0747 202 212 ;   0332 505 114 office@medanima.ro

Durerea – un alt mod în care creierul tău comunică!

Depresia este una dintre cele mai frecvente tulburări mintale la nivel mondial.

Depresia te poate face să te simți rău și poate să genereze simptome precum epuizare, dureri de cap sau dureri musculare generalizate. Depresia este mai mult decât o simplă tristețe și necesită tratament.     

Este important să îți cunoști corpul și mintea. Simptomele fizice, precum durerea, pot indica debutul unei perioade depresive sau pot fi un indicator al faptului că treci printr-o perioadă de dezechilibru emoțional.

Depresia – Perspectivă generală

Cu totii știm că depresia se caracterizează în principal printr-o tulburare a dispoziției care provoacă o serie de simptome emoționale, inclusiv sentimente persistente de tristețe și pierderea interesului pentru lucrurile care anterior produceau bucurie.

Dar este mai putin cunoscut faptul că DEPRESIA DOARE! Și deseori noi asociem această afecțiune cu durerea emoțională, cum ar fi tristețea, plânsul, și sentimenul de deznădejde dar depresia se poate manifesta deseori ca durere fizică.

Unele culturi privesc depresia ca durere fizică, mai ales în cadrul acelora în care sănătatea mintală este un subiect tabu. Pentru multe persoane, depresia este considerată un mit. Astfel, durerea fizică este asociată unei tulburări somatice și oamenii apelează deseori la unele specialități medicale pentru a fi tratate simptomele fizice, care de fapt sunt semne ale depresiei.

Este important să îți cunosti corpul și mintea. Simptomele fizice, precum durerea, pot indica debutul unei perioade depresive sau pot fi un indicator al faptului că treci printr-o perioadă de dezechilibru emoțional.

Cum poate depresia să vă îmbolnăvească fizic?

Organismul uman poate resimți simptomele depresiei în diferite forme. Iată câteva dintre diferitele simptome fizice și motivele pentru care acestea apar:

1. Diaree, stomac deranjat și dureri abdominale

Se spune că tractul gastro-intestinal este „al doilea creier” al nostru, deoarece s-a stabilit o legatură între sănătatea intestinului și starea mentală de bine.

Într-adevar, creierul este conectat în mod direct cu sistemul gastrointestinal. Adesea cauzată de intoxicații alimentare, de virusuri sau bacterii gastrointestinale, putem presupune că disconfortul intestinal provine dintr-o boală fizică. Totodată, s-a demonstrat faptul că depresia, anxietatea și stresul afectează mișcarile și contracțiile tractului gastro-intestinal ceea ce poate provoca diaree, constipație sau greață. Problemele digestive, cum ar fi constipația sau diareea, pot fi jenante și inconfortabile și pot influența starea noastră psihică.

Emoțiile tale par, de asemenea, să aibă un impact asupra producției de acid gastric, ceea ce poate crește riscul de ulcer gastric. Există unele dovezi că stresul poate provoca sau agrava refluxul acid.

De asemenea, pare să existe o legătură între boala de reflux gastro-esofagian și anxietate. Depresia este, de asemenea, corelata cu sindromul intestinului iritabil.

Durerea care se agravează, mai ales atunci când apare stresul, poate fi un semn de depresie. De fapt, cercetătorii de la Universitatea Harvard sugerează că disconfortul stomacului, cum ar fi crampele, balonarea și greața, pot fi un semn al deteriorării sănătății mintale.

2. Perturbarea somnului

Tulburările somnului sunt simptome frecvente ale depresiei. Fie că întâmpini probleme de adormire sau de a rămâne adormit, fie că ai un somn neodihnitor, acestea pot fi simptome ale depresiei sau anxietății. Depresia poate provoca sau agrava insomnia, iar insomnia poate crește riscul de depresie.

Efectele privării de somn agravează și alte simptome ale depresiei, cum ar fi stresul și anxietatea, durerile de cap și o scădere a imunității.

3. Oboseală sau scăderea energiei

Oboseala este un simptom comun al depresiei. Ocazional, toți trăim niveluri mai scăzute de energie și ne putem simți moleșiți dimineața, dorind poate să rămânem în pat și să ne uităm la televizor în loc să mergem la muncă.

Deși credem adesea că epuizarea este cauzată de stres, depresia poate provoca și oboseală. Cu toate acestea, spre deosebire de oboseala de zi cu zi, oboseala asociată depresiei poate avea ca efecte, de asemenea, probleme de concentrare, iritabilitate și apatie.

Desigur, oboseala de zi cu zi poate fi un semn al depresiei, însă de cele mai mule ori atunci când ești deprimat, oboseala se asociaza cu alte simptome precum tristețea, deznădejedea și anhedonia (lipsa de plăcere în activitățile de zi cu zi).

4. Scăderea toleranței la durere (mai precis, „totul doare mai tare”)

Simți vreodată că durerea este atât de mare încât o percepi ca pe o arsură și totuși nu găsești niciun motiv fizic pentru durerea ta? După cum se dovedește, depresia și durerea coexistă adesea.

Numeroase cercetări au confirmat o corelație semnificativă între tulburarea depresivă și toleranța scăzută la durere, durerea având un impact mai mare asupra persoanelor care sunt deprimate.
Aceste două simptome nu au o relație clară cauză-efect, dar este important să fie evaluate împreună.

Unele cercetări sugerează că utilizarea antidepresivelor nu numai că poate ajuta la ameliorarea depresiei, dar poate acționa și ca un remediu care combate durerea.

5. Dureri de cap

Aproape toată lumea are ocazional dureri de cap, ele fiind atât de obișnuite încât deseori le privim ca nefiind o afecțiune gravă. Situațiile stresante de la muncă, precum conflictul cu un coleg de muncă, pot provoca aceste dureri de cap. Cu toate acestea, durerea de cap ar putea să nu fie întotdeauna indusă de stres, mai ales dacă ți-ai tolerat colegul în trecut. Dacă observi trecerea la dureri de cap zilnice, ar putea fi un semn de depresie.

Potrivit unor studii, 30 până la 60 % dintre persoanele cu depresie au dureri de cap.

Depresia și simptomele asociate, cum ar fi stresul și anxietatea, s-au dovedit a provoca dureri de cap (cefalee). Depresia pare, de asemenea, să crească riscul de dureri de cap recurente de intensitate mai mare și durată mai lungă. Un somn perturbat poate contribui, de asemenea, la dureri de cap mai frecvente sau mai puternice.

Durerile de cap nu reprezintă singurul indiciu că durerea ta poate fi psihologică. Persoanele cu depresie au adesea simptome suplimentare, cum ar fi tristețea, sentimentele de iritabilitate și scăderea energiei.

Dureri musculare și articulare

Există o legătură confirmată asupra faptului că depresia poate provoca durere și durerea poate provoca depresie. Durerile de spate și alte dureri articulare și musculare sunt simptome fizice comune ale depresiei.

S-a demonstrat faptul că depresia și alte tulburări de dispoziție modifică percepția durerii, fapt care poate declanșa sau agrava durerea. Oboseala și pierderea interesului, care sunt simptome frecvente în depresie, pot duce la lipsa mișcării fizice. Această inactivitate poate provoca dureri, rigiditate musculară și articulară.

6. Probleme oculare sau scăderea vederii

Vă uitați în jur și lumea pare neclară? Știm cu totii că depresia poate face lumea să pară „gri” și sumbră, dar este mai puțin cunoscut faptul că această problemă de sănătate mintală poate afecta de fapt vederea. S-a demonstrat faptul că pacienții cu depresii severe au dificultăți în a vedea diferențele dintre alb și negru. Cunoscut de cercetători ca „percepție a contrastului”, acest lucru ar putea explica de ce depresia poate face lumea să pară tulbure la propriu.

7. Scăderea imunității

Depresia afectează sistemul imunitar în mai multe moduri.

Când dormi, sistemul tău imunitar produce citokine și alte substanțe care ajută corpul tău să lupte împotriva infecțiilor. Insomniile, care reprezintă un simptom comun al depresiei, interferează cu acest proces, crescând riscul de infecție și boală.

Există, de asemenea, dovezi că depresia și stresul sunt legate de inflamație. Inflamația cronică joacă un rol în dezvoltarea mai multor boli, inclusiv boli de inimă, diabet și cancer.

8. Creșterea frecvenței cardiace și a tensiunii arteriale

Depresia și stresul s-au dovedit a avea impact asupra inimii și a tensiunii arteriale. Stresul și depresia negestionate corect pot provoca:

  • ritmuri cardiace neregulate
  • tensiune arterială crescută
  • deteriorarea arterelor

Un studiu din 2013 a constatat că depresia este frecventă la persoanele cu hipertensiune arterială necontrolată. De asemenea, s-a menționat faptul că depresia poate interfera cu gestionarea tensiunii arteriale.

9. Pierderea în greutate sau creșterea în greutate

Starea ta de spirit poate afecta dieta ta. Pentru unii, depresia provoacă o pierdere a poftei de mâncare care ar putea duce la pierderea în greutate.

Pentru alte persoane cu depresie, sentimentul de lipsă de speranță poate duce la alegeri alimentare nesănătoase și la pierderea interesului pentru exerciții fizice. Orientarea către alimente bogate în zaharuri, grăsimi și carbohidrați este de asemenea obișnuită în depresie.

Obezitatea pare a fi frecventă și la persoanele cu depresie, astfel numeroase cercetări au arătat faptul că aproximativ 45% dintre adulții cu depresie sunt obezi.

Tratarea simptomelor fizice ale depresiei

1. Antidepresive

Antidepresivele sunt medicamente pentru depresie. Antidepresivele funcționează corectând dezechilibrele neurotransmițătorilor din creier care sunt responsabile pentru starea ta de spirit.

Acestea pot ajuta la simptomele fizice cauzate de semnale chimice comune în creier. Unele antidepresive pot ajuta, de asemenea, la ameliorarea durerilor de cap, a insomniei și a lipsei poftei de mancare.

2. Terapia comportamentală

S-a demonstrat că terapia cognitiv-comportamentală, terapia interpersonală și alte tipuri de terapie comportamentală ajută la tratamentul tulburărilor de dispoziție și a durerii. Terapia cognitiv-comportamentală este, de asemenea, un tratament eficient pentru insomnia cronică.

3. Stimularea electrică transcraniană

Atât pentru tratarea simptomelor de depresie dar și pentru ameliorarea durerii cronice, este indicat tratamentul prin stimulare electrică transcraniană, o modalitate nouă de terapie care este non-invazivă, lipsită practic de efecte secundare și cel puțin la fel de eficientă ca medicația antidepresivă.

4. Tehnici de reducere a stresului

Tehnicile de reducere a stresului și a simptomelor fizice și emoționale ale depresiei includ:

  • exerciții fizice
  • masaj
  • yoga
  • meditație

5. Remedii naturale

De asemenea, este posibil să găsiți ameliorarea simptomelor folosind remedii naturale, cum ar fi ajutoarele de somn naturale și analgezice naturale.

Acizii grași omega-3 s-au dovedit, de asemenea, că au numeroase beneficii care pot ajuta la depresie și la simptomele și afecțiunile asociate.

Când să vă adresați unui medic?

Pentru a primi un diagnostic și un tratament corect, este nevoie să consultați un medic psihiatru. Consultați un medic atunci când orice simptom fizic prezentat mai sus nu se ameliorează în două săptămâni. Faceți imediat o programare la un medic sau la un profesionist din domeniul sănătății mintale dacă începeți să observați semne de depresie.

Simptomele fizice ale depresiei sunt reale și vă pot afecta negativ viața de zi cu zi, atât a dumneavoastră cât și a celor din familie.

Toată lumea experimentează depresia diferit și, de aceea, nu există un tratament unic, de multe ori fiind necesară o combinație de antidepresive și psihoterapie pentru a vă putea ajuta.
Ca în orice altă afecțiune, cu cât diagnosticul și tratamentul corespunzător vor fi stabilite de la debutul simptomatologiei, cu atât vindecarea și obținerea stării de bine se vor instala mai rapid și mai ușor, cu mai puține medicamente și într-un timp mai scurt.
Vorbește cu un medic psihiatru despre opțiunile terapeutice!
alte articole din blog

Depresia Doare

Durerea - un alt mod în care creierul tău comunică!Depresia este una dintre cele mai frecvente tulburări mintale la nivel mondial. Depresia te poate face să te simți rău și poate să genereze simptome precum epuizare, dureri de cap sau dureri musculare generalizate....
Anxietatea de performanţă (4)

Anxietatea de performanţă

Anxietatea de performanţă În societatea actuală, dorința de a fi performant în diferite arii de activitate este adesea asociată cu nevoia de validare a identităţii profesionale, cu o stimă de sine înaltă şi o imagine de sine pozitivă şi stabilă. Dorinţa de fi...

Efectele pandemiei asupra sănătății mintale

Efectele pandemiei asupra sănătății mintale Încă de la începutul pandemiei generată de coronavirus, multe persoane au fost și continuă să fie afectate de acest virus respirator în mai multe arii ale vieții. Rutina zilnică a fost afectată puternic și, în unele cazuri...

Stigmatul asupra mersului la psiholog sau psihiatru: o prejudecată nocivă

Stigmatul asupra mersului la psiholog sau psihiatru: o prejudecată nocivă Sunt multe lucruri pentru care nu ne temem să apelăm la un specialist: de la realizarea ITP-ului până la consultarea unui jurist, toate acestea sunt lucruri normale. Probabil că nici nu ne-ar...

Arta de a ne recalibra viața pe timp de carantină

Arta de a ne recalibra viața pe timp de carantinăVoit sau nu, în ultima perioadă am ajuns să petrecem mai mult timp în case decât eram obișnuiți până acum. Pentru mulți dintre noi acest lucru poate deveni un factor de stres greu de gestionat. Alături de gânduri de...

Cum ne pot fi de folos emoțiile negative

Cum ne pot fi de folos emoțiile negativeRegretatul lider israelian Golda Meir a spus: „Cei care nu știu să plângă cu toată inima nu știu să râdă din toata inima.” Oamenii, indiferent de religie, naționalitate sau cultură, râd, plâng și exprimă emoții prin expresii...

Nouă semne care ar putea indica o problemă de sănătate mintală

Nouă semne care ar putea indica o problemă de sănătate mintalăCunoașteți pe cineva care pare să se lupte cu stări negative, dileme, convingeri nepotrivite? Dacă un prieten sau un membru al familiei devine copleșit de provocările vieții, are mai mereu o stare negativă,...

Mituri și realități despre somn

Mituri și realități despre somn National Sleep Foundation a stabilit 10 mituri comune despre somn și realitățile care le demontează.Somnul și calitatea somnului “beneficiază” de multe interpretări, multe dintre ele fiind false convingeri, întipărite la nivel de...

Cum facem faţă stresului – 10 strategii de coping

Cum facem faţă stresului – 10 strategii de coping –Dacă ne îngrăşăm, dormim rău, suntem tensionaţi, nu ne mai înţelegem cu partenerul, ridicăm mult prea des tonul la copii, ne-au scăzut performanţele la locul de muncă… şi lista poate continua, avem tendinţa de a ne...

Stadiile dezvoltării umane – Sarcini și nevoi

Stadiile dezvoltării umane Sarcini și nevoiErick Erikson descrie dezvoltarea eului în relație cu mediul social al copilului, susținând o evoluție stadială, în care nivelul dezvoltării fiecărui stadiu depinde de modul de rezolvare a sarcinilor specifice stadiului...

Contact Iași:

Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași

Contact Belcești:

com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași

Social Media: