Durerea – un alt mod în care creierul tău comunică!

Depresia este una dintre cele mai frecvente tulburări mintale la nivel mondial.

Depresia te poate face să te simți rău și poate să genereze simptome precum epuizare, dureri de cap sau dureri musculare generalizate. Depresia este mai mult decât o simplă tristețe și necesită tratament.     

Este important să îți cunoști corpul și mintea. Simptomele fizice, precum durerea, pot indica debutul unei perioade depresive sau pot fi un indicator al faptului că treci printr-o perioadă de dezechilibru emoțional.

Depresia – Perspectivă generală

Cu totii știm că depresia se caracterizează în principal printr-o tulburare a dispoziției care provoacă o serie de simptome emoționale, inclusiv sentimente persistente de tristețe și pierderea interesului pentru lucrurile care anterior produceau bucurie.

Dar este mai putin cunoscut faptul că DEPRESIA DOARE! Și deseori noi asociem această afecțiune cu durerea emoțională, cum ar fi tristețea, plânsul, și sentimenul de deznădejde dar depresia se poate manifesta deseori ca durere fizică.

Unele culturi privesc depresia ca durere fizică, mai ales în cadrul acelora în care sănătatea mintală este un subiect tabu. Pentru multe persoane, depresia este considerată un mit. Astfel, durerea fizică este asociată unei tulburări somatice și oamenii apelează deseori la unele specialități medicale pentru a fi tratate simptomele fizice, care de fapt sunt semne ale depresiei.

Este important să îți cunosti corpul și mintea. Simptomele fizice, precum durerea, pot indica debutul unei perioade depresive sau pot fi un indicator al faptului că treci printr-o perioadă de dezechilibru emoțional.

Cum poate depresia să vă îmbolnăvească fizic?

Organismul uman poate resimți simptomele depresiei în diferite forme. Iată câteva dintre diferitele simptome fizice și motivele pentru care acestea apar:

1. Diaree, stomac deranjat și dureri abdominale

Se spune că tractul gastro-intestinal este „al doilea creier” al nostru, deoarece s-a stabilit o legatură între sănătatea intestinului și starea mentală de bine.

Într-adevar, creierul este conectat în mod direct cu sistemul gastrointestinal. Adesea cauzată de intoxicații alimentare, de virusuri sau bacterii gastrointestinale, putem presupune că disconfortul intestinal provine dintr-o boală fizică. Totodată, s-a demonstrat faptul că depresia, anxietatea și stresul afectează mișcarile și contracțiile tractului gastro-intestinal ceea ce poate provoca diaree, constipație sau greață. Problemele digestive, cum ar fi constipația sau diareea, pot fi jenante și inconfortabile și pot influența starea noastră psihică.

Emoțiile tale par, de asemenea, să aibă un impact asupra producției de acid gastric, ceea ce poate crește riscul de ulcer gastric. Există unele dovezi că stresul poate provoca sau agrava refluxul acid.

De asemenea, pare să existe o legătură între boala de reflux gastro-esofagian și anxietate. Depresia este, de asemenea, corelata cu sindromul intestinului iritabil.

Durerea care se agravează, mai ales atunci când apare stresul, poate fi un semn de depresie. De fapt, cercetătorii de la Universitatea Harvard sugerează că disconfortul stomacului, cum ar fi crampele, balonarea și greața, pot fi un semn al deteriorării sănătății mintale.

2. Perturbarea somnului

Tulburările somnului sunt simptome frecvente ale depresiei. Fie că întâmpini probleme de adormire sau de a rămâne adormit, fie că ai un somn neodihnitor, acestea pot fi simptome ale depresiei sau anxietății. Depresia poate provoca sau agrava insomnia, iar insomnia poate crește riscul de depresie.

Efectele privării de somn agravează și alte simptome ale depresiei, cum ar fi stresul și anxietatea, durerile de cap și o scădere a imunității.

3. Oboseală sau scăderea energiei

Oboseala este un simptom comun al depresiei. Ocazional, toți trăim niveluri mai scăzute de energie și ne putem simți moleșiți dimineața, dorind poate să rămânem în pat și să ne uităm la televizor în loc să mergem la muncă.

Deși credem adesea că epuizarea este cauzată de stres, depresia poate provoca și oboseală. Cu toate acestea, spre deosebire de oboseala de zi cu zi, oboseala asociată depresiei poate avea ca efecte, de asemenea, probleme de concentrare, iritabilitate și apatie.

Desigur, oboseala de zi cu zi poate fi un semn al depresiei, însă de cele mai mule ori atunci când ești deprimat, oboseala se asociaza cu alte simptome precum tristețea, deznădejedea și anhedonia (lipsa de plăcere în activitățile de zi cu zi).

4. Scăderea toleranței la durere (mai precis, „totul doare mai tare”)

Simți vreodată că durerea este atât de mare încât o percepi ca pe o arsură și totuși nu găsești niciun motiv fizic pentru durerea ta? După cum se dovedește, depresia și durerea coexistă adesea.

Numeroase cercetări au confirmat o corelație semnificativă între tulburarea depresivă și toleranța scăzută la durere, durerea având un impact mai mare asupra persoanelor care sunt deprimate.
Aceste două simptome nu au o relație clară cauză-efect, dar este important să fie evaluate împreună.

Unele cercetări sugerează că utilizarea antidepresivelor nu numai că poate ajuta la ameliorarea depresiei, dar poate acționa și ca un remediu care combate durerea.

5. Dureri de cap

Aproape toată lumea are ocazional dureri de cap, ele fiind atât de obișnuite încât deseori le privim ca nefiind o afecțiune gravă. Situațiile stresante de la muncă, precum conflictul cu un coleg de muncă, pot provoca aceste dureri de cap. Cu toate acestea, durerea de cap ar putea să nu fie întotdeauna indusă de stres, mai ales dacă ți-ai tolerat colegul în trecut. Dacă observi trecerea la dureri de cap zilnice, ar putea fi un semn de depresie.

Potrivit unor studii, 30 până la 60 % dintre persoanele cu depresie au dureri de cap.

Depresia și simptomele asociate, cum ar fi stresul și anxietatea, s-au dovedit a provoca dureri de cap (cefalee). Depresia pare, de asemenea, să crească riscul de dureri de cap recurente de intensitate mai mare și durată mai lungă. Un somn perturbat poate contribui, de asemenea, la dureri de cap mai frecvente sau mai puternice.

Durerile de cap nu reprezintă singurul indiciu că durerea ta poate fi psihologică. Persoanele cu depresie au adesea simptome suplimentare, cum ar fi tristețea, sentimentele de iritabilitate și scăderea energiei.

Dureri musculare și articulare

Există o legătură confirmată asupra faptului că depresia poate provoca durere și durerea poate provoca depresie. Durerile de spate și alte dureri articulare și musculare sunt simptome fizice comune ale depresiei.

S-a demonstrat faptul că depresia și alte tulburări de dispoziție modifică percepția durerii, fapt care poate declanșa sau agrava durerea. Oboseala și pierderea interesului, care sunt simptome frecvente în depresie, pot duce la lipsa mișcării fizice. Această inactivitate poate provoca dureri, rigiditate musculară și articulară.

6. Probleme oculare sau scăderea vederii

Vă uitați în jur și lumea pare neclară? Știm cu totii că depresia poate face lumea să pară „gri” și sumbră, dar este mai puțin cunoscut faptul că această problemă de sănătate mintală poate afecta de fapt vederea. S-a demonstrat faptul că pacienții cu depresii severe au dificultăți în a vedea diferențele dintre alb și negru. Cunoscut de cercetători ca „percepție a contrastului”, acest lucru ar putea explica de ce depresia poate face lumea să pară tulbure la propriu.

7. Scăderea imunității

Depresia afectează sistemul imunitar în mai multe moduri.

Când dormi, sistemul tău imunitar produce citokine și alte substanțe care ajută corpul tău să lupte împotriva infecțiilor. Insomniile, care reprezintă un simptom comun al depresiei, interferează cu acest proces, crescând riscul de infecție și boală.

Există, de asemenea, dovezi că depresia și stresul sunt legate de inflamație. Inflamația cronică joacă un rol în dezvoltarea mai multor boli, inclusiv boli de inimă, diabet și cancer.

8. Creșterea frecvenței cardiace și a tensiunii arteriale

Depresia și stresul s-au dovedit a avea impact asupra inimii și a tensiunii arteriale. Stresul și depresia negestionate corect pot provoca:

  • ritmuri cardiace neregulate
  • tensiune arterială crescută
  • deteriorarea arterelor

Un studiu din 2013 a constatat că depresia este frecventă la persoanele cu hipertensiune arterială necontrolată. De asemenea, s-a menționat faptul că depresia poate interfera cu gestionarea tensiunii arteriale.

9. Pierderea în greutate sau creșterea în greutate

Starea ta de spirit poate afecta dieta ta. Pentru unii, depresia provoacă o pierdere a poftei de mâncare care ar putea duce la pierderea în greutate.

Pentru alte persoane cu depresie, sentimentul de lipsă de speranță poate duce la alegeri alimentare nesănătoase și la pierderea interesului pentru exerciții fizice. Orientarea către alimente bogate în zaharuri, grăsimi și carbohidrați este de asemenea obișnuită în depresie.

Obezitatea pare a fi frecventă și la persoanele cu depresie, astfel numeroase cercetări au arătat faptul că aproximativ 45% dintre adulții cu depresie sunt obezi.

Tratarea simptomelor fizice ale depresiei

1. Antidepresive

Antidepresivele sunt medicamente pentru depresie. Antidepresivele funcționează corectând dezechilibrele neurotransmițătorilor din creier care sunt responsabile pentru starea ta de spirit.

Acestea pot ajuta la simptomele fizice cauzate de semnale chimice comune în creier. Unele antidepresive pot ajuta, de asemenea, la ameliorarea durerilor de cap, a insomniei și a lipsei poftei de mancare.

2. Terapia comportamentală

S-a demonstrat că terapia cognitiv-comportamentală, terapia interpersonală și alte tipuri de terapie comportamentală ajută la tratamentul tulburărilor de dispoziție și a durerii. Terapia cognitiv-comportamentală este, de asemenea, un tratament eficient pentru insomnia cronică.

3. Stimularea electrică transcraniană

Atât pentru tratarea simptomelor de depresie dar și pentru ameliorarea durerii cronice, este indicat tratamentul prin stimulare electrică transcraniană, o modalitate nouă de terapie care este non-invazivă, lipsită practic de efecte secundare și cel puțin la fel de eficientă ca medicația antidepresivă.

4. Tehnici de reducere a stresului

Tehnicile de reducere a stresului și a simptomelor fizice și emoționale ale depresiei includ:

  • exerciții fizice
  • masaj
  • yoga
  • meditație

5. Remedii naturale

De asemenea, este posibil să găsiți ameliorarea simptomelor folosind remedii naturale, cum ar fi ajutoarele de somn naturale și analgezice naturale.

Acizii grași omega-3 s-au dovedit, de asemenea, că au numeroase beneficii care pot ajuta la depresie și la simptomele și afecțiunile asociate.

Când să vă adresați unui medic?

Pentru a primi un diagnostic și un tratament corect, este nevoie să consultați un medic psihiatru. Consultați un medic atunci când orice simptom fizic prezentat mai sus nu se ameliorează în două săptămâni. Faceți imediat o programare la un medic sau la un profesionist din domeniul sănătății mintale dacă începeți să observați semne de depresie.

Simptomele fizice ale depresiei sunt reale și vă pot afecta negativ viața de zi cu zi, atât a dumneavoastră cât și a celor din familie.

Toată lumea experimentează depresia diferit și, de aceea, nu există un tratament unic, de multe ori fiind necesară o combinație de antidepresive și psihoterapie pentru a vă putea ajuta.
Ca în orice altă afecțiune, cu cât diagnosticul și tratamentul corespunzător vor fi stabilite de la debutul simptomatologiei, cu atât vindecarea și obținerea stării de bine se vor instala mai rapid și mai ușor, cu mai puține medicamente și într-un timp mai scurt.
Vorbește cu un medic psihiatru despre opțiunile terapeutice!

Stimularea Electrică Transcraniană (tDCS) la domiciliu – Oportunități și provocări în tulburările psihice la vârstnici

Stimularea Electrică Transcraniană (tDCS) reprezintă una dintre opțiunile sigure și eficiente de tratament pentru depresie, tulburări cognitive, halucinații auditive la adulții în vârstă. Posibilitatea de a stimula neuroplasticitatea prin tDCS fără efecte adverse semnificative a încurajat evaluarea eficacității tDCS pentru multe indicații clinice la adulții în vârstă cu probleme de sănătate mintală.

Metoda Feuerstein - clinica Med Anima Iași

Metoda Feuerstein – Cine ne învață cum să învățăm?

Indiferent de vârstă, fie că vorbim despre copii care își doresc să își formeze un mod corect de a învăța, fie că vorbim despre adulți care își doresc să asimileze mai ușor informații noi, metoda Feuerstein e menită să ușureze procesul de învățare.
Metoda Feuerstein îsi propune ca printr-o serie de teste și de exerciții să îți dezvolte capacitățile intelectuale pentru a-ți ușura procesul de învățare.

Diagnostic: cancer. De la negare la luptă și speranță

Diagnostic: cancer. De la negare la luptă și speranțăCancerul este una dintre cele mai răspândite boli, ajungând în zilele noastre a fi considerată o boală cronică. Este important să știm că fiecare pacient răspunde diferit la acest diagnostic, însă să primești un...

Cum să trăim cu schizofrenia

Învățând să trăim cu schizofrenia"Nu există două persoane cu schizofrenie care să fie la fel. Fiecare individ este diferit. Fiecare experiență este diferită. [...] De asemenea, nu există un mod corect sau greșit de a trăi cu schizofrenia, însă, învățând din experiența...

Intervenții în prevenția demenței

În prevenția demenței strategiile de prevenire timpurie includ factori ce țin de stilul de viață, cum ar fi: nutriția, exercițiile fizice, reducerea stresului, ameliorarea factorilor de risc vascular (cum ar fi hipertensiunea arterială și diabetul zaharat), tratamentul tulburării depresive majore și stimularea cognitivă.

stimulare cognitiva computerizata

Campanie Screening Stimulare Cognitiva – Gratuit

10 OCTOMBRIE ZIUA MONDIALĂ ASĂNĂTĂȚII MINTALEScreening gratuit pentru Stimularea Cognitivă Computerizată10 Octombrie marchează în fiecare an la nivel mondial Ziua Sănătății Mintale. Obiectivul general al Zilei Mondiale a Sănătății Mintale este de a crește gradul de...

Reabilitarea cognitivă în Schizofrenie și psihoze

Reabilitarea cognitivă în Schizofrenie și psihozeSchizofrenia este o tulburare psihiatrică cronică, devastatoare și invalidantă care afectează de obicei funcția creierului adolescenților și adulților tineri, și apare la aproximativ 1 din 100 de oameni din întreaga...

7 beneficii ale Cubului Rubik asupra sănătății mintale

7 beneficii ale Cubului Rubik asupra sănătății mintaleAdesea văzut ca o demonstrație de inteligență, Cubul Rubik uimește oamenii de zeci de ani. Ceea ce a fost cândva cea mai tare jucărie de pe piață (în 1974 când a fost inventată de Ernő Rubik) este acum o...
dependenta de droguri

Dependența de substanțe psihotrope

Consumul scăpat de sub control al substanțelor psihotrope, indiferent că vorbim aici de medicație psihiatrică sau de droguri, duce la dependență. Dependența de substanțe psihotrope reprezintă un întreg sistem de fenomene comportamentale, cognitive și fiziologice.

Tulburarea de personalitate paranoidă

Tulburarea de personalitate paranoidăTulburarea paranoidă face parte din categoria tulburărilor de personalitate. Acestea din urmă, potrivit Mayo Clinic, reprezintă un tip de tulburări mintale care au în componență un model rigid și nesănătos de gândire,...

Programări IAȘI:

0747 202 212 / 0332 505 114

Programări TIMIȘOARA:

0754 431 431 / 0356 800 300

Contact Iași:

Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași

Contact Belcești:

com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași

Contact Timișoara:

Str. Simion Bărnuțiu nr. 34, Timișoara, jud. Timiș