0747 202 212 ;   0332 505 114 office@medanima.ro

Putem influența neuroplasticitatea?

“Can the mind reshape brain matter?”

“Poate mintea să modeleze creierul?”

Răspunsul la această întrebare se află undeva în înțelegerea modului în care funcționează neuroplasticitatea (Dacă nu îți este familiară noțiunea, poți citi mai întâi articolul nostru introductiv despre neuroplasticitate: „Ce este neuroplasticitatea și de ce este importantă pentru sănătatea mintală”).

O mentalitate a creșterii și neuroplasticitatea
Între mentalitatea “de creștere” și neuroplasticitate există o conexiune importantă: O mentalitate de creștere este o mentalitate prin care abilitățile, talentele și abilitățile înnăscute ale unei persoane pot fi dezvoltate și/sau îmbunătățite cu determinare, în timp ce neuroplasticitatea se referă la capacitatea creierului de a se adapta și dezvolta dincolo de perioada obișnuită de dezvoltare a copilăriei. Aceste două concepte se reflectă reciproc.

Neuroplasticitatea la copii

Creierul copiilor crește constant, se dezvoltă și se schimbă permanent. Fiecare experiență nouă solicită o schimbare în structura si funcțiile creierului.

La naștere, fiecare neuron din creierul unui sugar are aproximativ 7.500 de conexiuni cu alți neuroni; până la vârsta de 2 ani, neuronii au mai mult decât dublul numărului de conexiuni într-un creier adult (Mundkur, 2005). Aceste conexiuni sunt intrerupte încet, pe măsură ce copilul crește și începe să-și formeze propriile modele și conexiuni unice.

Există patru tipuri principale de neuroplasticitate observate la copii:

  1. Adaptiv: schimbări care apar atunci când copiii practică o abilitate specială și permit creierului să se adapteze la modificările funcționale sau structurale ale creierului (cum ar fi leziunile);
  2. Deteriorat: apar modificări din cauza tulburărilor genetice sau dobândite;
  3. Excesiv: reorganizarea căilor noi, neadaptive care pot provoca dizabilități sau tulburări;
  4. Plasticitate care face creierul vulnerabil la leziuni: se formează căi neuronale dăunătoare care fac ca accidentarea să fie mai probabilă sau mai impactantă (Mundkur, 2005).

Aceste procese sunt mai puternice și mai accentuate la copiii mici, permițându-le să se recupereze dupa leziuni mult mai eficient decât majoritatea adulților. La copii, se pot observa cazuri profunde de creștere, recuperare și adaptare neuroplastică.

neuroplasticitatea

Neuroplasticitatea la adulți

Această abilitate a creierului de a se adapta nu este absentă la adulți, dar se observă în general mai puțin decât la copii; cu toate acestea, creierul adult încă este capabil de schimbări extraordinare:

  • Poate restabili conexiuni vechi, pierdute și funcții care nu au fost utilizate în timp
  • Îmbunătățește memoria
  • Îmbunătățește abilitățile cognitive generale.

Potențialul nu este, în general, la fel de mare la adulții mai în vârstă, la fel ca la copii și adulți tineri, dar cu eforturi susținute și un stil de viață sănătos, adulții sunt la fel de capabili să promoveze schimbarea pozitivă și creșterea creierului ca generațiile tinere.

Cercetări și studii privind neuroplasticitatea

1. Mediile îmbogățite (saturate de noutate, atenție concentrată și provocare) sunt esențiale pentru promovarea neuroplasticității și pot provoca creștere și adaptare pozitivă mult după terminarea „perioadei critice de învățare” a copilăriei timpurii și a vârstei adulte (Kempermann et al., 2002);
2. Activitatea fizică și o bună condiție fizică pot preveni sau încetini moartea neuronala legată de înaintarea în vârstă și deteriorarea hipocampului și chiar pot crește volumul hipocampului (Niemann și colab., 2014);
3. Postul intermitent poate promova răspunsuri adaptative la nivelul sinapselor neuronale (Vasconcelos și colab., 2014);
4. Insomnia cronică este asociată cu atrofie (moarte și afectare neuronală) în hipocamp, în timp ce somnul adecvat poate spori neurogeneza (Joo și colab., 2014).

7 BENEFICII ale Neuroplasticității asupra creierului

Există multe moduri în care neuroplasticitatea aduce beneficii creierului:

1. Recuperarea după accidentele vasculare cerebrale;
2. Recuperarea după leziuni cerebrale traumatice;
3. Posibilitatea de a redirecționa funcțiile în creier (de exemplu, dacă o zonă care controlează un sens este deteriorată, este posibil ca alte zone să se dezvolte pentru a înlocui zona lezată);
4. Pierderea funcției într-o zonă poate îmbunătăți funcțiile în alte zone (de exemplu, dacă un sens este pierdut, celelalte pot crește);
5. Abilități de memorie îmbunătățite;
6. O gamă largă de abilități cognitive îmbunătățite;
7. Învățare mai eficientă.

Cum să vă recompensați creierul cu neuroplasticitate

Câteva dintre metodele care s-au dovedit a îmbunătăți sau a stimula neuroplasticitatea includ:

1. Postul intermitent:

Crește capacitatea de conectare dintre neuroni, favorizează creșterea neuronilor, îmbunătățește funcția cognitivă generală și scade riscul de boală neurodegenerativă;

2. Călătoriile:

Călătorind expuneți creierul la stimuli noi și medii noi, deschizând căi și activitati noi la nivelul creierului;

3. Utilizarea formulelor mnemotehnice:

Antrenarea memoriei poate spori conectivitatea în rețeaua neuronală parietală prefrontală și poate preveni pierderea de memorie legată de vârstă;

4. Învățarea unui instrument muzical:

Poate crește conectivitatea între regiunile creierului și poate ajuta la formarea de noi rețele neuronale;

5. Exerciții cu mâna non-dominantă:

Pot forma noi căi neuronale și pot consolida conectivitatea dintre neuroni;

6. Citirea ficțiunii:

Crește și îmbunătățește conectivitatea în creier;

7. Extinderea vocabularului:

Activează procesele vizuale și auditive, precum și procesarea memoriei;

8. Crearea lucrărilor de artă:

Îmbunătățește conectivitatea creierului în repaus care poate stimula introspecția, memoria, empatia, atenția și concentrarea;

9. Dansul:

Reduce riscul de Alzheimer și crește conectivitatea neuronală;

10. Somnul:

Susține păstrarea învățării prin creșterea terminațiilor neuronale dendritice care realizează conexiunea între neuroni și ajută la transferul de informații între celulele neuronale (Nguyen, 2016).

Cogniția și Deficitul Cognitiv

Cogniția și Deficitul CognitivCogniția denotă un nivel relativ ridicat de procesare a informațiilor și include gândirea, memoria, percepția, motivația și limbajul. Printre funcțiile specifice cunoașterii se numără orientarea, abilitatea de a învăța deprinderi...

Terapia bolilor psihice prin neuroplasticitate

Terapia bolilor psihice prin neuroplasticitateNeuroplasticitatea adulților = un nou „remediu” pentru depresia majoră?Neuroplasticitatea implică reorganizarea sinaptică ca răspuns la factorii de stres din mediu și se crede că stă la baza abilităților noastre de a...

Putem influența neuroplasticitatea?

Putem influența neuroplasticitatea?“Can the mind reshape brain matter?” “Poate mintea să modeleze creierul?”Răspunsul la această întrebare se află undeva în înțelegerea modului în care funcționează neuroplasticitatea (Dacă nu îți este familiară noțiunea, poți citi mai...

Ce este neuroplasticitatea și de ce este importantă pentru sănătatea mintală

Ce este neuroplasticitatea și de ce este importantă pentru sănătatea mintală“Orice om ar putea, dacă ar fi atât de talentat, să fie sculptorul propriului său creier”. Santiago Ramón y CajalCreierul nostru este într-adevăr uimitor, nu-i așa?Ați urmărit vreodată acele...
imbatranirea normala vs dementa

Îmbătrânirea normală versus deteriorarea cognitivă ușoară

În timpul îmbătrânirii obișnuite, o persoană poate uita ocazional un nume sau cuvinte și poate pierde lucrurile; prin comparație, în deteriorare cognitivă ușoară, persoana uită deseori conversațiile și informațiile pe care cineva și le-ar aminti în mod obișnuit, cum ar fi întâlnirile și alte evenimente planificate. A avea o afectare cognitivă ușoară duce întotdeauna la dezvoltarea demenței?

Depresia Doare

Durerea - un alt mod în care creierul tău comunică!Depresia este una dintre cele mai frecvente tulburări mintale la nivel mondial. Depresia te poate face să te simți rău și poate să genereze simptome precum epuizare, dureri de cap sau dureri musculare generalizate....
Anxietatea de performanţă (4)

Anxietatea de performanţă

Anxietatea de performanţă În societatea actuală, dorința de a fi performant în diferite arii de activitate este adesea asociată cu nevoia de validare a identităţii profesionale, cu o stimă de sine înaltă şi o imagine de sine pozitivă şi stabilă. Dorinţa de fi...

Efectele pandemiei asupra sănătății mintale

Efectele pandemiei asupra sănătății mintale Încă de la începutul pandemiei generată de coronavirus, multe persoane au fost și continuă să fie afectate de acest virus respirator în mai multe arii ale vieții. Rutina zilnică a fost afectată puternic și, în unele cazuri...

Stigmatul asupra mersului la psiholog sau psihiatru: o prejudecată nocivă

Stigmatul asupra mersului la psiholog sau psihiatru: o prejudecată nocivă Sunt multe lucruri pentru care nu ne temem să apelăm la un specialist: de la realizarea ITP-ului până la consultarea unui jurist, toate acestea sunt lucruri normale. Probabil că nici nu ne-ar...

Arta de a ne recalibra viața pe timp de carantină

Arta de a ne recalibra viața pe timp de carantinăVoit sau nu, în ultima perioadă am ajuns să petrecem mai mult timp în case decât eram obișnuiți până acum. Pentru mulți dintre noi acest lucru poate deveni un factor de stres greu de gestionat. Alături de gânduri de...

Contact Iași:

Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași

Contact Belcești:

com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași

Social Media: