vreodată să te întrebi la cine să apelezi când mintea și emoțiile tale par să se afle într-un labirint fără sfârșit? Nu ești singur! Înțelegerea diferențelor dintre psiholog, psihoterapeut și psihiatru este esențială pentru a ști pe cine să alegi în funcție de nevoile tale specifice. Așa că, haide să lămurim acest puzzle împreună!

Șantajul emoțional – cum îl recunoști, cum îl combați?

Șantajul emoțional este o formă de manipulare subtilă prin intermediul căreia manipulatorul încearcă să influențeze sau să controleze persoana țintă prin presiuni psihologice și emoționale cu scopul de a o determina să acționeze într-un anumit fel, în detrimentul propriilor interese și a propriei stări de bine.
De obicei, șantajul emoțional funcționează în relațiile mai apropiate (relația părinte-copil, familie, cuplu, relații de prietenie), pentru că manipulatorul se folosește de semnificația relației și de multe ori încearcă să creeze sentimente de vinovăție (nejustificată), pentru a obține ceea ce își dorește.

Depresia: abordare multidisciplinară și soluții inovative

Depresia nu are o cauză unică, ci este rezultatul unei interacțiuni complexe între factori externi și interni. Înțelegerea acestor influențe și abordarea lor într-un mod integrat reprezintă cheia pentru tratarea depresiei. Un plan de tratament holistic, care include atât terapia psihologică cât și gestionarea factorilor de mediu și medicali, poate aduce alinare și sprijin pentru cei afectați de această afecțiune mintală dificilă dar atât de frecventă.

Afecțiuni neurologice și psihice – comparație, puncte comune

Tulburările psihice se întâlnesc cu o rată foarte înalta în patologiile neurologice și afectează o mare parte întreaga populație de pe globul pământesc. Se cunosc până în prezent 14 tipuri de afecțiuni majore ce au origine neurologică, cu prezența unui tablou clinic asemănător celui întâlnit la afecțiunile și tulburările psihiatrice, ce apar în urma unor leziuni ale creierului uman sau în rezultatul evoluției unor boli neurologice.

terapia cu pisici beneficii sanatatea mintala

Terapia cu pisici – mit sau realitate

Studii din lumea întreagă susțin și la nivel științific ceea ce – intuitiv – am perceput și noi: compania pisicilor este de un real ajutor în viața de zi cu zi, și cu atât mai mult în cazul persoanelor cu tulburări sau afecțiuni precum depresie sau anxietate.

Am sintetizat pentru tine în rândurile ce urmează cele mai importante 10 beneficii pentru sănătatea mintală care vin la pachet cu prietenii blănoși:.

vindecarea copilului interior

Vindecarea copilului interior pentru regăsirea fericirii și echilibrului

Copilul interior reprezintă toate experiențele noastre bune și mai puțin bune, ce s-au format în copilărie alături de figurile de atașament și contextele de atunci. Aceste experiențe sunt în subconștient și reprezintă fricile și dificultățile resimțite în perioada aceea de dezvoltare împreună cu experiențele pozitive trăite atunci,

Programări IAȘI:

0747 202 212 / 0332 505 114

Programări TIMIȘOARA:

0754 431 431 / 0356 800 300

Contact Iași:

Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași

Contact Belcești:

com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași

Contact Timișoara:

Str. Simion Bărnuțiu nr. 34, Timișoara, jud. Timiș