Depresia post-partum
ce schimbări se produc în creierul mămicilor după naștere
Nașterea unui copil poate declanșa la femei o varietate de emoții puternice, de la entuziasm și bucurie la frică și anxietate, acestea putând experimenta chiar diverse tipuri de depresie printre care depresia post-partum.
Majoritatea proaspetelor mămici se confruntă după naștere cu sindromul „baby blues” care include de obicei schimbări de dispoziție, plâns facil, anxietate și dificultăți de somn. Acesta apare în primele 2 până la 3 zile după naștere și poate dura până la două săptămâni. Are o evoluție favorabilă, tinde să se recupereze rapid, simptomele se remit în câteva zile. Dacă aceste sentimente nu dispar, mama se simte tristă, fără speranță sau anxioasă pentru mai mult de 2 săptămâni, este posibil să aibă depresie postpartum.
Aproximativ una din șapte femei poate dezvolta depresie postpartum (PPD).
Depresia post-partum apare cel mai frecvent în decurs de 6 săptămâni după naștere, dar simptomatologia poate începe mai devreme – în timpul sarcinii – sau mai târziu – până la un an după naștere
Incidența este mai mare la adolescente, la mamele care nasc copii prematuri și la femeile care trăiesc în zonele urbane. Depresia postpartum este o afecțiune gravă de sănătate mintală care afectează anumite zone ale creierului, influențează comportamentul, sănătatea fizică și funcționalitatea. Afectează relația mamei cu copilul deoarece aceasta poate să nu se simtă conectată cu copilul său, ca și cum nu ar fi mama copilului, poate să nu a aibă grijă de copil sau sa simtă ca nu îl iubește. Aceste sentimente pot fi ușoare până la severe.
Aducerea pe lume a unui copil este un proces dificil și epuizant. O femeie trece prin multe schimbări hormonale, fizice, emoționale și psihologice de-a lungul sarcinii, iar în mediul socio-familial al mamei apar schimbări extraordinare.
Fiziopatologia
Patogenia postpartum (PPD) este în prezent necunoscută, fiind incriminați factorii de stres genetici, hormonali, psihologici și sociali. Există date ample care susțin că modificările hormonilor reproductivi stimulează dereglarea sistemelor biologice, endocrine și imunologice la femeile sensibile. Schimbările rapide ale hormonilor reproductivi, cum ar fi estradiolul și progesteronul, după naștere, pot fi un potențial factor de stres la femeile susceptibile, iar aceste modificări pot duce la apariția simptomelor depresive. Oxitocina și prolactina reglează reflexul de scurgere a laptelui și sinteza laptelui matern, iar nivelurile scăzute de oxitocină sunt observate în special în PPD și înțărcarea timpurie nedorită. În timpul celui de-al treilea trimestru, nivelurile mai scăzute de oxitocină sunt asociate cu simptome depresive crescute în timpul sarcinii și după naștere.
FACTORI DE RISC ÎN DEPRESIA POST-PARTUM
- antecedente de depresie, fie în timpul sarcinii, fie în alte momente.
- diagnostic de tulburare afectiva bipolară.
- depresie postpartum după o sarcină anterioară.
- antecedente familiale de depresie sau alte tulburări de dispoziție.
- experimentarea unor evenimente stresante în ultimul an, cum ar fi complicații ale sarcinii, boală sau pierderea locului de muncă, etc.
- probleme de sănătate sau alte nevoi speciale ale copilului.
- gemeni, tripleți sau alte nașteri multiple
dificultăți la alăptare - probleme în relația cu soțul sau partenerul
- suport socio-familial slab
- probleme financiare
- sarcină neplanificată sau nedorită
SIMPTOMELE DEPRESIEI POST-PARTUM
sunt identice cu depresia non-puerperală cu un istoric suplimentar de naștere și pot include:
- dispoziție depresivă sau schimbări severe ale dispoziției
- dificultăți de relaționare cu copilul
- tendința la izolare socială
- schimbări ale apetitului
- tulburări de somn
- oboseală sau energie scăzută
- pierderea interesului
- iritabilitate și furie intense
- teama că nu ești o mamă bună
- deznădejde
- sentimente de inutilitate, rușine, vinovăție
- capacitate redusă de a gândi clar, scăderea capacității de concentrare sau de a lua decizii
- neliniște
- anxietate severă și atacuri de panică
- gânduri de a-ți face rău (ție sau copilului)
- gânduri recurente de moarte sau sinucidere
Netratată, depresia postpartum poate dura luni, chiar și ani.
Remiterea simptomelor reduce riscul de probleme comportamentale și psihiatrice la descendenți.
Pacienții cu PPD pot avea, de asemenea, simptome psihotice care includ iluzii și halucinații, cum ar fi voci care spun sa facă rău copiilor.
Depresia postpartum la celălalt părinte
Studiile arată că proaspeții tătici pot experimenta și ei depresia postpartum. Ei se pot simți triști, obosiți, copleșiți, anxioși sau pot avea tulburări de alimentație și somn. Acestea sunt aceleași simptome pe care le experimentează mamele cu depresie postpartum.
Tații care sunt tineri, au antecedente de depresie, au probleme în relație sau au probleme financiare sunt mai predispuși la depresie postpartum. Depresia postpartum la tată – numită și depresie postpartum paternă – poate avea același efect negativ asupra relațiilor cu partenerii și dezvoltării copilului ca și depresia postpartum la mame.
Dacă te simți deprimată după nașterea copilului tău, s-ar putea să fii reticentă sau jenată să recunoști asta. Este important să apelezi la un specialist cât mai curând posibil dacă simptomele depresiei au oricare dintre aceste caracteristici:
- Nu se estompează după două săptămâni.
- Se înrăutățesc.
- Îngreunează sarcina de a avea grijă de copilul tău.
- Îngreunează îndeplinirea sarcinilor de zi cu zi.
- Ai gânduri recurente de a te răni pe tine sau pe copilul tău
TRATAMENT / MANAGEMENT în depresia post-partum
Tratamentul pentru depresia postpartum este complex, incluzând psihoterapia, medicamente antidepresive sau metode de tratament inovative, precum stimularea transcraniană.
Psihoterapia cognitiv-comportamentală este opțiunea de tratament de primă linie pentru femeile cu depresie peripartum ușoară până la moderată, mai ales dacă mamele ezită să înceapă un tratament medicamentos și urmează să alăpteze nou-născutul. Combinarea terapiei cu medicația antidepresivă (inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei sunt prima alegere) este recomandată femeilor cu depresie moderată până la severă.
În cazul femeilor care alăptează recomandările ar trebui făcute după discutarea beneficiilor alăptării, riscurilor utilizării antidepresivelor în timpul alăptării și riscurilor unei afecțiuni netratate. Stimularea magnetică transcraniană repetitivă sau stimularea electrică transcraniană sunt tratamente care pot oferi o opțiune alternativă pentru femeile care alăptează și sunt îngrijorate de expunerea copilului la efectele medicamentelor. Sunt metode de tratament non-invazive, nedureroase, sigure, eficiente și bine tolerate, cu efecte secundare minime (dureri de cap, senzație de disconfort, roșeața sau amorțeala la locul stimulării, fasciculații musculare la nivelul feței)
PREVENȚIA depresiei post-partum
Dacă ai antecedente de depresie – în special depresie postpartum – spune medicului tău dacă intenționezi să rămâi gravidă sau informează-l de îndată ce afli că ești însărcinată.
În timpul sarcinii, medicul tău te poate monitoriza îndeaproape pentru simptomele depresiei. Depresia ușoară poate fi gestionată cu terapie, consiliere sau grupuri de sprijin, iar în cazurile moderat-severe pot fi recomandate medicamente și/sau stimulare electrică/magnetică transcraniană, chiar și în timpul sarcinii.
După naștere, medicul tău poate recomanda un control postpartum precoce pentru a detecta simptomele depresiei postpartum. Cu cât este diagnosticată mai repede, cu atât se poate iniția tratamentul mai devreme, utilizând metode de tratament ce pot fi administrate în siguranță în timpul alăptării.
COMPLICAȚII ale depresiei post-partum
Lăsată netratată, depresia postpartum poate interfera cu legătura mamă-copil, poate afecta alăptarea, dezvoltarea fizică și psihică a copilului, poate cauza probleme familiale și poate crește riscul de sinucidere.
În cazul mamelor, depresia postpartum netratată poate dura câteva luni sau mai mult, uneori devenind o tulburare depresivă continuă. Chiar și atunci când este tratată, depresia postpartum crește riscul femeii pentru episoade viitoare de depresie majoră.
Pentru celălalt părinte, depresia postpartum poate provoca tensiune emoțională, epuizare. Când o proaspătă mamă este depresivă, riscul de depresie la celălalt părinte al copilului poate crește și el.
Bibliografie
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK519070/
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/postpartum-depression/symptoms-causes/syc-20376617
- https://www.marchofdimes.org/find-support/topics/postpartum/postpartum-depression
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8304475/
- https://womensmentalhealth.org/posts/tdcs-pregnancy/
- https://womensmentalhealth.org/specialty-clinics-2/postpartum-psychiatric-disorders-2/
Dr. Oana Nantu – Medic specialist psihiatru
alte articole din blog
Contact Iași:
Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL 11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași
Contact Belcești:
com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași
Contact Timișoara:
Bd. Eroilor de la Tisa nr. 8, etaj 1, Timișoara, jud. Timiș
