0747 202 212 ;   0332 505 114 office@medanima.ro

Cum gestionăm stresul la locul de muncă.

Ce se întâmplă dacă îl ducem acasă

Stresul reprezintă sindromul de adaptare la mediu, pe care o persoană îl resimte în urma agresiunilor mediului, ansamblu care cuprinde încordare, tensiune, constrângere, forță, solicitare, tensiune.

El poate fi de două feluri:

• eustres („stresul pozitiv”) -este acel nivel de stres necesar pentru a îmbunătăți şi menține toleranța, fără a induce o stare de stres,

• disstres („stresul negativ”) – poate induce stări patologice, epuizare, anxietate, depresie, sindromul burnout, probleme de concentrare, motivație, probleme familiale și de cuplu, ş.a.

Stresul la locul de muncă are un impact semnificativ asupra sănătății oamenilor, organizațiilor și economiilor naționale. Ca și alte afecțiuni din sfera psihică, stresul este deseori înțeles greșit sau stigmatizat.

Riscurile psihosociale sunt generate de conceperea, organizarea și gestionarea precară a activității, precum și de un context social necorespunzător la locul de muncă și pot avea efecte negative pe plan psihologic, fizic sau social, precum stresul la locul de muncă, epuizarea sau depresia.

Printre condițiile de lucru care determină riscuri psihosociale se numără:

 Suprasolicitarea prin volumul excesiv de muncă;

 Cerințele contradictorii și lipsa de claritate privind rolul pe care îl are de îndeplinit lucrătorul;

 Schimbările organizatorice gestionate necorespunzător, nesiguranța locului de muncă;

 Comunicarea ineficientă, lipsa de sprijin din partea conducerii sau a colegilor;

 Hărțuirea psihologică și sexuală, violența din partea terților;

 Salariul mic;

 Puține oportunități de avansare;

⊗ Cultură organizațională dură.

Soluții

Identificarea factorilor de stres și înțelegerea motivelor din spatele efectelor reprezintă primul pas în diminuarea stresului. Odată identificate, pot fi găsite soluții pentru gestionarea optimă, precum:

♥ alegerea acțiunii în locul reacției,

 reglarea respirației de fiecare dată când te simți depășit de situație,

 eliminarea întreruperilor,

♥ realizarea unei planificări a zilei pe care să o urmărești,

 evitarea situațiilor conflictuale,

 prioritizarea task-urilor,

♥ acordarea unor minute de pauză după o muncă intensă,

 practicarea unor activități relaxante în afara serviciului,

 respectarea celor 3 mese pe zi,

 mersul pe jos,

♥ vorbitul despre problemele de la serviciu.

Modalități de relaxare și destresare la serviciu

1. Ia o pauză de lucru

Scopul este să te deconectezi şi să îţi relaxezi mintea, astfel încât să poţi preveni orice posibilă stare de anxietate sau neplăcere fiziologică. În pauza de prânz, ridică-te de la birou şi mănâncă în altă parte, în special evită să lucrezi în timp ce mănânci. Evita preparatele și gustările nesănătoase.

2. Ia o pauză de atitudine

Rememorează amintiri plăcute, persoane dragi; reglează respirația, ascultă o melodie relaxantă, privește în jur câteva secunde, oferă-ți un mic automasaj etc.

3. Gestionează-ţi mai bine timpul

Analizează care sunt prioritățile, ia-le pe rând şi focusează-ți atenția pe o singură activitate până la finalizarea acesteia.

4. Fă-ţi prieteni la locul de muncă

În felul acesta vei avea în jurul tău persoane cu care poţi discuta atunci când ai nevoie de o pauză sau când ai nevoie să iei o decizie mai dificilă.

5. Păstrează o atitudine pozitivă faţă de locul de muncă

Reamintește-ți aspectele care îţi plac în activitatea ta, motivațiile pentru care ai ales-o, beneficiile pe care le obţii făcând ceea ce faci; oferă-ți un premiu la îndeplinirea  unei sarcini sau la atingerea unui obiectiv.

6. Întocmește un plan de gestionare a factorilor stresori identificaţi…

menit să te ajute să performezi mai bine. Acest plan este bine să includă dezvoltarea unor abilităţi de management al timpului, clarificarea sarcinilor, primirea resurselor sau a suportului necesar de la colegi, adăugarea unor sarcini mai provocatoare, modificarea spaţiului de lucru pentru a fi mai confortabil, oferirea unor resurse de relaxare din partea companiei.

Ce poți face după serviciu?

  1. Lasă problemele de la job acolo unde le este locul – rezistă tentației de a mai utiliza telefonul de serviciu, de a verifica e-mailul legat de muncă, de a-ţi propune să finalizezi acasă sarcinile din acea zi/săptămâna, deoarece acestea îți pot afecta viața personală.
  2. Relaxează-te şi încarcă-te cu energie: fă activități care îți plac, odihnește-te.
  3. Consolidează relaţii. Stabilește relații sociale prin care poţi purta discuţii în afară subiectelor de serviciu!
  4. Înconjoară-te de persoane pozitive cu care să poţi avea discuţii despre aspectele bune, frumoase ale vieţii, despre realizări, resurse, soluţii.
  5. Manifestă-ţi afecțiunea: îmbrățișarea unui membru al familiei, a unui prieten, mângâierea unui animal de companie.
  6. Fă mişcare – o mică plimbare, o oră la o piscină, un curs de yoga, dans, aerobic, fitness sau alt sport care te atrage.
  7. Scrie într-un jurnal – notează gânduri şi sentimente legate de job-ul tău și despre problemele care se ivesc în acest context, deoarece este un exerciţiu bun pentru eliminarea tensiunii şi emoţiilor nepotrivite, în plus, vei putea astfel descoperi ce te deranjează cu adevărat şi ce ai putea face că să rezolvi.
  8. Ia o pauză de la tehnologie – telefon, laptop, televizor.
  9. Schimbă mediul – o vacanță este ideală, chiar şi de weekend, însă atunci când nu este posibilă, este bine să-ţi oferi timp în aer liber, să stai cel puţin 30 de minute în lumină naturală, să mergi pe jos către şi de la serviciu, să schimbi din când în când drumul spre casă pentru a vedea imagini noi.
  10. Cere îndrumarea unui specialist.
Anxietatea de performanţă (4)

Anxietatea de performanţă

Anxietatea de performanţă În societatea actuală, dorința de a fi performant în diferite arii de activitate este adesea asociată cu nevoia de validare a identităţii profesionale, cu o stimă de sine înaltă şi o imagine de sine pozitivă şi stabilă. Dorinţa de fi...

Efectele pandemiei asupra sănătății mintale

Efectele pandemiei asupra sănătății mintale Încă de la începutul pandemiei generată de coronavirus, multe persoane au fost și continuă să fie afectate de acest virus respirator în mai multe arii ale vieții. Rutina zilnică a fost afectată puternic și, în unele cazuri...

Stigmatul asupra mersului la psiholog sau psihiatru: o prejudecată nocivă

Stigmatul asupra mersului la psiholog sau psihiatru: o prejudecată nocivă Sunt multe lucruri pentru care nu ne temem să apelăm la un specialist: de la realizarea ITP-ului până la consultarea unui jurist, toate acestea sunt lucruri normale. Probabil că nici nu ne-ar...

Arta de a ne recalibra viața pe timp de carantină

Arta de a ne recalibra viața pe timp de carantinăVoit sau nu, în ultima perioadă am ajuns să petrecem mai mult timp în case decât eram obișnuiți până acum. Pentru mulți dintre noi acest lucru poate deveni un factor de stres greu de gestionat. Alături de gânduri de...

Cum ne pot fi de folos emoțiile negative

Cum ne pot fi de folos emoțiile negativeRegretatul lider israelian Golda Meir a spus: „Cei care nu știu să plângă cu toată inima nu știu să râdă din toata inima.” Oamenii, indiferent de religie, naționalitate sau cultură, râd, plâng și exprimă emoții prin expresii...

Nouă semne care ar putea indica o problemă de sănătate mintală

Nouă semne care ar putea indica o problemă de sănătate mintalăCunoașteți pe cineva care pare să se lupte cu stări negative, dileme, convingeri nepotrivite? Dacă un prieten sau un membru al familiei devine copleșit de provocările vieții, are mai mereu o stare negativă,...

Mituri și realități despre somn

Mituri și realități despre somn National Sleep Foundation a stabilit 10 mituri comune despre somn și realitățile care le demontează.Somnul și calitatea somnului “beneficiază” de multe interpretări, multe dintre ele fiind false convingeri, întipărite la nivel de...

Cum facem faţă stresului – 10 strategii de coping

Cum facem faţă stresului – 10 strategii de coping –Dacă ne îngrăşăm, dormim rău, suntem tensionaţi, nu ne mai înţelegem cu partenerul, ridicăm mult prea des tonul la copii, ne-au scăzut performanţele la locul de muncă… şi lista poate continua, avem tendinţa de a ne...

Stadiile dezvoltării umane – Sarcini și nevoi

Stadiile dezvoltării umane Sarcini și nevoiErick Erikson descrie dezvoltarea eului în relație cu mediul social al copilului, susținând o evoluție stadială, în care nivelul dezvoltării fiecărui stadiu depinde de modul de rezolvare a sarcinilor specifice stadiului...

Prevenția Demenței Alzheimer prin alimentație corectă.

Prevenția Demenței Alzheimer prin alimentație corectă. Vârsta și genetica sunt factori asupra cărora nu se poate interveni, însă în cazul hipertensiunii arteriale necontrolate, diabetului zaharat, alimentelor grase care cauzează obezitate și a lipsei exercițiilor...

Contact Iași:

Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași

Contact Belcești:

com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași

Social Media: