Cum gestionăm stresul la locul de muncă.

Ce se întâmplă dacă îl ducem acasă

Stresul reprezintă sindromul de adaptare la mediu, pe care o persoană îl resimte în urma agresiunilor mediului, ansamblu care cuprinde încordare, tensiune, constrângere, forță, solicitare, tensiune.

El poate fi de două feluri:

• eustres („stresul pozitiv”) -este acel nivel de stres necesar pentru a îmbunătăți şi menține toleranța, fără a induce o stare de stres,

• disstres („stresul negativ”) – poate induce stări patologice, epuizare, anxietate, depresie, sindromul burnout, probleme de concentrare, motivație, probleme familiale și de cuplu, ş.a.

Stresul la locul de muncă are un impact semnificativ asupra sănătății oamenilor, organizațiilor și economiilor naționale. Ca și alte afecțiuni din sfera psihică, stresul este deseori înțeles greșit sau stigmatizat.

Riscurile psihosociale sunt generate de conceperea, organizarea și gestionarea precară a activității, precum și de un context social necorespunzător la locul de muncă și pot avea efecte negative pe plan psihologic, fizic sau social, precum stresul la locul de muncă, epuizarea sau depresia.

Printre condițiile de lucru care determină riscuri psihosociale se numără:

 Suprasolicitarea prin volumul excesiv de muncă;

 Cerințele contradictorii și lipsa de claritate privind rolul pe care îl are de îndeplinit lucrătorul;

 Schimbările organizatorice gestionate necorespunzător, nesiguranța locului de muncă;

 Comunicarea ineficientă, lipsa de sprijin din partea conducerii sau a colegilor;

 Hărțuirea psihologică și sexuală, violența din partea terților;

 Salariul mic;

 Puține oportunități de avansare;

⊗ Cultură organizațională dură.

Soluții de gestionare a stresului

Identificarea factorilor de stres și înțelegerea motivelor din spatele efectelor reprezintă primul pas în diminuarea stresului. Odată identificate, pot fi găsite soluții pentru gestionarea optimă, precum:

♥ alegerea acțiunii în locul reacției,

 reglarea respirației de fiecare dată când te simți depășit de situație,

 eliminarea întreruperilor,

♥ realizarea unei planificări a zilei pe care să o urmărești,

 evitarea situațiilor conflictuale,

 prioritizarea task-urilor,

♥ acordarea unor minute de pauză după o muncă intensă,

 practicarea unor activități relaxante în afara serviciului,

 respectarea celor 3 mese pe zi,

 mersul pe jos,

♥ vorbitul despre problemele de la serviciu.

Modalități de relaxare și destresare la serviciu

1. Ia o pauză de la lucru

Scopul este să te deconectezi şi să îţi relaxezi mintea, astfel încât să poţi preveni orice posibilă stare de anxietate sau neplăcere fiziologică. În pauza de prânz, ridică-te de la birou şi mănâncă în altă parte, în special evită să lucrezi în timp ce mănânci. Evita preparatele și gustările nesănătoase.

2. Ia o pauză de atitudine

Rememorează amintiri plăcute, persoane dragi; reglează respirația, ascultă o melodie relaxantă, privește în jur câteva secunde, oferă-ți un mic automasaj etc.

3. Gestionează-ţi mai bine timpul

Analizează care sunt prioritățile, ia-le pe rând şi focusează-ți atenția pe o singură activitate până la finalizarea acesteia.

4. Fă-ţi prieteni la locul de muncă

În felul acesta vei avea în jurul tău persoane cu care poţi discuta atunci când ai nevoie de o pauză sau când ai nevoie să iei o decizie mai dificilă.

5. Păstrează o atitudine pozitivă faţă de locul de muncă

Reamintește-ți aspectele care îţi plac în activitatea ta, motivațiile pentru care ai ales-o, beneficiile pe care le obţii făcând ceea ce faci; oferă-ți un premiu la îndeplinirea  unei sarcini sau la atingerea unui obiectiv.

6. Întocmește un plan de gestionare a factorilor stresori identificaţi…

menit să te ajute să performezi mai bine. Acest plan este bine să includă dezvoltarea unor abilităţi de management al timpului, clarificarea sarcinilor, primirea resurselor sau a suportului necesar de la colegi, adăugarea unor sarcini mai provocatoare, modificarea spaţiului de lucru pentru a fi mai confortabil, oferirea unor resurse de relaxare din partea companiei.

Ce poți face după serviciu?

  1. Lasă problemele de la job acolo unde le este locul – rezistă tentației de a mai utiliza telefonul de serviciu, de a verifica e-mailul legat de muncă, de a-ţi propune să finalizezi acasă sarcinile din acea zi/săptămâna, deoarece acestea îți pot afecta viața personală.
  2. Relaxează-te şi încarcă-te cu energie: fă activități care îți plac, odihnește-te.
  3. Consolidează relaţii. Stabilește relații sociale prin care poţi purta discuţii în afară subiectelor de serviciu!
  4. Înconjoară-te de persoane pozitive cu care să poţi avea discuţii despre aspectele bune, frumoase ale vieţii, despre realizări, resurse, soluţii.
  5. Manifestă-ţi afecțiunea: îmbrățișarea unui membru al familiei, a unui prieten, mângâierea unui animal de companie.
  6. Fă mişcare – o mică plimbare, o oră la o piscină, un curs de yoga, dans, aerobic, fitness sau alt sport care te atrage.
  7. Scrie într-un jurnal – notează gânduri şi sentimente legate de job-ul tău și despre problemele care se ivesc în acest context, deoarece este un exerciţiu bun pentru eliminarea tensiunii şi emoţiilor nepotrivite, în plus, vei putea astfel descoperi ce te deranjează cu adevărat şi ce ai putea face că să rezolvi.
  8. Ia o pauză de la tehnologie – telefon, laptop, televizor.
  9. Schimbă mediul – o vacanță este ideală, chiar şi de weekend, însă atunci când nu este posibilă, este bine să-ţi oferi timp în aer liber, să stai cel puţin 30 de minute în lumină naturală, să mergi pe jos către şi de la serviciu, să schimbi din când în când drumul spre casă pentru a vedea imagini noi.
  10. Cere îndrumarea unui specialist.

Depresia: abordare multidisciplinară și soluții inovative

Depresia nu are o cauză unică, ci este rezultatul unei interacțiuni complexe între factori externi și interni. Înțelegerea acestor influențe și abordarea lor într-un mod integrat reprezintă cheia pentru tratarea depresiei. Un plan de tratament holistic, care include atât terapia psihologică cât și gestionarea factorilor de mediu și medicali, poate aduce alinare și sprijin pentru cei afectați de această afecțiune mintală dificilă dar atât de frecventă.

Afecțiuni neurologice și psihice – comparație, puncte comune

Tulburările psihice se întâlnesc cu o rată foarte înalta în patologiile neurologice și afectează o mare parte întreaga populație de pe globul pământesc. Se cunosc până în prezent 14 tipuri de afecțiuni majore ce au origine neurologică, cu prezența unui tablou clinic asemănător celui întâlnit la afecțiunile și tulburările psihiatrice, ce apar în urma unor leziuni ale creierului uman sau în rezultatul evoluției unor boli neurologice.

terapia cu pisici beneficii sanatatea mintala

Terapia cu pisici – mit sau realitate

Studii din lumea întreagă susțin și la nivel științific ceea ce – intuitiv – am perceput și noi: compania pisicilor este de un real ajutor în viața de zi cu zi, și cu atât mai mult în cazul persoanelor cu tulburări sau afecțiuni precum depresie sau anxietate.

Am sintetizat pentru tine în rândurile ce urmează cele mai importante 10 beneficii pentru sănătatea mintală care vin la pachet cu prietenii blănoși:.

vindecarea copilului interior

Vindecarea copilului interior pentru regăsirea fericirii și echilibrului

Copilul interior reprezintă toate experiențele noastre bune și mai puțin bune, ce s-au format în copilărie alături de figurile de atașament și contextele de atunci. Aceste experiențe sunt în subconștient și reprezintă fricile și dificultățile resimțite în perioada aceea de dezvoltare împreună cu experiențele pozitive trăite atunci,

terapie de cuplu

Despre dependență și independență în relații – sănătate vs. toxicitate în cuplu

O provocare foarte mare cu care se confruntă multe dintre cuplurile de astăzi este identificarea unui echilibru intre dependență – nevoia de celălalt și independență – susținerea și orientarea spre propriile noastre interese. Unde și cum găsim linia fină ce separă un atașament sănătos și o dependență normală, naturală de tendința de a petrece mult timp departe de partener, având interese și preocupări care nu-l includ?

echilibru intre job si viata personala

Work – life balance – putem găsi echilibrul dintre viața personală și job?

A fost o vreme când granițele dintre serviciu și viața de acasă erau clare. În societatea de astăzi, de cele mai multe ori munca are prioritate față de orice altceva din viața noastră. Dorința noastră de a reuși profesional ne poate împinge să ne lăsăm deoparte propria stare de bine. Avem tendința de a cădea în capcana de a crede că putem fi productivi tot timpul sau că o zi de opt ore la locul de muncă echivalează cu opt ore de a fi productiv. Cu toate acestea, acest lucru este greu de realizat, dacă nu imposibil, pentru mulți dintre noi.

depresia in familie

Depresia și gestionarea ei în familie

Ce să faci când cineva drag se confruntă cu depresia?
Ce să NU faci când vrei să ajuți pe cineva cu depresie?
Când un membru al familiei noastre sau un prieten apropiat suferă de depresie este provocator pentru toată lumea, însă depresia este tratabilă, iar suportul emoțional și social îmbunătățesc considerabil rezultatele tratamentelor.

Tulburări mintale și tulburări de personalitate – definiții, comparație /limite, exemple, abordare terapeutică

Tulburările mintale și tulburările de personalitate sunt două categorii distincte de afecțiuni psihologice care afectează în mod semnificativ starea mintală și comportamentul individului. Deși au caracteristici și simptome diferite, ambele pot cauza dificultăți semnificative în viața de zi cu zi a unei persoane și necesită intervenție terapeutică.

sindromul impostorului

Sindromul impostorului

Sindromul impostorului este un fenomen psihologic care afectează multe persoane, chiar și pe acelea care sunt realizate din punct de vedere profesional și s-ar putea spune că sunt de succes.

abordarea in cuplu a sanatatii mintale a copilulului

Abordarea în cuplu a sănătății mintale a copiilor și adolescenților

Sănătatea mintală a copiilor și adolescenților ar trebui să fie o preocupare majoră în zilele noastre, iar recunoașterea și gestionarea adecvată a problemelor lor devin vitale. Cu toate acestea, situația poate deveni complicată atunci când unul dintre părinți nu recunoaște sau este complet împotrivă.

Programări IAȘI:

0747 202 212 / 0332 505 114

Programări TIMIȘOARA:

0754 431 431 / 0356 800 300

Contact Iași:

Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași

Contact Belcești:

com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași

Contact Timișoara:

Str. Simion Bărnuțiu nr. 34, Timișoara, jud. Timiș