Fazele Demenței

prin ochii aparținătorilor

Demența este o tulburare neurocognitivă caracterizată printr-o deteriorare cognitivă globală, fiind rezultatul unui declin progresiv și ireversibil al funcțiilor cerebrale. În funcție de stadiul bolii, pe lângă afectarea cognitivă, demența implică și alte manifestări patologice din sfera comportamentală și afectivă.

În funcție de stadiul evolutiv al afecțiunii, demența se prezintă sub 3 forme:
1. Demența ușoară
2. Demența moderată
3. Demența severă

Demența ușoară

Demența ușoară reprezintă stadiul incipient al bolii. Tulburările cognitive încep să apară, dar acestea sunt de intensitate ușoară, astfel încât atât pacientul cât și aparținătorul nu le dau o mare importanță sau le pun pe seama îmbătrânirii normale.

Adesea pacientul, însoțit de cele mai multe ori de aparținător, se prezintă la psihiatru pentru alte simptome psihice și nu pentru cele cognitive. Aparținătorul relatează medicului faptul că pacientul ,,s-a schimbat, nu mai este același om, este mai trist, mai abătut, nu mai râde, nu mai socializează ca altădată”. Apoi pe parcursul dialogului dintre medic și pacient, când medicul adresează diverse întrebări pentru a testa capacitățile cognitive, aparținătorul devine foarte confuz, mirat dar și indignat cu privire la raspunsurile date de pacient, replicând ,,cum să nu știi chestiile astea?” ,,dar acasă le știa, domnul doctor”. Abia în acel moment atât pacientul cât și aparținătorul conștientizează faptul că pe lângă simptomele afective sesizate de ei și pentru care s-au adresat medicului, mai sunt și alte probleme, cum ar fi cele cognitive.

Tabloul clinic al demenței ușoare este compus din urmatoarele tipuri de simptome:

Simptome afective:

👉 iritabilitate
👉 irascibilitate
👉 apatie
👉 lipsă de energie
👉 anxietate difuză
👉 cefalee

Simptome cognitive:

👉 tulburări ale memoriei de scurtă durată, greșeli de calcul. 👉 tulburări de atenție

Tulburări de somn

👉 insomnii de adormire 👉 insomnii de trezire

În acest stadiu al bolii pacientul este independent în ceea ce privește activitățile cotidiene. Cu toate acestea, periodic, un aparținător trebuie să se intereseze de starea de sănătate. De cele mai multe ori acest stadiu este omis de către pacienți și aparținători, aceștia ajungând la psihiatru într-un stadiu mai avansat al bolii.

Demența moderată

Demența moderată reprezintă stadiul în care simptomele cognitive devin vizibile în special pentru aparținător, uneori și pentru pacient.

În această etapă a bolii aparținătorul sesizează apariția tulburărilor de memorie și de atenție ale pacientului precum și dificultățile de orientare temporo-spațială sau dificultățile de efectuare a anumitor activități cotidiene (Aparținătorii declară: ,,nu mai judecă cum trebuie, nu mai face lucrurile cum trebuie, le face pe jumătate, uită unde pune anumite obiecte și apoi le caută ore întregi și din cauza asta se enervează devenind agresiv verbal. Nu mai știe în ce dată suntem, abia știe localitatea unde stă și poate anul în care suntem, atât. Are zile când stă neîngrijit, se culcă cu aceleași haine cu care stă peste zi”.

De partea cealaltă, unii pacienți au tendința de a nega aceste aspecte, punând simptomele pe baza unei dispoziții mai puțin bune sau pe seama unui singur episod de scăderea a memoriei și atenției. Sunt însă și pacienți care conștientizează aceste pierderi de memorie care devin din ce în ce mai dese și îi afectează în viața de zi cu zi, declarând medicului ,,uit domnul doctor, uit din ce în ce mai des. Câteodată uit pentru ce m-am dus în camera respectivă sau uit unde am pus un lucru acum 5 minute. Nu mai sunt eu, nu mă mai pot concentra să fac lucrurile cum trebuie”. 

În această etapă a bolii, în timpul consultației, când trebuie să raspundă la anumite întrebări puse de medic sau de psiholog, pacientul are tendința de a întoarce capul către aparținător pentru a obține asigurarea acestuia dacă a răspuns bine sau nu sau chiar de a-l întreba pe el răspunsul la întrebarea care i-a fost adresată.

De asemenea în mediul socio-familial pacientul are tendința de a întreba de 2 sau 3 ori același lucru la un interval scurt de timp, acesta uitând complet răspunsul primit sau nefiind sigur dacă a reținut bine răspunsul. Această nesiguranță continuă a pacientului duce la acumularea unor frustrări interioare, la o stare de iritabilitate și irascibilitate, la scăderea randamentului zilnic și determină apariția sentimentelor de inutilitate și deznădejde, scăderea stimei de sine și la dezvoltarea unei stări de anxietate generalizate.

Cumularea acestor simptome cognitive, afective și comportamentale are un impact major atât asupra pacientului cât și asupra aparținătorului. În acest sens, aparținătorul se vede nevoit să găsească o soluție astfel încât pacientul să fie în siguranță iar calitatea vieții acestuia să fie cât mai bună în continuare, în timp ce pacientul trebuie să accepte ideea că nu mai este independent 100% și are nevoie de cineva care sa îi ofere sprijinul în anumite situații. Aici intervine de multe ori refuzul categoric al pacientului de a accepta acest ajutor de la cineva din afara familiei.

Tabloul simptomatic al demenței moderate este reprezentat de:

Simptome afective:

👉 dispoziție tristă
👉 iritabilitate
👉 irascibilitate
👉 toleranță redusă la frustrări minore
👉 labilitate psiho-emoțională
👉 apatie
👉 scăderea randamentulul personal util
👉 scăderea stimei de sine
👉 sentimente de inutilitate și deznădejde
👉 tendința la izolare socială
👉 dificultăți de cenzură a impulsurilor
👉 anxietate generalizată

Simptome cognitive:

👉 tulburări ale memoriei de fixare (de scurtă durată)
👉 tulburări ale memoriei de evocare (de lungă durată),
👉 greșeli de calcul
👉 scăderea atenției spontane și voluntare.
👉 scăderea capacității de judecată și raționament
👉 idei prevalente de autoacuzare și vinovăție ,,sunt o povară”
👉 scăderea capacității de autoîngrijire și autoconducție
👉 tulburări ale orientarii temporo-spațiale

Tulburări de somn

👉 insomnii de adormire 👉 insomnii de trezire

În acest stadiu al bolii pacientul nu mai este independent 100%, el are nevoie de supraveghere și sprijin în desfășurarea anumitor activități zilnice.

Demența severă

Demența severă reprezintă stadiul cel mai avansat al bolii iar îngrijirea pacienților la domiciliu devine din ce în ce mai dificilă.

Demența severă reprezintă stadiul cel mai avansat al bolii iar îngrijirea pacienților la domiciliu devine din ce în ce mai dificilă. Din cauza declinului cognitiv sever, pacienții nu mai au capacitate de judecată și raționament, nu mai înțeleg ce le comunică aparținătorii sau cei din jur („Nu mai judecă, domnul doctor, nu mai înțelege nimic din ce îi spun, parcă este pe altă lume”), sunt dezorientați temporo-spațial, nu mai recunosc nici persoanele apropiate ( ,,Nu mai știe că sunt fiica lui, îmi spune alt nume când mă vede”) devin agitați psihomotor și chiar agresivi, efectuează activități periculoase pentru sine și pentru cei din jur („A vrut să aprindă focul și a dat foc la pătură, noroc că eram în camera apropiată”).

De asemenea în acest stadiu al bolii pacienții pot prezenta halucinații auditive sau vizuale care le influențează comportamentul, aparținătorii declarând ,,Nu mai știu ce sa mă fac cu el… vorbește singur, spune că a venit la el o soră de a lui care este decedată”, ,,aude tot felul de lucruri apoi se sperie și se bagă în pat”.

Acest declin cognitiv sever favorizează evoluția fulminantă și a altor afecțiuni somatice crescând astfel riscul de a ajunge imobilizați la pat, lucru care are un impact semnificativ pentru aparținători, care sunt nevoiți să apeleze la un îngrijitor care să stea încontinuu cu pacientul sau să decidă internarea acestuia într-un centru de îngrjiri paliative.

Deși din exterior pare o decizie destul de ușoară de luat, ca și aparținător este un moment foarte dificil. Pe de o parte îți dorești ca mama sau tatăl tău să rămână în casă, în curtea lor unde au trăit o viață întreagă, pe de altă parte ești conștient că pentru a putea beneficia de o îngrijire corespunzătoare, cea mai bună variantă ar fi internarea înt-un centru specializat.

Unii aparținători decid să fie chiar ei îngrijtorii de zi cu zi, iar această decizie poate fi cu adevarat o provocare. Este un sentiment plăcut că îi poți îngriji pe cei care ți-au dat viață și te-au crescut, dar în același timp este dificil să îi vezi cum se degradează progresiv fără să ai posibilitatea de a stopa acest declin.

Aparținătorii pacienților cu demență severă pot trece și ei prin diferite stări psihice, de la sentimente de vinovăție precum ,,Puteam să fac mai multe pentru părinții mei, poate dacă mergeam mai devreme la medic nu ajungea în halul asta”, ,,Mi-am abandonat părinții la azil”, la stări de tensiune și epuizare și  ,,Nu mai pot în ritmul ăsta, cu nopți nedormite și cu atâtea probleme care apar zilnic” sau sentimente de  resemnare ,,Toți vom ajunge așa, mai devreme sau mai târziu…”.

În acest stadiul al bolii pacientul necesită supraveghere și sprijin continuu. 

Tabloul clinic al pacienților cu demență severă este alcătuit din:

Simptome afective și comportamentale:

👉 agitație psihomotorie
👉 iritabilitate
👉 irascibilitate
👉 toleranță redusă la frustrări minore
👉 dificultăți de cenzură a impulsurilor
👉 heteroagresivitate fizică și verbală
👉 sentimente de inutilitate și deznădejde

Simptome cognitive:

👉 severe tulburări de atenție și memorie
👉 absența capacității de judecată și raționament
👉 absența capacității de autoîngrijire și autoconducție
👉 idei delirante de persecuție și prejudiciu
👉 halucinații auditive și vizuale
👉 dezorientare temporo-spațială totală

Tulburări de somn

👉 insomnii de adormire 👉 insomnii de trezire 👉 somnolență diurnă

Concluzii

Demența este o afecțiune complexă care nu se rezumă doar la tulburări ale memoriei și implică foarte mult efort din partea celor din jur. Astfel aparținătorii joacă un rol important în gestionarea simptomatologiei diverse care apare pe parcursul evoluției bolii. Deși este o adevarată provocare, aceștia pot influența cursul evoluției bolii prin prin aplicarea indicațiilor primite de la medici în legatură cu tratamentul și cu îngrijirea la domiciliu a pacienților. (,,S-a liniștit, este mai calmă, doarme noaptea”, ,,Este mai orientată, mai atentă, nu mai face lucrurile pe dos”).

Autor: Dr. Emanuel Voina – Medic specialist psihiatru

Noi, specialiștii din cadrul Med Anima, redăm speranța, oferim ajutor și ajutăm în vindecare. În această călătorie consumatoare vă suntem alături și, pentru că poate nu vă este ușor să veniți în clinica noastră, am redactat un Ghid pentru aparținători, sub coordonarea Dr. Iuliana

Fecioru - medic primar psihiatru.

Acest website este protejat de reCAPTCHA și de Politica de Confidențialitate a Google; se aplică Termenii și condițiile Google.

depresia post-partum

Depresia post-partum – ce schimbări se produc în creierul mămicilor după naștere

Nașterea unui copil poate declanșa la femei o varietate de emoții puternice, de la entuziasm și bucurie la frică și anxietate, acestea putând experimenta chiar diverse tipuri de depresie. Aproximativ una din șapte femei poate dezvolta depresie postpartum (PPD). Apare cel mai frecvent în decurs de 6 săptămâni după naștere, dar simptomatologia poate începe mai devreme – în timpul sarcinii – sau mai târziu – până la un an după naștere.
adolescentii si telefonul mobil 01

Conectarea și deconectarea la vârsta adolescenței

Conectarea este o miză importantă la vârsta adolescenței. A face parte dintr-un grup, a avea prieteni, sunt reperele etapei de vârstă, cu impact asupra stării de bine și asupra sănătății mintale.
Atunci când un adolescent are dificultăți în a-și face prieteni și preferă mediul online, părinții pot încuraja modele de conectare sănătoasă, fără telefon.

starea de bine la job, loc de munca toxic

Starea de bine la job: limite sănătoase, comunicare eficientă, când părăsești un loc de muncă toxic

Starea de bine la locul de muncă este mai mult decât o simplă absență a stresului sau a nemulțumirilor. Este un concept complex care implică un echilibru între aspectele fizice, mintale și emoționale ale experienței angajaților în mediul de lucru. O stare de bine adecvată la locul de muncă se caracterizează prin trăsături precum satisfacția, angajamentul, sănătatea mintală și fizică, relațiile pozitive și performanța ridicată. Este în strânsă conexiune cu starea de bine pe plan personal – conceptul work-life balance.

burnout ce este cauze simptome

Burnout-ul sau epuizarea emoțională

Burnout-ul este o stare de epuizare emoțională, fizică și mintală cauzată de stres excesiv și prelungit. Te simți copleșit, epuizat din punct de vedere emoțional și incapabil să faci față cerințelor constante. Pe măsură ce stresul continuă, începi să pierzi interesul și motivația care te-au determinat să preiei un anumit rol.

Psiholog, psihoterapeut și psihiatru, eu ce aleg?

Ți s-a întâmplat vreodată să te întrebi la cine să apelezi când mintea și emoțiile tale par să se afle într-un labirint fără sfârșit? Nu ești singur! Înțelegerea diferențelor dintre psiholog, psihoterapeut și psihiatru este esențială pentru a ști pe cine să alegi în funcție de nevoile tale specifice. Așa că, haide să lămurim acest puzzle împreună!

Șantajul emoțional – cum îl recunoști, cum îl combați?

Șantajul emoțional este o formă de manipulare subtilă prin intermediul căreia manipulatorul încearcă să influențeze sau să controleze persoana țintă prin presiuni psihologice și emoționale cu scopul de a o determina să acționeze într-un anumit fel, în detrimentul propriilor interese și a propriei stări de bine.
De obicei, șantajul emoțional funcționează în relațiile mai apropiate (relația părinte-copil, familie, cuplu, relații de prietenie), pentru că manipulatorul se folosește de semnificația relației și de multe ori încearcă să creeze sentimente de vinovăție (nejustificată), pentru a obține ceea ce își dorește.

Depresia: abordare multidisciplinară și soluții inovative

Depresia nu are o cauză unică, ci este rezultatul unei interacțiuni complexe între factori externi și interni. Înțelegerea acestor influențe și abordarea lor într-un mod integrat reprezintă cheia pentru tratarea depresiei. Un plan de tratament holistic, care include atât terapia psihologică cât și gestionarea factorilor de mediu și medicali, poate aduce alinare și sprijin pentru cei afectați de această afecțiune mintală dificilă dar atât de frecventă.

Afecțiuni neurologice și psihice – comparație, puncte comune

Tulburările psihice se întâlnesc cu o rată foarte înalta în patologiile neurologice și afectează o mare parte întreaga populație de pe globul pământesc. Se cunosc până în prezent 14 tipuri de afecțiuni majore ce au origine neurologică, cu prezența unui tablou clinic asemănător celui întâlnit la afecțiunile și tulburările psihiatrice, ce apar în urma unor leziuni ale creierului uman sau în rezultatul evoluției unor boli neurologice.

terapia cu pisici beneficii sanatatea mintala

Terapia cu pisici – mit sau realitate

Studii din lumea întreagă susțin și la nivel științific ceea ce – intuitiv – am perceput și noi: compania pisicilor este de un real ajutor în viața de zi cu zi, și cu atât mai mult în cazul persoanelor cu tulburări sau afecțiuni precum depresie sau anxietate.

Am sintetizat pentru tine în rândurile ce urmează cele mai importante 10 beneficii pentru sănătatea mintală care vin la pachet cu prietenii blănoși:.

vindecarea copilului interior

Vindecarea copilului interior pentru regăsirea fericirii și echilibrului

Copilul interior reprezintă toate experiențele noastre bune și mai puțin bune, ce s-au format în copilărie alături de figurile de atașament și contextele de atunci. Aceste experiențe sunt în subconștient și reprezintă fricile și dificultățile resimțite în perioada aceea de dezvoltare împreună cu experiențele pozitive trăite atunci,

Programări IAȘI:

0747 202 212 / 0332 505 114

Programări TIMIȘOARA:

0754 431 431 / 0356 800 300

Contact Iași:

Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași

Contact Belcești:

com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași

Contact Timișoara:

Str. Simion Bărnuțiu nr. 34, Timișoara, jud. Timiș