Efectele pandemiei asupra sănătății mintale

Încă de la începutul pandemiei generată de coronavirus, multe persoane au fost și continuă să fie afectate de acest virus respirator în mai multe arii ale vieții. Rutina zilnică a fost afectată puternic și, în unele cazuri putem vorbi despre frică financiară și izolare socială.

Mass-media s-a concentrat insistent pe implicațiile virusului asupra sănătății mintale și, prin intermediul experților, a oferit recomandări cu privire la modul de adaptare și autoprotecție împotriva a tot ce înseamnă acest virus. Aceste recomandări au inclus purtarea măștilor în spațiile publice, distanțare socială, limitarea ieșirilor.

Cu alte cuvinte, oamenii au fost loviți de o nouă realitate, una foarte diferită față de cea cu care erau obișnuiți.

Efectele pandemiei nu sunt puține. Îngrijorarea și stresul sunt răspunsuri normale ale oamenilor atunci când aceștia se află într-o situație cu un potențial pericol sau amenințare; iar această întreagă pandemie a provocat un sentiment puternic de disperare, dar și sentimente de vulnerabilitate.

 
Anxietatea s-a răspândit extrem de repede. Unii oameni s-au confruntat pentru prima dată cu atacurile de panică, în timp ce pentru alte persoane acestea au devenit mult mai frecvente. De asemenea, simptomele de stres posttraumatic au crescut considerabil în rândul populației.

Reacțiile emoționale ce se pot resimți chiar și după trecerea pandemiei pot fi:
😞 Emoții mixte, confuze, dar și ușurare.
😞 Teama și îngrijorare pentru propria sănătate și sănătatea celor dragi.
😞 Stresul de a nu intra în contact cu COVID-19 și stresul de a vă monitoriza, sau de a fi monitorizat de alții.
😞 Tristețe, furie sau frustrare, deoarece prietenii sau persoanele dragi se tem să nu primească boala de la tine.
😞 Vinovăție, deoarece nu puteți îndeplini o muncă normală sau sarcini parentale în timp ce aveți COVID-19.

Cum poți face față acestor emoții?

Pentru a reduce sentimentele de stres și anxietate, trebuie să începi să abordezi problemele care provoacă aceste emoții.

1. Primul lucru pe care îl poți face este să limitezi cantitatea de expunere la informațiile provenite din media, deoarece actualizările coronavirusului pot provoca o stare de neliniște. Este important să rămâi informat fără a simți efecte negative asupra bunăstării mintale. Fii informat despre situație prin intermediul Centrelor de control și prevenire a bolilor și a Organizației Mondiale a Sănătății. Acestea sunt surse de încredere care nu vor emite informații false în scopul de a obține mai multe vizualizări, așa cum ar face alte mijloacele de informare. Informarea într-o manieră corectă poate împiedica apariția consecințelor negative la nivelul gândurilor, sentimentelor și comportamentelor.

2. Ține legătura cu prietenii și familia de la distanță, prin dispozitivele tehnologice. Relațiile și interacțiunile sociale au o legătură directă cu sănătatea și comportamentul mental (Umberson și colab., 2010). Comunicarea o oră pe zi, prin apel voce sau video, cu un prieten sau un membru al familiei poate reîmprospăta starea de spirit și poate împiedica mintea să se gândească la virus. Acest lucru este important în special pentru cei care s-au auto-izolat, sunt singuri și nu au aproape nicio interacțiune socială.

3. Mențineți-vă corpul în mișcare cu antrenamentele de acasă. Exercițiile fizice sunt un calmant natural și stimulatorul stării de spirit. Promovează sănătatea prin eliberarea de endorfine – hormoni din creier care răspund la durere și stres într-o manieră pozitivă. Un studiu a arătat că alergarea, cel puțin 15 minute pe zi, poate contribui la reducerea riscului de depresie cu 26% (”The Mental Health Benefits of Exercise”). Poate fi greu să începi să faci exerciții într-un moment ca acesta, dar începerea lentă și constantă poate duce la efecte de durată.

4. În cele din urmă, priviți cu optimism un posibil ajutor de la un profesionist în sănătate mintală. Metoda de oferire a sprijinului prin intermediul telefonului s-a răspândit, serviciile de asistență medicală sunt furnizate prin intermediul tehnologiei video și audio. Acesta este un mod diferit de a rămâne pe tărâmul distanțării sociale, dar totuși de a primi îngrijirea de care are nevoie.

Concluzie generală

Sănătatea mintală este o parte importantă a stării generale de sănătate și bunăstare. Aceasta afectează modul în care gândim, simțim și acționăm. De asemenea, sănătatea mentală poate afecta modul în care gestionăm stresul, modul în care ne raportăm la ceilalți și modul în care acționăm în timpul unei situații de urgență.

Persoanele cu condiții preexistente de sănătate mintală sau tulburări de consum de substanțe pot fi deosebit de vulnerabile în această perioadă. Condițiile de sănătate mintală (cum ar fi depresia, anxietatea, tulburarea bipolară sau schizofrenia) afectează gândirea, sentimentele pe care le simțim, starea de spirit sau comportamentul unei persoane, într-un mod care influențează capacitatea de a relaționa cu ceilalți și de a funcționa în fiecare zi. Aceste afecțiuni pot fi situaționale (pe termen scurt) sau de lungă durată (cronice). Persoanele cu condiții preexistente de sănătate mintală trebuie să continue tratamentul și să fie conștiente de simptomele noi sau de agravarea celor deja existente. Dacă credeți că aveți simptome noi sau mai grave, apelați la medicul dumneavoastră și cereți ajutor de specialitate. Este important ca ajutorul să vină cât mai repede pentru a nu lăsa problemele ca să se dezvolte.

Surse:

Umberson, Debra, and Jennifer Karas Montez. “Social Relationships and Health: a Flashpoint for Health Policy.” Journal of Health and Social Behavior, U.S. National Library of Medicine, 2010, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3150158/

Mead, M Nathaniel. “Benefits of Sunlight: a Bright Spot for Human Health.” Environmental Health Perspectives, National Institute of Environmental Health Sciences,Apr. 2008, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2290997/.

”The Mental Health Benefits of Exercise.” HelpGuide.org, 29 Apr. 2020, www.helpguide.org/articles/healthy-living/the-mental-health-benefits-of-exercise.htm

Importanta meselor in familie

Ia loc la masă – Discuții sănătoase la mesele din familie

Momentul mesei este cadrul în care se întâmplă ceva magic: membrii familiei se conectează și se simt ca făcând parte dintr-un grup. Acest moment reprezintă atât o ocazie benefică pentru a le insufla copiilor obiceiuri alimentare sănătoase, cât și un prilej de a aduce la masă evenimentele mai puțin plăcute care au avut loc pe parcursul zilei.

Singurătatea și impactul ei asupra depresiei 

Este o întrebare frecventă, mai ales pentru cei care, în momente de introspecție, ajung să-și analizeze viața și relațiile. Răspunsul nu este simplu, pentru că fiecare dintre noi percepe singurătatea diferit, în funcție de experiențele și personalitatea proprie.

Despre nevoia de validare – Ghid practic

În contextul actual al rețelelor sociale și al conștientizării emoționale tot mai răspândite, tema iubirii de sine și a acceptării personale devine omniprezentă.

Despre nevoia de validare

Despre nevoia de validare – o normalitate interpretată greșit

De câte ori nu ai auzit chiar tu despre cât de important este să te iubești pe tine înainte de a te iubi ceilalți? Îndemnul sună răsunător pe toate rețelele sociale, pe toate blog-urile recente ale celor cu sau fără aplecare spre domeniul uman; în plus chiar și oamenii pe care îi întâlnim în viața reală de zi cu zi ne opresc brusc emoțiile pe care simțim să le împărtășim dându-ne “soluția salvatoare”: Iubește-te pe tine, dacă vrei să te iubească alții!

depresia

Ce e mai greu: să suferi de depresie sau să îi vezi pe cei dragi suferind? 

Atunci când ne gândim la depresie, ne imaginăm suferința intensă a celor care o trăiesc direct – sentimentul de tristețe profundă, senzația de pierdere a speranței și lipsa de energie pentru a face față provocărilor zilnice. Însă depresia afectează mai mult decât persoana în sine; îi influențează adânc și pe cei din jur. O întrebare devine astfel esențială: este mai greu să suferi de depresie sau să îi vezi pe cei dragi suferind?

despre traumele copilariei in viata de adult

Ce NU știm despre traumele nerezolvate ale copilăriei

Cuvântul „traumă” înseamnă rană, iar în psihologie, se referă la o experiență care depășește capacitatea unei persoane de a îi face față. Specialiștii spun că trauma nu înseamnă evenimentul în sine, ci reacția personală față de acesta. De exemplu, doi oameni pot trăi același eveniment dificil, dar reacționează diferit, în funcție de vârsta, experiențele și resursele lor.

Pierdere și vindecare: înțelegerea Doliului

Modul în care fiecare dintre noi privește moartea are la bază multe elemente, însă dintre acestea cel hotărâtor pare a fi modul in care privim VIAȚA însăși. Contează foarte mult cum ne raportăm la propria noastră viață pentru a determina cum ne raportăm la moarte și cum îi jelim pe cei care nu mai sunt.

despre infidelitate in relatii

Ce facem atunci când 1+1=3? Despre infidelitate în relații

Despre infidelitatea în relații se poate discuta la nesfârșit, fiind un subiect complex și foarte controversat, de cele mai multe ori făcându-se referire la relațiile de cuplu. Însă, infidelitatea relațională nu se rezumă doar la relațiile de cuplu, ci și la cele de prietenie, colegialitate, rudenie etc. unde aduce cel puțin la fel de multă frustrare și durere și un proces de recuperare la fel de dificil ca și infidelitatea în cuplu.

efectele divortului asupra copiilor

Efectele divorțului asupra copiilor

Divorțul reprezintă forma finală de desfacere a vieții conjugale, cu efecte puternice atât asupra partenerilor din cuplul conjugal, cât și a descendenților acestora. Copilul este ființa cel mai mult afectată de evenimentele care au loc în familie. Divorțul părinților duce la scăderea încrederii copilului în propriile puteri, și ajută la dezvoltarea sentimentului de vinovăție și agresivitate.

Dinamica relației de cuplu după apariția copiilor

Dinamica relației de cuplu după apariția copiilor

Trecerea de la două persoane la trei ar trebui văzută și trăită ca o mare bucurie, în realitate însă apariția unui nou membru al familiei aduce multe schimbări generatoare de stres într-o căsnicie.

Contact Iași:

Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL 11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași

Contact Belcești:

com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași

Contact Timișoara:

Bd. Eroilor de la Tisa nr. 8, etaj 1, Timișoara, jud. Timiș