Putem influența neuroplasticitatea?

“Can the mind reshape brain matter?”

“Poate mintea să modeleze creierul?”

Răspunsul la această întrebare se află undeva în înțelegerea modului în care funcționează neuroplasticitatea (Dacă nu îți este familiară noțiunea, poți citi mai întâi articolul nostru introductiv despre neuroplasticitate: „Ce este neuroplasticitatea și de ce este importantă pentru sănătatea mintală”).

O mentalitate a creșterii și neuroplasticitatea
Între mentalitatea “de creștere” și neuroplasticitate există o conexiune importantă: O mentalitate de creștere este o mentalitate prin care abilitățile, talentele și abilitățile înnăscute ale unei persoane pot fi dezvoltate și/sau îmbunătățite cu determinare, în timp ce neuroplasticitatea se referă la capacitatea creierului de a se adapta și dezvolta dincolo de perioada obișnuită de dezvoltare a copilăriei. Aceste două concepte se reflectă reciproc.

Neuroplasticitatea la copii

Creierul copiilor crește constant, se dezvoltă și se schimbă permanent. Fiecare experiență nouă solicită o schimbare în structura si funcțiile creierului.

La naștere, fiecare neuron din creierul unui sugar are aproximativ 7.500 de conexiuni cu alți neuroni; până la vârsta de 2 ani, neuronii au mai mult decât dublul numărului de conexiuni într-un creier adult (Mundkur, 2005). Aceste conexiuni sunt intrerupte încet, pe măsură ce copilul crește și începe să-și formeze propriile modele și conexiuni unice.

Există patru tipuri principale de neuroplasticitate observate la copii:

  1. Adaptiv: schimbări care apar atunci când copiii practică o abilitate specială și permit creierului să se adapteze la modificările funcționale sau structurale ale creierului (cum ar fi leziunile);
  2. Deteriorat: apar modificări din cauza tulburărilor genetice sau dobândite;
  3. Excesiv: reorganizarea căilor noi, neadaptive care pot provoca dizabilități sau tulburări;
  4. Plasticitate care face creierul vulnerabil la leziuni: se formează căi neuronale dăunătoare care fac ca accidentarea să fie mai probabilă sau mai impactantă (Mundkur, 2005).

Aceste procese sunt mai puternice și mai accentuate la copiii mici, permițându-le să se recupereze dupa leziuni mult mai eficient decât majoritatea adulților. La copii, se pot observa cazuri profunde de creștere, recuperare și adaptare neuroplastică.

neuroplasticitatea

Neuroplasticitatea la adulți

Această abilitate a creierului de a se adapta nu este absentă la adulți, dar se observă în general mai puțin decât la copii; cu toate acestea, creierul adult încă este capabil de schimbări extraordinare:

  • Poate restabili conexiuni vechi, pierdute și funcții care nu au fost utilizate în timp
  • Îmbunătățește memoria
  • Îmbunătățește abilitățile cognitive generale.

Potențialul nu este, în general, la fel de mare la adulții mai în vârstă, la fel ca la copii și adulți tineri, dar cu eforturi susținute și un stil de viață sănătos, adulții sunt la fel de capabili să promoveze schimbarea pozitivă și creșterea creierului ca generațiile tinere.

Cercetări și studii privind neuroplasticitatea

1. Mediile îmbogățite (saturate de noutate, atenție concentrată și provocare) sunt esențiale pentru promovarea neuroplasticității și pot provoca creștere și adaptare pozitivă mult după terminarea „perioadei critice de învățare” a copilăriei timpurii și a vârstei adulte (Kempermann et al., 2002);
2. Activitatea fizică și o bună condiție fizică pot preveni sau încetini moartea neuronala legată de înaintarea în vârstă și deteriorarea hipocampului și chiar pot crește volumul hipocampului (Niemann și colab., 2014);
3. Postul intermitent poate promova răspunsuri adaptative la nivelul sinapselor neuronale (Vasconcelos și colab., 2014);
4. Insomnia cronică este asociată cu atrofie (moarte și afectare neuronală) în hipocamp, în timp ce somnul adecvat poate spori neurogeneza (Joo și colab., 2014).

7 BENEFICII ale Neuroplasticității asupra creierului

Există multe moduri în care neuroplasticitatea aduce beneficii creierului:

1. Recuperarea după accidentele vasculare cerebrale;
2. Recuperarea după leziuni cerebrale traumatice;
3. Posibilitatea de a redirecționa funcțiile în creier (de exemplu, dacă o zonă care controlează un sens este deteriorată, este posibil ca alte zone să se dezvolte pentru a înlocui zona lezată);
4. Pierderea funcției într-o zonă poate îmbunătăți funcțiile în alte zone (de exemplu, dacă un sens este pierdut, celelalte pot crește);
5. Abilități de memorie îmbunătățite;
6. O gamă largă de abilități cognitive îmbunătățite;
7. Învățare mai eficientă.

Cum să vă recompensați creierul cu neuroplasticitate

Câteva dintre metodele care s-au dovedit a îmbunătăți sau a stimula neuroplasticitatea includ:

1. Postul intermitent:

Crește capacitatea de conectare dintre neuroni, favorizează creșterea neuronilor, îmbunătățește funcția cognitivă generală și scade riscul de boală neurodegenerativă;

2. Călătoriile:

Călătorind expuneți creierul la stimuli noi și medii noi, deschizând căi și activitati noi la nivelul creierului;

3. Utilizarea formulelor mnemotehnice:

Antrenarea memoriei poate spori conectivitatea în rețeaua neuronală parietală prefrontală și poate preveni pierderea de memorie legată de vârstă;

4. Învățarea unui instrument muzical:

Poate crește conectivitatea între regiunile creierului și poate ajuta la formarea de noi rețele neuronale;

5. Exerciții cu mâna non-dominantă:

Pot forma noi căi neuronale și pot consolida conectivitatea dintre neuroni;

6. Citirea ficțiunii:

Crește și îmbunătățește conectivitatea în creier;

7. Extinderea vocabularului:

Activează procesele vizuale și auditive, precum și procesarea memoriei;

8. Crearea lucrărilor de artă:

Îmbunătățește conectivitatea creierului în repaus care poate stimula introspecția, memoria, empatia, atenția și concentrarea;

9. Dansul:

Reduce riscul de Alzheimer și crește conectivitatea neuronală;

10. Somnul:

Susține păstrarea învățării prin creșterea terminațiilor neuronale dendritice care realizează conexiunea între neuroni și ajută la transferul de informații între celulele neuronale (Nguyen, 2016).

Depresia: abordare multidisciplinară și soluții inovative

Depresia nu are o cauză unică, ci este rezultatul unei interacțiuni complexe între factori externi și interni. Înțelegerea acestor influențe și abordarea lor într-un mod integrat reprezintă cheia pentru tratarea depresiei. Un plan de tratament holistic, care include atât terapia psihologică cât și gestionarea factorilor de mediu și medicali, poate aduce alinare și sprijin pentru cei afectați de această afecțiune mintală dificilă dar atât de frecventă.

Afecțiuni neurologice și psihice – comparație, puncte comune

Tulburările psihice se întâlnesc cu o rată foarte înalta în patologiile neurologice și afectează o mare parte întreaga populație de pe globul pământesc. Se cunosc până în prezent 14 tipuri de afecțiuni majore ce au origine neurologică, cu prezența unui tablou clinic asemănător celui întâlnit la afecțiunile și tulburările psihiatrice, ce apar în urma unor leziuni ale creierului uman sau în rezultatul evoluției unor boli neurologice.

terapia cu pisici beneficii sanatatea mintala

Terapia cu pisici – mit sau realitate

Studii din lumea întreagă susțin și la nivel științific ceea ce – intuitiv – am perceput și noi: compania pisicilor este de un real ajutor în viața de zi cu zi, și cu atât mai mult în cazul persoanelor cu tulburări sau afecțiuni precum depresie sau anxietate.

Am sintetizat pentru tine în rândurile ce urmează cele mai importante 10 beneficii pentru sănătatea mintală care vin la pachet cu prietenii blănoși:.

vindecarea copilului interior

Vindecarea copilului interior pentru regăsirea fericirii și echilibrului

Copilul interior reprezintă toate experiențele noastre bune și mai puțin bune, ce s-au format în copilărie alături de figurile de atașament și contextele de atunci. Aceste experiențe sunt în subconștient și reprezintă fricile și dificultățile resimțite în perioada aceea de dezvoltare împreună cu experiențele pozitive trăite atunci,

terapie de cuplu

Despre dependență și independență în relații – sănătate vs. toxicitate în cuplu

O provocare foarte mare cu care se confruntă multe dintre cuplurile de astăzi este identificarea unui echilibru intre dependență – nevoia de celălalt și independență – susținerea și orientarea spre propriile noastre interese. Unde și cum găsim linia fină ce separă un atașament sănătos și o dependență normală, naturală de tendința de a petrece mult timp departe de partener, având interese și preocupări care nu-l includ?

echilibru intre job si viata personala

Work – life balance – putem găsi echilibrul dintre viața personală și job?

A fost o vreme când granițele dintre serviciu și viața de acasă erau clare. În societatea de astăzi, de cele mai multe ori munca are prioritate față de orice altceva din viața noastră. Dorința noastră de a reuși profesional ne poate împinge să ne lăsăm deoparte propria stare de bine. Avem tendința de a cădea în capcana de a crede că putem fi productivi tot timpul sau că o zi de opt ore la locul de muncă echivalează cu opt ore de a fi productiv. Cu toate acestea, acest lucru este greu de realizat, dacă nu imposibil, pentru mulți dintre noi.

depresia in familie

Depresia și gestionarea ei în familie

Ce să faci când cineva drag se confruntă cu depresia?
Ce să NU faci când vrei să ajuți pe cineva cu depresie?
Când un membru al familiei noastre sau un prieten apropiat suferă de depresie este provocator pentru toată lumea, însă depresia este tratabilă, iar suportul emoțional și social îmbunătățesc considerabil rezultatele tratamentelor.

Tulburări mintale și tulburări de personalitate – definiții, comparație /limite, exemple, abordare terapeutică

Tulburările mintale și tulburările de personalitate sunt două categorii distincte de afecțiuni psihologice care afectează în mod semnificativ starea mintală și comportamentul individului. Deși au caracteristici și simptome diferite, ambele pot cauza dificultăți semnificative în viața de zi cu zi a unei persoane și necesită intervenție terapeutică.

sindromul impostorului

Sindromul impostorului

Sindromul impostorului este un fenomen psihologic care afectează multe persoane, chiar și pe acelea care sunt realizate din punct de vedere profesional și s-ar putea spune că sunt de succes.

abordarea in cuplu a sanatatii mintale a copilulului

Abordarea în cuplu a sănătății mintale a copiilor și adolescenților

Sănătatea mintală a copiilor și adolescenților ar trebui să fie o preocupare majoră în zilele noastre, iar recunoașterea și gestionarea adecvată a problemelor lor devin vitale. Cu toate acestea, situația poate deveni complicată atunci când unul dintre părinți nu recunoaște sau este complet împotrivă.

Programări IAȘI:

0747 202 212 / 0332 505 114

Programări TIMIȘOARA:

0754 431 431 / 0356 800 300

Contact Iași:

Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași

Contact Belcești:

com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași

Contact Timișoara:

Str. Simion Bărnuțiu nr. 34, Timișoara, jud. Timiș