Durerea – un alt mod în care creierul tău comunică!

Depresia este una dintre cele mai frecvente tulburări mintale la nivel mondial.

Depresia te poate face să te simți rău și poate să genereze simptome precum epuizare, dureri de cap sau dureri musculare generalizate. Depresia este mai mult decât o simplă tristețe și necesită tratament.     

Este important să îți cunoști corpul și mintea. Simptomele fizice, precum durerea, pot indica debutul unei perioade depresive sau pot fi un indicator al faptului că treci printr-o perioadă de dezechilibru emoțional.

Depresia – Perspectivă generală

Cu totii știm că depresia se caracterizează în principal printr-o tulburare a dispoziției care provoacă o serie de simptome emoționale, inclusiv sentimente persistente de tristețe și pierderea interesului pentru lucrurile care anterior produceau bucurie.

Dar este mai putin cunoscut faptul că DEPRESIA DOARE! Și deseori noi asociem această afecțiune cu durerea emoțională, cum ar fi tristețea, plânsul, și sentimenul de deznădejde dar depresia se poate manifesta deseori ca durere fizică.

Unele culturi privesc depresia ca durere fizică, mai ales în cadrul acelora în care sănătatea mintală este un subiect tabu. Pentru multe persoane, depresia este considerată un mit. Astfel, durerea fizică este asociată unei tulburări somatice și oamenii apelează deseori la unele specialități medicale pentru a fi tratate simptomele fizice, care de fapt sunt semne ale depresiei.

Este important să îți cunosti corpul și mintea. Simptomele fizice, precum durerea, pot indica debutul unei perioade depresive sau pot fi un indicator al faptului că treci printr-o perioadă de dezechilibru emoțional.

Cum poate depresia să vă îmbolnăvească fizic?

Organismul uman poate resimți simptomele depresiei în diferite forme. Iată câteva dintre diferitele simptome fizice și motivele pentru care acestea apar:

1. Diaree, stomac deranjat și dureri abdominale

Se spune că tractul gastro-intestinal este „al doilea creier” al nostru, deoarece s-a stabilit o legatură între sănătatea intestinului și starea mentală de bine.

Într-adevar, creierul este conectat în mod direct cu sistemul gastrointestinal. Adesea cauzată de intoxicații alimentare, de virusuri sau bacterii gastrointestinale, putem presupune că disconfortul intestinal provine dintr-o boală fizică. Totodată, s-a demonstrat faptul că depresia, anxietatea și stresul afectează mișcarile și contracțiile tractului gastro-intestinal ceea ce poate provoca diaree, constipație sau greață. Problemele digestive, cum ar fi constipația sau diareea, pot fi jenante și inconfortabile și pot influența starea noastră psihică.

Emoțiile tale par, de asemenea, să aibă un impact asupra producției de acid gastric, ceea ce poate crește riscul de ulcer gastric. Există unele dovezi că stresul poate provoca sau agrava refluxul acid.

De asemenea, pare să existe o legătură între boala de reflux gastro-esofagian și anxietate. Depresia este, de asemenea, corelata cu sindromul intestinului iritabil.

Durerea care se agravează, mai ales atunci când apare stresul, poate fi un semn de depresie. De fapt, cercetătorii de la Universitatea Harvard sugerează că disconfortul stomacului, cum ar fi crampele, balonarea și greața, pot fi un semn al deteriorării sănătății mintale.

2. Perturbarea somnului

Tulburările somnului sunt simptome frecvente ale depresiei. Fie că întâmpini probleme de adormire sau de a rămâne adormit, fie că ai un somn neodihnitor, acestea pot fi simptome ale depresiei sau anxietății. Depresia poate provoca sau agrava insomnia, iar insomnia poate crește riscul de depresie.

Efectele privării de somn agravează și alte simptome ale depresiei, cum ar fi stresul și anxietatea, durerile de cap și o scădere a imunității.

3. Oboseală sau scăderea energiei

Oboseala este un simptom comun al depresiei. Ocazional, toți trăim niveluri mai scăzute de energie și ne putem simți moleșiți dimineața, dorind poate să rămânem în pat și să ne uităm la televizor în loc să mergem la muncă.

Deși credem adesea că epuizarea este cauzată de stres, depresia poate provoca și oboseală. Cu toate acestea, spre deosebire de oboseala de zi cu zi, oboseala asociată depresiei poate avea ca efecte, de asemenea, probleme de concentrare, iritabilitate și apatie.

Desigur, oboseala de zi cu zi poate fi un semn al depresiei, însă de cele mai mule ori atunci când ești deprimat, oboseala se asociaza cu alte simptome precum tristețea, deznădejedea și anhedonia (lipsa de plăcere în activitățile de zi cu zi).

4. Scăderea toleranței la durere (mai precis, „totul doare mai tare”)

Simți vreodată că durerea este atât de mare încât o percepi ca pe o arsură și totuși nu găsești niciun motiv fizic pentru durerea ta? După cum se dovedește, depresia și durerea coexistă adesea.

Numeroase cercetări au confirmat o corelație semnificativă între tulburarea depresivă și toleranța scăzută la durere, durerea având un impact mai mare asupra persoanelor care sunt deprimate.
Aceste două simptome nu au o relație clară cauză-efect, dar este important să fie evaluate împreună.

Unele cercetări sugerează că utilizarea antidepresivelor nu numai că poate ajuta la ameliorarea depresiei, dar poate acționa și ca un remediu care combate durerea.

5. Dureri de cap

Aproape toată lumea are ocazional dureri de cap, ele fiind atât de obișnuite încât deseori le privim ca nefiind o afecțiune gravă. Situațiile stresante de la muncă, precum conflictul cu un coleg de muncă, pot provoca aceste dureri de cap. Cu toate acestea, durerea de cap ar putea să nu fie întotdeauna indusă de stres, mai ales dacă ți-ai tolerat colegul în trecut. Dacă observi trecerea la dureri de cap zilnice, ar putea fi un semn de depresie.

Potrivit unor studii, 30 până la 60 % dintre persoanele cu depresie au dureri de cap.

Depresia și simptomele asociate, cum ar fi stresul și anxietatea, s-au dovedit a provoca dureri de cap (cefalee). Depresia pare, de asemenea, să crească riscul de dureri de cap recurente de intensitate mai mare și durată mai lungă. Un somn perturbat poate contribui, de asemenea, la dureri de cap mai frecvente sau mai puternice.

Durerile de cap nu reprezintă singurul indiciu că durerea ta poate fi psihologică. Persoanele cu depresie au adesea simptome suplimentare, cum ar fi tristețea, sentimentele de iritabilitate și scăderea energiei.

Dureri musculare și articulare

Există o legătură confirmată asupra faptului că depresia poate provoca durere și durerea poate provoca depresie. Durerile de spate și alte dureri articulare și musculare sunt simptome fizice comune ale depresiei.

S-a demonstrat faptul că depresia și alte tulburări de dispoziție modifică percepția durerii, fapt care poate declanșa sau agrava durerea. Oboseala și pierderea interesului, care sunt simptome frecvente în depresie, pot duce la lipsa mișcării fizice. Această inactivitate poate provoca dureri, rigiditate musculară și articulară.

6. Probleme oculare sau scăderea vederii

Vă uitați în jur și lumea pare neclară? Știm cu totii că depresia poate face lumea să pară „gri” și sumbră, dar este mai puțin cunoscut faptul că această problemă de sănătate mintală poate afecta de fapt vederea. S-a demonstrat faptul că pacienții cu depresii severe au dificultăți în a vedea diferențele dintre alb și negru. Cunoscut de cercetători ca „percepție a contrastului”, acest lucru ar putea explica de ce depresia poate face lumea să pară tulbure la propriu.

7. Scăderea imunității

Depresia afectează sistemul imunitar în mai multe moduri.

Când dormi, sistemul tău imunitar produce citokine și alte substanțe care ajută corpul tău să lupte împotriva infecțiilor. Insomniile, care reprezintă un simptom comun al depresiei, interferează cu acest proces, crescând riscul de infecție și boală.

Există, de asemenea, dovezi că depresia și stresul sunt legate de inflamație. Inflamația cronică joacă un rol în dezvoltarea mai multor boli, inclusiv boli de inimă, diabet și cancer.

8. Creșterea frecvenței cardiace și a tensiunii arteriale

Depresia și stresul s-au dovedit a avea impact asupra inimii și a tensiunii arteriale. Stresul și depresia negestionate corect pot provoca:

  • ritmuri cardiace neregulate
  • tensiune arterială crescută
  • deteriorarea arterelor

Un studiu din 2013 a constatat că depresia este frecventă la persoanele cu hipertensiune arterială necontrolată. De asemenea, s-a menționat faptul că depresia poate interfera cu gestionarea tensiunii arteriale.

9. Pierderea în greutate sau creșterea în greutate

Starea ta de spirit poate afecta dieta ta. Pentru unii, depresia provoacă o pierdere a poftei de mâncare care ar putea duce la pierderea în greutate.

Pentru alte persoane cu depresie, sentimentul de lipsă de speranță poate duce la alegeri alimentare nesănătoase și la pierderea interesului pentru exerciții fizice. Orientarea către alimente bogate în zaharuri, grăsimi și carbohidrați este de asemenea obișnuită în depresie.

Obezitatea pare a fi frecventă și la persoanele cu depresie, astfel numeroase cercetări au arătat faptul că aproximativ 45% dintre adulții cu depresie sunt obezi.

Tratarea simptomelor fizice ale depresiei

1. Antidepresive

Antidepresivele sunt medicamente pentru depresie. Antidepresivele funcționează corectând dezechilibrele neurotransmițătorilor din creier care sunt responsabile pentru starea ta de spirit.

Acestea pot ajuta la simptomele fizice cauzate de semnale chimice comune în creier. Unele antidepresive pot ajuta, de asemenea, la ameliorarea durerilor de cap, a insomniei și a lipsei poftei de mancare.

2. Terapia comportamentală

S-a demonstrat că terapia cognitiv-comportamentală, terapia interpersonală și alte tipuri de terapie comportamentală ajută la tratamentul tulburărilor de dispoziție și a durerii. Terapia cognitiv-comportamentală este, de asemenea, un tratament eficient pentru insomnia cronică.

3. Stimularea electrică transcraniană

Atât pentru tratarea simptomelor de depresie dar și pentru ameliorarea durerii cronice, este indicat tratamentul prin stimulare electrică transcraniană, o modalitate nouă de terapie care este non-invazivă, lipsită practic de efecte secundare și cel puțin la fel de eficientă ca medicația antidepresivă.

4. Tehnici de reducere a stresului

Tehnicile de reducere a stresului și a simptomelor fizice și emoționale ale depresiei includ:

  • exerciții fizice
  • masaj
  • yoga
  • meditație

5. Remedii naturale

De asemenea, este posibil să găsiți ameliorarea simptomelor folosind remedii naturale, cum ar fi ajutoarele de somn naturale și analgezice naturale.

Acizii grași omega-3 s-au dovedit, de asemenea, că au numeroase beneficii care pot ajuta la depresie și la simptomele și afecțiunile asociate.

Când să vă adresați unui medic?

Pentru a primi un diagnostic și un tratament corect, este nevoie să consultați un medic psihiatru. Consultați un medic atunci când orice simptom fizic prezentat mai sus nu se ameliorează în două săptămâni. Faceți imediat o programare la un medic sau la un profesionist din domeniul sănătății mintale dacă începeți să observați semne de depresie.

Simptomele fizice ale depresiei sunt reale și vă pot afecta negativ viața de zi cu zi, atât a dumneavoastră cât și a celor din familie.

Toată lumea experimentează depresia diferit și, de aceea, nu există un tratament unic, de multe ori fiind necesară o combinație de antidepresive și psihoterapie pentru a vă putea ajuta.
Ca în orice altă afecțiune, cu cât diagnosticul și tratamentul corespunzător vor fi stabilite de la debutul simptomatologiei, cu atât vindecarea și obținerea stării de bine se vor instala mai rapid și mai ușor, cu mai puține medicamente și într-un timp mai scurt.
Vorbește cu un medic psihiatru despre opțiunile terapeutice!
depresia post-partum

Depresia post-partum – ce schimbări se produc în creierul mămicilor după naștere

Nașterea unui copil poate declanșa la femei o varietate de emoții puternice, de la entuziasm și bucurie la frică și anxietate, acestea putând experimenta chiar diverse tipuri de depresie. Aproximativ una din șapte femei poate dezvolta depresie postpartum (PPD). Apare cel mai frecvent în decurs de 6 săptămâni după naștere, dar simptomatologia poate începe mai devreme – în timpul sarcinii – sau mai târziu – până la un an după naștere.

adolescentii si telefonul mobil 01

Conectarea și deconectarea la vârsta adolescenței

Conectarea este o miză importantă la vârsta adolescenței. A face parte dintr-un grup, a avea prieteni, sunt reperele etapei de vârstă, cu impact asupra stării de bine și asupra sănătății mintale.
Atunci când un adolescent are dificultăți în a-și face prieteni și preferă mediul online, părinții pot încuraja modele de conectare sănătoasă, fără telefon.

starea de bine la job, loc de munca toxic

Starea de bine la job: limite sănătoase, comunicare eficientă, când părăsești un loc de muncă toxic

Starea de bine la locul de muncă este mai mult decât o simplă absență a stresului sau a nemulțumirilor. Este un concept complex care implică un echilibru între aspectele fizice, mintale și emoționale ale experienței angajaților în mediul de lucru. O stare de bine adecvată la locul de muncă se caracterizează prin trăsături precum satisfacția, angajamentul, sănătatea mintală și fizică, relațiile pozitive și performanța ridicată. Este în strânsă conexiune cu starea de bine pe plan personal – conceptul work-life balance.

burnout ce este cauze simptome

Burnout-ul sau epuizarea emoțională

Burnout-ul este o stare de epuizare emoțională, fizică și mintală cauzată de stres excesiv și prelungit. Te simți copleșit, epuizat din punct de vedere emoțional și incapabil să faci față cerințelor constante. Pe măsură ce stresul continuă, începi să pierzi interesul și motivația care te-au determinat să preiei un anumit rol.

Psiholog, psihoterapeut și psihiatru, eu ce aleg?

Ți s-a întâmplat vreodată să te întrebi la cine să apelezi când mintea și emoțiile tale par să se afle într-un labirint fără sfârșit? Nu ești singur! Înțelegerea diferențelor dintre psiholog, psihoterapeut și psihiatru este esențială pentru a ști pe cine să alegi în funcție de nevoile tale specifice. Așa că, haide să lămurim acest puzzle împreună!

Șantajul emoțional – cum îl recunoști, cum îl combați?

Șantajul emoțional este o formă de manipulare subtilă prin intermediul căreia manipulatorul încearcă să influențeze sau să controleze persoana țintă prin presiuni psihologice și emoționale cu scopul de a o determina să acționeze într-un anumit fel, în detrimentul propriilor interese și a propriei stări de bine.
De obicei, șantajul emoțional funcționează în relațiile mai apropiate (relația părinte-copil, familie, cuplu, relații de prietenie), pentru că manipulatorul se folosește de semnificația relației și de multe ori încearcă să creeze sentimente de vinovăție (nejustificată), pentru a obține ceea ce își dorește.

Depresia: abordare multidisciplinară și soluții inovative

Depresia nu are o cauză unică, ci este rezultatul unei interacțiuni complexe între factori externi și interni. Înțelegerea acestor influențe și abordarea lor într-un mod integrat reprezintă cheia pentru tratarea depresiei. Un plan de tratament holistic, care include atât terapia psihologică cât și gestionarea factorilor de mediu și medicali, poate aduce alinare și sprijin pentru cei afectați de această afecțiune mintală dificilă dar atât de frecventă.

Afecțiuni neurologice și psihice – comparație, puncte comune

Tulburările psihice se întâlnesc cu o rată foarte înalta în patologiile neurologice și afectează o mare parte întreaga populație de pe globul pământesc. Se cunosc până în prezent 14 tipuri de afecțiuni majore ce au origine neurologică, cu prezența unui tablou clinic asemănător celui întâlnit la afecțiunile și tulburările psihiatrice, ce apar în urma unor leziuni ale creierului uman sau în rezultatul evoluției unor boli neurologice.

terapia cu pisici beneficii sanatatea mintala

Terapia cu pisici – mit sau realitate

Studii din lumea întreagă susțin și la nivel științific ceea ce – intuitiv – am perceput și noi: compania pisicilor este de un real ajutor în viața de zi cu zi, și cu atât mai mult în cazul persoanelor cu tulburări sau afecțiuni precum depresie sau anxietate.

Am sintetizat pentru tine în rândurile ce urmează cele mai importante 10 beneficii pentru sănătatea mintală care vin la pachet cu prietenii blănoși:.

vindecarea copilului interior

Vindecarea copilului interior pentru regăsirea fericirii și echilibrului

Copilul interior reprezintă toate experiențele noastre bune și mai puțin bune, ce s-au format în copilărie alături de figurile de atașament și contextele de atunci. Aceste experiențe sunt în subconștient și reprezintă fricile și dificultățile resimțite în perioada aceea de dezvoltare împreună cu experiențele pozitive trăite atunci,

Programări IAȘI:

0747 202 212 / 0332 505 114

Programări TIMIȘOARA:

0754 431 431 / 0356 800 300

Contact Iași:

Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași

Contact Belcești:

com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași

Contact Timișoara:

Str. Simion Bărnuțiu nr. 34, Timișoara, jud. Timiș