Despre nevoia de validare

GHID PRACTIC ÎNSPRE O STIMĂ DE SINE SĂNĂTOASĂ

În contextul actual al rețelelor sociale și al conștientizării emoționale tot mai răspândite, tema iubirii de sine și a acceptării personale devine omniprezentă. Se vorbește despre „a te iubi pe tine însuți” ca despre o soluție magică pentru toate problemele emoționale.

Cu toate acestea, pentru mulți, acest îndemn rămâne un ideal greu de atins sau de aplicat. În realitate, această autoacceptare este strâns legată de validare – atât din partea noastră, cât și a celor din jur.

Ce înseamnă validarea?

🤗 În esență, validarea înseamnă recunoașterea valorii, a gândurilor, emoțiilor sau comportamentelor celorlalți ca fiind autentice și demne de respect. Potrivit psihologiei, acest proces este un pilon fundamental în dezvoltarea sănătoasă a stimei de sine și a relațiilor interumane. Fără validare, este dificil să ne construim o identitate stabilă și să găsim curajul de a evolua.

Tipurile de validare. Ghid practic

Validarea poate fi realizată în mai multe moduri, iar în acest articol vom explora cele 6 nivele de validare și cum le putem aplica atât față de ceilalți, cât și față de noi înșine.

1. A asculta cu atenție

Validarea începe cu prezența activă. Ascultarea atentă, fără întreruperi, demonstrează că celălalt contează pentru noi. Privirea ochi în ochi, datul din cap și exprimarea interesului sincer sunt gesturi mici, dar semnificative.

Exemplu:

Față de ceilalți: „Te ascult, spune-mi mai multe despre ce te frământă.”

Față de tine însuți: Reflectează la ceea ce simți și dă-ți timp să înțelegi emoțiile fără a le judeca.

2. A reflecta înapoi

Reformularea spuselor celuilalt ajută la clarificarea mesajului și arată că încercăm să înțelegem corect.

Exemplu:

Față de ceilalți: „Deci te simți dezamăgit pentru că ai muncit mult și nu ai primit recunoașterea pe care o așteptai, corect?”

Față de tine însuți: Identifică gândurile recurente și încearcă să le reformulezi: „Mă simt trist acum pentru că așteptam altceva de la această situație.”

3. A citi mințile (cu verificare)

Acest nivel presupune să intuim stările emoționale ale celorlalți și să le validăm, dar întotdeauna să confirmăm presupunerile noastre.

Exemplu:

Față de ceilalți: „Pari obosit. Este ceva ce te stresează sau vrei să vorbești despre asta?”

Față de tine însuți: Observă-ți starea generală și întreabă-te: „Ce anume mă face să mă simt așa? E ceva ce pot face pentru mine acum?”

4. A înțelege contextul

Validarea devine mai profundă atunci când luăm în considerare istoria și circumstanțele persoanei.

Exemplu:

Față de ceilalți: „Știu cât de important era pentru tine acest proiect, având în vedere cât de mult ai investit în el.”

Față de tine însuți: „Mă simt anxios acum, dar având în vedere tot ce am avut de făcut zilele acestea, este de înțeles.”

5. A recunoaște validitatea gândurilor și emoțiilor

Chiar dacă nu suntem de acord cu cineva, putem valida faptul că ceea ce simte este autentic și important pentru el.

Exemplu:

Față de ceilalți: „Înțeleg că ești trist pentru finalul acestui film. Și eu am simțit asta când am văzut altceva care m-a mișcat profund.”

Față de tine însuți: „Este normal să simt frustrare în această situație. Nu trebuie să mă grăbesc să o înlătur.”

6. A arăta egalitate / empatie

Validarea include recunoașterea faptului că și noi greșim sau că am trecut prin experiențe similare. Aceasta creează o conexiune autentică.

Exemplu:

Față de ceilalți: „Și eu am simțit asta când mi-a fost greu. Este normal, dar vei reuși să treci peste.”

Față de tine însuți: „Nu am gestionat asta perfect, dar e în regulă. Știu că am făcut ce am putut în momentul respectiv.”

Validarea: Cheia relațiilor sănătoase și a stimei de sine

În mod ideal, nevoia de validare trebuie să fie o căutare tranzitorie – un sprijin care să ne ajute să mergem mai departe, nu o dependență. Totuși, în contextul presiunii sociale de a fi mereu „puternici” și „independenți”, este esențial să recunoaștem că a avea nevoie de validare este perfect uman.

Sfaturi practice pentru validarea în relații:

  1. Ascultă fără a oferi soluții – uneori, simpla prezență este suficientă.
  2. Recunoaște emoțiile, chiar dacă nu le împărtășești.
  3. Fii deschis să îți asumi greșelile și să împărtășești vulnerabilități.
  4. Încurajează exprimarea autentică și oferă feedback pozitiv ori de câte ori este posibil.

Sfaturi pentru auto-validare:

  1. Scrie un jurnal al emoțiilor pentru a înțelege mai bine ce simți.
  2. Practică auto-compasiunea – vorbește-ți așa cum ai vorbi unui prieten drag.
  3. Caută momente mici de triumf în fiecare zi și recunoaște-le.
  4. Nu te compara constant cu ceilalți – fiecare are propria cale.
Concluzie

Validarea este o nevoie universală, ce contribuie la dezvoltarea personală și la sănătatea relațiilor. Fie că vine din exterior sau din interior, ea poate oferi alinare, încredere și curaj. Cultivând-o în mod echilibrat, putem construi un fundament solid pentru acceptarea de sine și a celorlalți.

Bibliografie:

  1. Maslow, A. (1954). Motivation and Personality.
  2. Gibson, L. C. (2022). Copiii adulți ai părinților imaturi emoțional. 
  3. Ballara, N. (2023). The Power of Social Validation on Social Media. 
  4. Tronick, E. (1972). Still Face Experiment. 
  5. Grant County Mental Health Handout – Levels of Validation. 

Autor: Psih. Alexandra Anghel – Psiholog clinician – Clinica Med Anima Iași

Importanta meselor in familie

Ia loc la masă – Discuții sănătoase la mesele din familie

Momentul mesei este cadrul în care se întâmplă ceva magic: membrii familiei se conectează și se simt ca făcând parte dintr-un grup. Acest moment reprezintă atât o ocazie benefică pentru a le insufla copiilor obiceiuri alimentare sănătoase, cât și un prilej de a aduce la masă evenimentele mai puțin plăcute care au avut loc pe parcursul zilei.

Singurătatea și impactul ei asupra depresiei 

Este o întrebare frecventă, mai ales pentru cei care, în momente de introspecție, ajung să-și analizeze viața și relațiile. Răspunsul nu este simplu, pentru că fiecare dintre noi percepe singurătatea diferit, în funcție de experiențele și personalitatea proprie.

Despre nevoia de validare

Despre nevoia de validare – o normalitate interpretată greșit

De câte ori nu ai auzit chiar tu despre cât de important este să te iubești pe tine înainte de a te iubi ceilalți? Îndemnul sună răsunător pe toate rețelele sociale, pe toate blog-urile recente ale celor cu sau fără aplecare spre domeniul uman; în plus chiar și oamenii pe care îi întâlnim în viața reală de zi cu zi ne opresc brusc emoțiile pe care simțim să le împărtășim dându-ne “soluția salvatoare”: Iubește-te pe tine, dacă vrei să te iubească alții!

depresia

Ce e mai greu: să suferi de depresie sau să îi vezi pe cei dragi suferind? 

Atunci când ne gândim la depresie, ne imaginăm suferința intensă a celor care o trăiesc direct – sentimentul de tristețe profundă, senzația de pierdere a speranței și lipsa de energie pentru a face față provocărilor zilnice. Însă depresia afectează mai mult decât persoana în sine; îi influențează adânc și pe cei din jur. O întrebare devine astfel esențială: este mai greu să suferi de depresie sau să îi vezi pe cei dragi suferind?

despre traumele copilariei in viata de adult

Ce NU știm despre traumele nerezolvate ale copilăriei

Cuvântul „traumă” înseamnă rană, iar în psihologie, se referă la o experiență care depășește capacitatea unei persoane de a îi face față. Specialiștii spun că trauma nu înseamnă evenimentul în sine, ci reacția personală față de acesta. De exemplu, doi oameni pot trăi același eveniment dificil, dar reacționează diferit, în funcție de vârsta, experiențele și resursele lor.

Pierdere și vindecare: înțelegerea Doliului

Modul în care fiecare dintre noi privește moartea are la bază multe elemente, însă dintre acestea cel hotărâtor pare a fi modul in care privim VIAȚA însăși. Contează foarte mult cum ne raportăm la propria noastră viață pentru a determina cum ne raportăm la moarte și cum îi jelim pe cei care nu mai sunt.

despre infidelitate in relatii

Ce facem atunci când 1+1=3? Despre infidelitate în relații

Despre infidelitatea în relații se poate discuta la nesfârșit, fiind un subiect complex și foarte controversat, de cele mai multe ori făcându-se referire la relațiile de cuplu. Însă, infidelitatea relațională nu se rezumă doar la relațiile de cuplu, ci și la cele de prietenie, colegialitate, rudenie etc. unde aduce cel puțin la fel de multă frustrare și durere și un proces de recuperare la fel de dificil ca și infidelitatea în cuplu.

efectele divortului asupra copiilor

Efectele divorțului asupra copiilor

Divorțul reprezintă forma finală de desfacere a vieții conjugale, cu efecte puternice atât asupra partenerilor din cuplul conjugal, cât și a descendenților acestora. Copilul este ființa cel mai mult afectată de evenimentele care au loc în familie. Divorțul părinților duce la scăderea încrederii copilului în propriile puteri, și ajută la dezvoltarea sentimentului de vinovăție și agresivitate.

Dinamica relației de cuplu după apariția copiilor

Dinamica relației de cuplu după apariția copiilor

Trecerea de la două persoane la trei ar trebui văzută și trăită ca o mare bucurie, în realitate însă apariția unui nou membru al familiei aduce multe schimbări generatoare de stres într-o căsnicie.

Anxietatea Părinților și Efectele ei asupra Copiilor

Nu e neobișnuit să te îngrijorezi pentru copilul tău. Dar anxietatea parentală este reală și dificilă, dar există strategii dovedite care te pot ajuta. Fie că vorbești cu un terapeut sau te conectezi cu alți părinți, există modalități de a-ți atenua îngrijorările

Contact Iași:

Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL 11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași

Contact Belcești:

com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași

Contact Timișoara:

Bd. Eroilor de la Tisa nr. 8, etaj 1, Timișoara, jud. Timiș