Despre nevoia de validare
o normalitate înțeleasă greșit mult prea adesea
De câte ori nu ai auzit chiar tu despre cât de important este să te iubești pe tine înainte de a te iubi ceilalți? De multe ori, cu siguranță. Îndemnul sună răsunător pe toate rețelele sociale, pe toate blog-urile recente ale celor cu sau fără aplecare spre domeniul uman.
În plus chiar și oamenii pe care îi întâlnim în viața reală de zi cu zi ne opresc brusc emoțiile pe care simțim să le împărtășim dându-ne “soluția salvatoare”: Iubește-te pe tine, dacă vrei să te iubească alții! Și de cele mai multe ori rămânem cu sentimentul de a fi neînțeleși, respinși sau judecați, și mai mult decât orice – cu senzația unei apăsătoare confuzii.
Puțină teorie despre nevoile umane
Psihologul american Abraham Maslow dezvoltă între anii 1943-1954 o teorie motivațională foarte importantă privind ierarhizarea nevoilor umane. El le privește ca făcând parte dintr-o piramidă, construită pe 5 nivele: nevoile fiziologice, nevoia de siguranță/ securitate, cea de apartenență, nevoia de a avea o bună stimă de sine și actualizarea potențialului. Conform Piramidei nevoilor, pentru a ajunge la un etaj superior, este imperios necesară îndeplinirea nevoilor subordonate acestuia.
👉🏼 După cum se poate observa, fiecare dintre noi are de îndeplinit constant cele mai importante dintre nevoi, pe cele fiziologice (foame, sete, adăpost, somn, căldură și reproducere) de la baza piramidei, pentru a putea spera la scopuri superioare. Odată ce acestea sunt satisfăcute, omul experimentează nevoia de a fi asigurat, de a avea o viață predictibilă și un mediu protectiv care să faciliteze buna dezvoltare ulterioară. Această nevoie își găsește și ea satisfacerea în cadrul familiei de origine, și treptat apoi în toate mediile care cultivă răspunsuri la problemele vieții curente (spital, poliție, școală). Altfel spus, avem nevoie să simțim că ne putem baza pe alții sau pe alte sisteme pe care le găsim ca fiind responsabile și competente pentru păstrarea stării noastre de bine. Un exemplu concret este al copilul care nu plânge nici de foame, nici de sete, nici din cauza frigului, ci probabil dintr-un alt soi de disconfort pe care îl semnalează mamei, de la care are așteptarea să-i recunoască nevoia de a-l asigura, de a-l lua în brațe și de a-i alina suferința (indiferent de forma acesteia).
👉🏼 Urcând în ierarhia piramidei, fiecare dintre noi ajunge apoi să simtă nevoia de apartenență. Este primul moment în dezvoltarea noastră psihică în care avem nevoie reală de a împărtăși iubire, de a simți că facem parte dintr-un grup, de a ne conecta emoțional cu ceilalți. Este momentul în care ne dorim să legăm prietenii sau relații strânse cu unii oameni, simțind să ne arătăm autentici și dorindu-ne să fim acceptați pentru asta. Această nevoie poate fi chiar mai intensă și mai rapid îndeplinită în copilărie în cazul copiilor care au crescut în medii abuzive – întocmai relațiile dezvoltate cu covârstnicii sau alte persoane de încredere le fac viața mai ușoară dacă nevoia de siguranță de pe un etaj inferior nu este îndeplinită în familie.
👉🏼 Accedem apoi la nevoia unei bune stime de sine care redă sentimentul de a fi unic, de a avea demnitate, încredere în propriile abilități. Ea se construiește prin respectul și validarea celorlalți, fiind absolut dependentă de acestea. Tot din copilărie se creionează imaginea fiecăruia despre propria persoană, de aceea înțelegem cât de important e ceea ce auzim de la alții despre noi. În primii ani de viață tot ce ajungem să credem despre propriul sine provine din felul cum se raportează alții la noi. Iar faptul de a crede toate variantele lor pe cuvânt poate fi o binecuvântare sau un mare necaz în funcție de ce etichete primim.
👉🏼 În fruntea piramidei și cel mai greu de îndeplinit stă nevoia de actualizare a potențialului, care presupune după Maslow ca fiecare dintre noi să devină tot ce este capabil să devină. Unii își pot dori să-și manifeste potențialul profesional, artistic sau relațional, în timp ce alții au un potențial foarte mare de a fi părinți extraordinari, de exemplu. În realitate însă, această nevoie se îndeplinește doar temporar, tranzitoriu, oamenii trăind mai degrabă momente de vârf ale autoactualizării.
🟣 Cu aceste rânduri, descoperim că nevoia de validare se află în topul nevoilor umane universal valabile, fiind un lucru la care râvnim cu toții măcar din când în când, absolut necesar pentru a merge mai departe.
Ce este validarea totuși?
📖 Pornind de la simplu la complex, conform Dicționarului explicativ al limbii române, termenul de valid presupune a fi “a acceptat ca fiind adevărat, autentic; căruia i se recunoaște o valoare, un fundament, un temei”.
În sens psihologic, a fi validat înseamnă a fi apreciat ca fiind important.
Încă de la începuturile vieții noastre pe pământ suntem absolut dependenți de a fi văzuți și sprijiniți la fiecare pas. Imaginează-ți cum ai fi învățat să faci primii pași, să rostești fraze coerente și să ții creionul drept în mână, dacă nu ți-ar fi validat părinții și dascălii eforturile! Imaginează-ți cine ai fi fost azi dacă nu primeai niciun fel de compliment și ce ai ști despre tine dacă nu ți s-ar fi spus nimic? Cum ai fi știut altfel să fi găsit rezolvări la provocările vieții, dacă nu primeai îndrumarea sau măcar sprijinul moral de la ceilalți?
Validarea înseamnă să fim văzuți cu toate emoțiile, slăbiciunile și abilitățile noastre. Înseamnă să primim un feedback la ceea ce exprimăm. Un experiment considerabil în acest sens este cel al lui Edward Tronick și colaboratorii (1972) numit Still face experiment care dovedește starea de agitație și neliniște a copiilor apărută brusc în momentul când nu mai primesc din partea mamei nicio reacție facială. Dacă nu primim răspunsuri din partea celorlalți, care se dovedesc absolut indiferenți și reci la trăirea noastră, simțim numaidecât emoții negative și sentimente de frustrare. Frica, vinovăția, rușinea sunt emoțiile care se ascund subtil în spatele furiei sau a tristeții ce transmit, așa cum pot, mesajul că a nu fi validat este dureros.
La ce poate ajuta validarea?
În sens larg, validarea constituie un pilon de rezistență în construirea propriei identități și a relațiilor, dar și în a dobândi curajul de a evolua.
Un studiu recent din 2023 analizează importanța validării sociale de pe platformele de socializare asupra stimei de sine, asupra stabilirii unui statut social și pentru dobândirea sentimentului de apartenență. Prin simplul fapt de a fi ascultați, și nu doar auziți ca zumzet de fundal, prin a fi doar priviți și sprijiniți cu prezența într-un moment dificil din punct de vedere afectiv, simțim că emoțiile noastre și noi ca întreg suntem îndeajuns de importanți pentru a fi luați în calcul.
Printre răspunsurile validante ale experienței umane de zi cu zi se pot număra:
🤗 Înțeleg că ești furios, ai tot dreptul să simți asta!
🤗 Îmi pare rău că treci printr-o despărțire! Sunt alături de tine, atât cât îmi permiți!
🤗 Felicitări, sunt mândru de tine!
🤗 Îmi place cum gândești! / Gătești foarte bine! / Apreciez sinceritatea / curajul / bunătatea ta!
🤗 Chiar dacă nu reușești încă să ajungi ce unde dorești, te susțin în continuare!
🤗 Cu toții suntem rușinați câteodată! Îți spun ce mă face pe mine să simt rușine și, dacă te simți confortabil, sunt aici ca să poți împărtăși!
Pentru a înțelege mai bine conceptul, ajută să știm și ce reprezintă a invalida.
Prin următoarele exemple de remarci putem simți nu doar că nu suntem acceptați, ci chiar faptul de a fi respinși, negați și judecați:
- Nu mai exagera! N-ai de ce să te plângi!
- Alții o duc și mai rău, tu n-ai motive să fii trist.
- Nu te mai gândi la ce ți s-a întâmplat!
- Știi doar că te iubesc, ce rost are să-ți mai spun?
- Trebuie să fii tu sigur pe tine, nu să aștepți de la alții să te laude!
Și clasica:
- Trebuie să te iubești pe tine ca să te iubească alții!
În continuarea acestei idei se adaugă opinia autoarei Lindsay C. Gibson care vorbește despre nevoia de a ne conecta cu ceilalți și de a primi validare ca fiind un lucru firesc, și nu o dovadă de dependență. Avem o orientare instinctivă către ceilalți, dorindu-ne să găsim orice formă de alinare mai ales când stresul subiectiv sau obiectiv intervine. Iar asta e ceea ce îi face pe oameni adaptabili – faptul de a avea în imediata apropiere semeni care pot răspunde activ nevoii de a fi văzut și acceptat. Și tot ea, într-o asumare curajoasă, afirmă că doar oamenii imaturi din punct de vedere emoțional consideră că a avea nevoie de empatie, apreciere, înțelegere sau acceptare este o dovadă de slăbiciune.
“Pentru toate mamiferele, iar oamenii nu fac excepție, ceva miraculous are loc atunci când această nevoie de a fi consolat este satisfăcută”.
Omul, mai mult ca orice altă ființă, găsește numeroase motive pentru a fi împotriva lui însuși, și are cea mai mare nevoie de a fi consolat. Mai ales atunci când se îndoiește că e demn de iubire și apreciere are nevoie să fie validat. Imaginează-ți că fiecare dintre noi are un recipient, mai mic sau mai mare, cu stimă de sine. Atunci când recipientul se golește din varii motive, omul nu mai are nicio putere până când nu vine un altul și îi pune în rezervor fărâme de grijă și atenție. Mai departe, fiecare dintre noi va avea apoi șansa să le multiplice. Nevoia aceasta se simte la fel de mult ca nevoia de hrană – uneori suntem absolut flămânzi de apreciere și reasigurare că facem lucrurile bine. Atunci validarea celorlalți este cea mai sigură sursă de redobândire a speranței că vom reuși să trecem peste greutăți.
În finalul acestui articol menționăm faptul că orice nevoie este bine să rămână doar atât, un deficit tranzitoriu pe care ne dorim să îl satisfacem pentru a redobândi starea de bine. Nici una dintre ele să nu se transforme într-o obsesie. Validarea altora este ca o mângâiere din când în când, și are un farmec aparte dacă o obținem la cerere sau spontan. Nu-și mai are rostul dacă doar tânjim la ea.
Bibliografie:
- Ihensekien, O. A., & Joel, A. C. (2023). Abraham Maslow’s Hierarchy of Needs and Frederick Herzberg’s Two-Factor Motivation Theories: Implications for Organizational Performance. The Romanian Economic Journal, 85.
- McLeod, S. (2007). Maslow’s hierarchy of needs. Simply psychology, 1(1-18).
- Ballara, Noli. (2023). The Power of Social Validation: A Literature Review on How Likes, Comments, and Shares Shape User Behavior on Social Media. International Journal of Research Publication and Reviews. 4. 3355-3367. 10.55248/gengpi.4.723.51227
- Lindsay C. Gibson – Copiii adulți ai părinților imaturi emoțional. Cum te poți vindeca de părinții distanți, lipsiți de empatie, egoiști; trad. Din lb. engleză: Roxana Iordache. -Ed. a 2-a – București : Herald, 2022; pp. 137-138
- (931) Still Face Experiment Dr Edward Tronick – YouTube
Autor: Psih. Alexandra Anghel – Psiholog clinician – Clinica Med Anima Iași
alte articole din blog
Contact Iași:
Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL 11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași
Contact Belcești:
com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași
Contact Timișoara:
Bd. Eroilor de la Tisa nr. 8, etaj 1, Timișoara, jud. Timiș
