CUM NE POT FI DE FOLOS EMOȚIILE NEGATIVE

O opinie care este valabilă în aproape toate culturile este cea că oamenii au fost crescuți să arate doar emoții bune și să-și ascundă, față de ceilalți sau chiar ei înșiși, emoțiile negative. Ni s-a spus că liderii buni, prietenii buni și părinții buni arată doar optimism, entuziasm, compasiune, mândrie și un bun simț al umorului.

De partea cealaltă, am fost învățați ca emoții precum dezamăgirea, frica, furia și vinovăția scurg energia tuturor, rănesc sentimentele celorlalți și strică un moment bun. Se numesc emoții negative sau rele și se consideră că sunt dăunătoare și ne afectează viața personală, relațiile și cariera.

E important să luam în considerare o viziune diferită în ceea ce privește emoțiile.

Toate emoțiile sunt parte din experiența noastră umană. Nu putem trăi bucurie fără tristețe, pace fără furie și curaj fără teamă. Viața este mai bogată atunci când ne permitem să trecem prin întuneric, precum și prin lumină.

Regretatul lider israelian Golda Meir a spus: „Cei care nu știu să plângă cu toată inima nu știu să râdă din toata inima.”

Oamenii, indiferent de religie, naționalitate sau cultură, râd, plâng și exprimă emoții prin expresii faciale și postură.

Emoțiile ne influențează comunicarea cu ceilalți. Atunci când avem o stare emoțională pozitivă, cei din jurul nostru simt asta și se apropie de noi, ne împărtășesc ce simt și ei, ne caută compania și se simt în siguranță. În schimb, când ceilalți simt că suntem suparăți, frustrați sau dezamăgiți, pot avea ca răspuns în comunicarea cu noi exact aceleași emoții de furie, supărare sau frustrare.
Aparent, a ascunde emoțiile negative pare o soluție bună, însă atunci când oamenii nu pot citi chipul celuilalt, nu se simt în siguranță să împărtășească ceea ce simt sau devin agitați. Comunicarea cu o persoană care își ascunde emoțiile dă celuilalt un sentiment de nesiguranță, furie, frustrare sau teamă. Chipurile de “poker” produc mai multă confuzie decât calm.
În plus, emoțiile ne-pozitive pot motiva un comportament productiv. Acestea ar putea declanșa schimbări mari atunci când sunt canalizate în direcții pozitive. Este mai bine să învățăm să ne recunoaștem emoțiile, astfel încât să le putem folosi pentru a ne explica comportamentul, nevoile și pentru a ne canaliza energia într-o direcție pozitivă.


Emoțiile negative și utilizarea pozitivă

Vinovăția – Cercetătorii de la Universitatea Stanford, Rebecca Schaumberg și Francis Flynn, au descoperit că liderii care simt vinovăție au fost considerați cei mai buni lideri în evaluările de tip 360 de grade. Culpa poate motiva dorința de a face bine și de a lua decizii benefice pentru grup, chiar dacă uneori în defavoarea propriei persoane. Latura pozitivă a vinovăției sunt compasiunea, grija și generozitatea.

Furia – Furia poate activa o schimbare în viața noastră. Gestionată eficient, furia ne poate servi drept catalizator atunci când vrem să facem lucruri pe care credem că nu le putem face. Latura pozitivă a furiei sunt pasiunea, curajul și determinarea.

Frica – Când creierul simte o amenințare, capacitatea noastră de concentrare este accentuată. Mulți oameni spun că funcționează mai bine sub presiune. Într-adevăr, capacitatea lor creativă slăbește, dar cresc eficiența, prioritizarea, viteza de a face lucrurile, se blochează mai bine distragerile. Partea pozitivă a fricii sunt focalizarea, intensitatea și vigilența.

Dezamăgirea – atunci când nu obținem ce ne așteptăm de la munca noastră, de la cei din jurul nostru sau de la noi, ne putem simți dezamăgiți și suparăți. Ce este important să facem, atunci când ne confruntăm cu astfel de emoții, e să ne întrebăm dacă ne-am dorit cu adevărat acel lucru, dacă a fost realist ceea ce ni s-a promis sau am visat. Când identificăm cu adevărat ceea ce vrem, s-ar putea să obținem asta singuri, fără să avem așteptări de la ceilalți.

Latura pozitivă a dezamăgirii este capacitatea de a accepta ceea ce s-a întâmplat, a învăța din experiențe, a trece peste momentele mai puțin ușoare și a găsi strategii de a merge mai departe.

Plictiseala – plictiseala poate reflecta o lipsă de provocare, ceea ce înseamnă că avem nevoie de mai mult pentru a ne stimula mintea. Uneori este bine să avem perioade mai relaxante, fără provocări majore, astfel încât creierul nostru să ia o pauză pentru recuperare. Alteori, plictiseala poate fi un semn că nu ne folosim pe deplin punctele forte.

O perioadă de plictiseală este bună pentru a identifica obiective noi, planuri de creștere, pentru a defini viitorul așa cum îl vrem. Latura pozitivă a plictiselii poate ajuta la asumarea de noi provocări, explorare și la luarea de decizii care să ne servească visele.


Dedicați timp în fiecare zi pentru a face o pauză și întrebați-vă cum vă simțiți și ce trebuie să faceți diferit, dacă este ceva ce doriți să schimbați. Dacă sunteți blocat, căutați ajutor pentru a descoperi sursa. Apoi, este posibil să determinați modul în care puteți canaliza ceea ce simțiți către un rezultat pozitiv.

*Articol preluat, tradus și adaptat https://www.psychologytoday.com/