Depresia post-partum

ce schimbări se produc în creierul mămicilor după naștere

Nașterea unui copil poate declanșa la femei o varietate de emoții puternice, de la entuziasm și bucurie la frică și anxietate, acestea putând experimenta chiar diverse tipuri de depresie.

Majoritatea proaspetelor mămici se confruntă după naștere cu sindromul „baby blues” care include de obicei schimbări de dispoziție, plâns facil, anxietate și dificultăți de somn. Acesta apare în primele 2 până la 3 zile după naștere și poate dura până la două săptămâni. Are o evoluție favorabilă, tinde să se recupereze rapid, simptomele se remit în câteva zile. Dacă aceste sentimente nu dispar, mama se simte tristă, fără speranță sau anxioasă pentru mai mult de 2 săptămâni, este posibil să aibă depresie postpartum.

Aproximativ una din șapte femei poate dezvolta depresie postpartum (PPD). 

Depresia post-partum apare cel mai frecvent în decurs de 6 săptămâni după naștere, dar simptomatologia poate începe mai devreme – în timpul sarcinii – sau mai târziu – până la un an după naștere
Incidența este mai mare la adolescente, la mamele care nasc copii prematuri și la femeile care trăiesc în zonele urbane. Depresia postpartum este o afecțiune gravă de sănătate mintală care afectează anumite zone ale creierului, influențează comportamentul, sănătatea fizică și funcționalitatea. Afectează relația mamei cu copilul deoarece aceasta poate să nu se simtă conectată cu copilul său, ca și cum nu ar fi mama copilului, poate să nu a aibă grijă de copil sau sa simtă ca nu îl iubește. Aceste sentimente pot fi ușoare până la severe.

Aducerea pe lume a unui copil este un proces dificil și epuizant. O femeie trece prin multe schimbări hormonale, fizice, emoționale și psihologice de-a lungul sarcinii, iar în mediul socio-familial al mamei apar schimbări extraordinare.

Fiziopatologia

Patogenia postpartum (PPD) este în prezent necunoscută, fiind incriminați factorii de stres genetici, hormonali, psihologici și sociali. Există date ample care susțin că modificările hormonilor reproductivi stimulează dereglarea sistemelor biologice, endocrine și imunologice la femeile sensibile. Schimbările rapide ale hormonilor reproductivi, cum ar fi estradiolul și progesteronul, după naștere, pot fi un potențial factor de stres la femeile susceptibile, iar aceste modificări pot duce la apariția simptomelor depresive. Oxitocina și prolactina reglează reflexul de scurgere a laptelui și sinteza laptelui matern, iar nivelurile scăzute de oxitocină sunt observate în special în PPD și înțărcarea timpurie nedorită. În timpul celui de-al treilea trimestru, nivelurile mai scăzute de oxitocină sunt asociate cu simptome depresive crescute în timpul sarcinii și după naștere.

FACTORI DE RISC ÎN DEPRESIA POST-PARTUM

  • antecedente de depresie, fie în timpul sarcinii, fie în alte momente.
  • diagnostic de tulburare afectiva bipolară.
  • depresie postpartum după o sarcină anterioară.
  • antecedente familiale de depresie sau alte tulburări de dispoziție.
  • experimentarea unor evenimente stresante în ultimul an, cum ar fi complicații ale sarcinii, boală sau pierderea locului de muncă, etc.
  • probleme de sănătate sau alte nevoi speciale ale copilului.
  • gemeni, tripleți sau alte nașteri multiple
    dificultăți la alăptare
  • probleme în relația cu soțul sau partenerul
  • suport socio-familial slab
  • probleme financiare
  • sarcină neplanificată sau nedorită

SIMPTOMELE DEPRESIEI POST-PARTUM

sunt identice cu depresia non-puerperală cu un istoric suplimentar de naștere și pot include:

  • dispoziție depresivă sau schimbări severe ale dispoziției
  • dificultăți de relaționare cu copilul
  • tendința la izolare socială
  • schimbări ale apetitului
  • tulburări de somn
  • oboseală sau energie scăzută
  • pierderea interesului
  • iritabilitate și furie intense
  • teama că nu ești o mamă bună
  • deznădejde
  • sentimente de inutilitate, rușine, vinovăție
  • capacitate redusă de a gândi clar, scăderea capacității de concentrare sau de a lua decizii
  • neliniște
  • anxietate severă și atacuri de panică
  • gânduri de a-ți face rău (ție sau copilului)
  • gânduri recurente de moarte sau sinucidere

Netratată, depresia postpartum poate dura luni, chiar și ani.

Remiterea simptomelor reduce riscul de probleme comportamentale și psihiatrice la descendenți.
Pacienții cu PPD pot avea, de asemenea, simptome psihotice care includ iluzii și halucinații, cum ar fi voci care spun sa facă rău copiilor.

Depresia postpartum la celălalt părinte

Studiile arată că proaspeții tătici pot experimenta și ei depresia postpartum. Ei se pot simți triști, obosiți, copleșiți, anxioși sau pot avea tulburări de alimentație și somn. Acestea sunt aceleași simptome pe care le experimentează mamele cu depresie postpartum.

Tații care sunt tineri, au antecedente de depresie, au probleme în relație sau au probleme financiare sunt mai predispuși la depresie postpartum. Depresia postpartum la tată – numită și depresie postpartum paternă – poate avea același efect negativ asupra relațiilor cu partenerii și dezvoltării copilului ca și depresia postpartum la mame.

Dacă te simți deprimată după nașterea copilului tău, s-ar putea să fii reticentă sau jenată să recunoști asta. Este important să apelezi la un specialist cât mai curând posibil dacă simptomele depresiei au oricare dintre aceste caracteristici:

  • Nu se estompează după două săptămâni.
  • Se înrăutățesc.
  • Îngreunează sarcina de a avea grijă de copilul tău.
  • Îngreunează îndeplinirea sarcinilor de zi cu zi.
  • Ai gânduri recurente de a te răni pe tine sau pe copilul tău

TRATAMENT / MANAGEMENT în depresia post-partum

Tratamentul pentru depresia postpartum este complex, incluzând psihoterapia, medicamente antidepresive sau metode de tratament inovative, precum stimularea transcraniană.

Psihoterapia cognitiv-comportamentală este opțiunea de tratament de primă linie pentru femeile cu depresie peripartum ușoară până la moderată, mai ales dacă mamele ezită să înceapă un tratament medicamentos și urmează să alăpteze nou-născutul. Combinarea terapiei cu medicația antidepresivă (inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei sunt prima alegere) este recomandată femeilor cu depresie moderată până la severă.

În cazul femeilor care alăptează recomandările ar trebui făcute după discutarea beneficiilor alăptării, riscurilor utilizării antidepresivelor în timpul alăptării și riscurilor unei afecțiuni netratate. Stimularea magnetică transcraniană repetitivă sau stimularea electrică transcraniană sunt tratamente care pot oferi o opțiune alternativă pentru femeile care alăptează și sunt îngrijorate de expunerea copilului la efectele medicamentelor. Sunt metode de tratament non-invazive, nedureroase, sigure, eficiente și bine tolerate, cu efecte secundare minime (dureri de cap, senzație de disconfort, roșeața sau amorțeala la locul stimulării, fasciculații musculare la nivelul feței)

PREVENȚIA depresiei post-partum

Dacă ai antecedente de depresie – în special depresie postpartum – spune medicului tău dacă intenționezi să rămâi gravidă sau informează-l de îndată ce afli că ești însărcinată.

În timpul sarcinii, medicul tău te poate monitoriza îndeaproape pentru simptomele depresiei. Depresia ușoară poate fi gestionată cu terapie, consiliere sau grupuri de sprijin, iar în cazurile moderat-severe pot fi recomandate medicamente și/sau stimulare electrică/magnetică transcraniană, chiar și în timpul sarcinii.

După naștere, medicul tău poate recomanda un control postpartum precoce pentru a detecta simptomele depresiei postpartum. Cu cât este diagnosticată mai repede, cu atât se poate iniția tratamentul mai devreme, utilizând metode de tratament ce pot fi administrate în siguranță în timpul alăptării.

COMPLICAȚII ale depresiei post-partum

Lăsată netratată, depresia postpartum poate interfera cu legătura mamă-copil, poate afecta alăptarea, dezvoltarea fizică și psihică a copilului, poate cauza probleme familiale și poate crește riscul de sinucidere.

În cazul mamelor, depresia postpartum netratată poate dura câteva luni sau mai mult, uneori devenind o tulburare depresivă continuă. Chiar și atunci când este tratată, depresia postpartum crește riscul femeii pentru episoade viitoare de depresie majoră.

Pentru celălalt părinte, depresia postpartum poate provoca tensiune emoțională, epuizare. Când o proaspătă mamă este depresivă, riscul de depresie la celălalt părinte al copilului poate crește și el.

Dr. Oana Nantu – Medic specialist psihiatru

adolescentii si telefonul mobil 01

Conectarea și deconectarea la vârsta adolescenței

Conectarea este o miză importantă la vârsta adolescenței. A face parte dintr-un grup, a avea prieteni, sunt reperele etapei de vârstă, cu impact asupra stării de bine și asupra sănătății mintale.
Atunci când un adolescent are dificultăți în a-și face prieteni și preferă mediul online, părinții pot încuraja modele de conectare sănătoasă, fără telefon.

starea de bine la job, loc de munca toxic

Starea de bine la job: limite sănătoase, comunicare eficientă, când părăsești un loc de muncă toxic

Starea de bine la locul de muncă este mai mult decât o simplă absență a stresului sau a nemulțumirilor. Este un concept complex care implică un echilibru între aspectele fizice, mintale și emoționale ale experienței angajaților în mediul de lucru. O stare de bine adecvată la locul de muncă se caracterizează prin trăsături precum satisfacția, angajamentul, sănătatea mintală și fizică, relațiile pozitive și performanța ridicată. Este în strânsă conexiune cu starea de bine pe plan personal – conceptul work-life balance.

burnout ce este cauze simptome

Burnout-ul sau epuizarea emoțională

Burnout-ul este o stare de epuizare emoțională, fizică și mintală cauzată de stres excesiv și prelungit. Te simți copleșit, epuizat din punct de vedere emoțional și incapabil să faci față cerințelor constante. Pe măsură ce stresul continuă, începi să pierzi interesul și motivația care te-au determinat să preiei un anumit rol.

Psiholog, psihoterapeut și psihiatru, eu ce aleg?

Ți s-a întâmplat vreodată să te întrebi la cine să apelezi când mintea și emoțiile tale par să se afle într-un labirint fără sfârșit? Nu ești singur! Înțelegerea diferențelor dintre psiholog, psihoterapeut și psihiatru este esențială pentru a ști pe cine să alegi în funcție de nevoile tale specifice. Așa că, haide să lămurim acest puzzle împreună!

Șantajul emoțional – cum îl recunoști, cum îl combați?

Șantajul emoțional este o formă de manipulare subtilă prin intermediul căreia manipulatorul încearcă să influențeze sau să controleze persoana țintă prin presiuni psihologice și emoționale cu scopul de a o determina să acționeze într-un anumit fel, în detrimentul propriilor interese și a propriei stări de bine.
De obicei, șantajul emoțional funcționează în relațiile mai apropiate (relația părinte-copil, familie, cuplu, relații de prietenie), pentru că manipulatorul se folosește de semnificația relației și de multe ori încearcă să creeze sentimente de vinovăție (nejustificată), pentru a obține ceea ce își dorește.

Depresia: abordare multidisciplinară și soluții inovative

Depresia nu are o cauză unică, ci este rezultatul unei interacțiuni complexe între factori externi și interni. Înțelegerea acestor influențe și abordarea lor într-un mod integrat reprezintă cheia pentru tratarea depresiei. Un plan de tratament holistic, care include atât terapia psihologică cât și gestionarea factorilor de mediu și medicali, poate aduce alinare și sprijin pentru cei afectați de această afecțiune mintală dificilă dar atât de frecventă.

Afecțiuni neurologice și psihice – comparație, puncte comune

Tulburările psihice se întâlnesc cu o rată foarte înalta în patologiile neurologice și afectează o mare parte întreaga populație de pe globul pământesc. Se cunosc până în prezent 14 tipuri de afecțiuni majore ce au origine neurologică, cu prezența unui tablou clinic asemănător celui întâlnit la afecțiunile și tulburările psihiatrice, ce apar în urma unor leziuni ale creierului uman sau în rezultatul evoluției unor boli neurologice.

terapia cu pisici beneficii sanatatea mintala

Terapia cu pisici – mit sau realitate

Studii din lumea întreagă susțin și la nivel științific ceea ce – intuitiv – am perceput și noi: compania pisicilor este de un real ajutor în viața de zi cu zi, și cu atât mai mult în cazul persoanelor cu tulburări sau afecțiuni precum depresie sau anxietate.

Am sintetizat pentru tine în rândurile ce urmează cele mai importante 10 beneficii pentru sănătatea mintală care vin la pachet cu prietenii blănoși:.

vindecarea copilului interior

Vindecarea copilului interior pentru regăsirea fericirii și echilibrului

Copilul interior reprezintă toate experiențele noastre bune și mai puțin bune, ce s-au format în copilărie alături de figurile de atașament și contextele de atunci. Aceste experiențe sunt în subconștient și reprezintă fricile și dificultățile resimțite în perioada aceea de dezvoltare împreună cu experiențele pozitive trăite atunci,

terapie de cuplu

Despre dependență și independență în relații – sănătate vs. toxicitate în cuplu

O provocare foarte mare cu care se confruntă multe dintre cuplurile de astăzi este identificarea unui echilibru intre dependență – nevoia de celălalt și independență – susținerea și orientarea spre propriile noastre interese. Unde și cum găsim linia fină ce separă un atașament sănătos și o dependență normală, naturală de tendința de a petrece mult timp departe de partener, având interese și preocupări care nu-l includ?

Programări IAȘI:

0747 202 212 / 0332 505 114

Programări TIMIȘOARA:

0754 431 431 / 0356 800 300

Contact Iași:

Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași

Contact Belcești:

com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași

Contact Timișoara:

Str. Simion Bărnuțiu nr. 34, Timișoara, jud. Timiș