Cum facem faţă stresului

– 10 strategii de coping –

Dacă ne îngrăşăm, dormim rău, suntem tensionaţi, nu ne mai înţelegem cu partenerul, ridicăm mult prea des tonul la copii, ne-au scăzut performanţele la locul de muncă… şi lista poate continua, avem tendinţa de a ne justifica toate aceste probleme prin prisma stresului.

În societatea în care trăim termenul de stres este foarte des folosit, fiind, se pare, responsabil de foarte multe probleme cu care noi ne confruntăm.

Dar ce este în fond stresul? Stresul bun (eurostres) versus stresul rău (distres)

Stresul, aşa cum a fost el definit de fondatorul teoriei stresului, fiziologul H. Selye, reprezintă sindromul general de adaptare. Cu alte cuvinte, prin stres, ca parte indispensabilă a vieţii, fiecare dintre noi căutăm noi metode de a performa şi de a ne adapta cât mai eficient solicitărilor provenite din mediu. În acestă situaţie discutăm despre un stres bun, pozitiv, denumit de specialiştii în domeniu psihologiei eurostres.

 

În condiţiile în care evaluarea solicitării venite din mediu este percepută ca fiind foarte mare şi depășește resursele pe care le deţinem trăim o stare de distres. Este acel stres rău, care ne dezorganizează şi care, trăit pe termen lung, afectează fucţionarea corpului în plan fizic (pot apărea boli cardiovasculare, tulburări endocrine, scăderea funcţiei imune etc.) şi psihic (depresia, anxietatea, sindromul bournout etc.). Despre depresie am vorbit pe larg în acest articol.

Strategiile de coping / Copingul centrat pe emoţie şi copingul centrat pe problemă

Strategiile de coping sunt răspunsurile cognitive, afective şi comportamentale pe care le dezvoltăm cu scopul de a reduce, stăpâni sau tolera solicitările interne sau externe ce depăşesc resursele personale (Lazarus şi colaboratorii).

Copingul centrat pe emoţie

Este un proces pasiv prin care încercăm să diminuăm sau să eliminăm starea emoţională negativă neplăcută pe care o simţim în raport cu un stresor. Accentul este pus pe „ceea ce simţim” şi nu pe acţiune.

Cateva strategii de coping centrat pe emoții:
♣  descărcarea emoţională prin plâns sau prin apelarea la suportul prietenilor,
♣  minimalizarea problemei („Nu este aşa de dificil examenul care urmează!”),
  credinţa că timpul va diminua problema,
♣  speranţa în ajutorul divin,
 amânarea („Mai am suficient timp până la predarea proiectului, mă voi ocupa mai târziu de el”)

Copingul centrat pe acţiune

Acţiunea presupune un proces dinamic, activ, conştient orientat către cauza stresului, către problema care determină stresul. Concret, de exemplu, dacă stresul este generat de încadrarea la un nou loc de muncă, mecanismul de coping centrat pe acţiune presupune orientarea pe acumularea de cât mai multe cunoştinţe şi abilităţi care vor fi folosite/cerute la noul loc de muncă.

Care strategie de coping e mai eficientă?

În contextul multitudinilor de probleme cu care ne confruntăm zilnic, ne punem fireasca întrebare: Care dintre cele 2 tipuri de coping este mai eficientă?

Succesul stategiei de coping depinde de mai mulţi factori:
♣ tipul de stresor,
♣ condiţiile în care se produce evenimentul,
♣ personalitatea,
♣ experienţele acumulate de-a lungul anilor,
♣ vârsta,
♣ sexul
♣ reţeaua socială de suport.

Un alt criteriu foarte important este dat de conştientizarea controlului şi a limitelor pe care noi ca oameni le avem. Cu alte cuvinte, atunci când ne confruntăm cu probleme legate de sănătate, de pierderea cuiva drag, mecanismele de coping centrate pe emoţii sunt mai eficiente, fiind probleme care depăşesc cu mult puterea noastră de control. Stresul generat de situaţiile conflictuale de la serviciu, problemele financiare, evaluările profesionale, obiectivele pe care ni le propunem etc. sunt mai bine rezolvate prin copingul centrat pe problemă.

Vă propunem în ceea ce urmează o listă cu cele mai utilizate şi eficiente metode de gestionare a stresului:

1. Identificarea factorului stresor:

Este foarte important să conştientizăm care este de fapt problema care ne determină starea de stres. Cunoşterea duşmanului conduce la câştigarea războiului! Dacă sunt probleme mai dificile cum ar fi decesul unei persoane dragi, separarea de partener, conflicte majore la locul de muncă, probleme de relaţionare cu copii vă recomandăm să apelaţi la ajutor specializat: psihiatru sau psiholog.

2. Dezvoltarea comunicării asertive:

Exprimarea într-o manieră directă, nonagresivă a nevoilor şi dorinţelor noastre. Să învăţăm să spunem „Nu!”, atunci când sarcinile ne copleşesc sau nu suntem confortabili cu situaţia respectivă.

3. Practicarea regulată a unui sport:

Plimbările în aer liber, mersul cu bicicleta, frecventarea unui săli, dansul… orice formă de mişcare are un efect benefic asupra stării noastre psihice.

4. Conectarea emoţională cu familia şi prietenii:

Susţinerea afectivă din partea cuiva drag este de mare ajutor atunci când ne confruntăm cu situaţii dificile.

5. Planificarea eficientă a timpului:

Deseori stresul este determinat de multitudinea de sarcini pe care o avem de făcut. Prioritizarea şi planificarea lor conduc la diminuarea stresului.

6. Utilizarea diverselor modalităţi de relaxare:

Exerciţii de respiraţie, relaxarea progresivă musculară, yoga, tehnici de mindfulness, aromoterapie.

7. Timp dedicat nevoilor şi hobbyurilor noastre:

Alocarea în fiecare zi a unui moment în care ne facem o mică bucurie, plăcere sau facem o activitate care ne aduce satisfacţii.

8. Somn odihnitor:

Tulburările de somn sunt deseori asociate cu stresul. Este important să respectăm un program de somn, adică să ne culcăm şi să ne trezim la aproximativ aceleaşi ore. Un adult sănătos are nevoie de 7 ore de somn, cuprinse în intervalul orar 10 seara 6 dimineaţa. În acest interval au loc procesele de reglare şi echilibru de la nivelul sistemului neuroendocrin. – mai multe informaţii despre tulburările asociate somnului găşesti accesând acest link

9. Alimentaţie sănătoasă:

O alimentaţie echilibrată, diminuarea consumului excesiv de dulciuri, cafea, alcool, ţigări conduc la un corp sănătos care poate face faţă mult mai bine provocărilor venite din mediu.

10. Dezvoltarea personală:

Conştientizarea resurselor interioare, o bună stimă de sine, cunoaşterea punctelor forte dar şi a celor slabe la care mai avem de lucrat, stabilirea clară a unor obiective, înţelegerea şi acceptarea sensului vieţii tale sunt aspecte deosebit de importante prin care diminuăm sau reducem stresul. Procesul de dezvoltare personală presupune un demers complex şi are rezultate eficiente dacă este făcut cu ajutorul unui psihoterapeut.

Cum să-ți ajuți copilul să gestioneze stresul de la școală și presiunea pe note bune

Orice părinte iubitor dorește reușita școlară a copilului său. Doar că atunci când eforturile sau rezultatele lor nu sunt pe măsura așteptărilor sau doar amenință să nu fie, apar și frământările, de ambele părți.

teama de esec

Teamă de eșec? 15 Strategii mintale pentru calea spre succes personal și profesional 

Frica de eșec este o emoție întâlnită la mulți oameni care poate apărea pentru că ne gândim că nu vom reuși în ceea ce ne-am propus. Frica aceasta poate fi gestionată prin aplicarea a câteva strategii mintale. 

Crizele de furie la copii

Crizele de furie la copii. Cum calmezi nervii copilului tău?

Zi de zi părinții se confruntă cu diverse probleme în relațiile cu copiii. Aceștia caută soluții de rezolvare ale lor, dar nu întotdeauna găsesc soluția potrivită. Printre cele mai frecvente probleme din comportamentul copiilor, părinții menționează: neascultarea, agresivitatea, încăpățânarea, capriciile, caracterul închis, frica, furia, caracterul bătăuș, minciuna etc.
Ce poți face? Cum să gestionezi problemele apărute?

Importanta meselor in familie

Ia loc la masă – Discuții sănătoase la mesele din familie

Momentul mesei este cadrul în care se întâmplă ceva magic: membrii familiei se conectează și se simt ca făcând parte dintr-un grup. Acest moment reprezintă atât o ocazie benefică pentru a le insufla copiilor obiceiuri alimentare sănătoase, cât și un prilej de a aduce la masă evenimentele mai puțin plăcute care au avut loc pe parcursul zilei.

Singurătatea și impactul ei asupra depresiei 

Este o întrebare frecventă, mai ales pentru cei care, în momente de introspecție, ajung să-și analizeze viața și relațiile. Răspunsul nu este simplu, pentru că fiecare dintre noi percepe singurătatea diferit, în funcție de experiențele și personalitatea proprie.

Despre nevoia de validare – Ghid practic

În contextul actual al rețelelor sociale și al conștientizării emoționale tot mai răspândite, tema iubirii de sine și a acceptării personale devine omniprezentă.

Despre nevoia de validare

Despre nevoia de validare – o normalitate interpretată greșit

De câte ori nu ai auzit chiar tu despre cât de important este să te iubești pe tine înainte de a te iubi ceilalți? Îndemnul sună răsunător pe toate rețelele sociale, pe toate blog-urile recente ale celor cu sau fără aplecare spre domeniul uman; în plus chiar și oamenii pe care îi întâlnim în viața reală de zi cu zi ne opresc brusc emoțiile pe care simțim să le împărtășim dându-ne “soluția salvatoare”: Iubește-te pe tine, dacă vrei să te iubească alții!

depresia

Ce e mai greu: să suferi de depresie sau să îi vezi pe cei dragi suferind? 

Atunci când ne gândim la depresie, ne imaginăm suferința intensă a celor care o trăiesc direct – sentimentul de tristețe profundă, senzația de pierdere a speranței și lipsa de energie pentru a face față provocărilor zilnice. Însă depresia afectează mai mult decât persoana în sine; îi influențează adânc și pe cei din jur. O întrebare devine astfel esențială: este mai greu să suferi de depresie sau să îi vezi pe cei dragi suferind?

despre traumele copilariei in viata de adult

Ce NU știm despre traumele nerezolvate ale copilăriei

Cuvântul „traumă” înseamnă rană, iar în psihologie, se referă la o experiență care depășește capacitatea unei persoane de a îi face față. Specialiștii spun că trauma nu înseamnă evenimentul în sine, ci reacția personală față de acesta. De exemplu, doi oameni pot trăi același eveniment dificil, dar reacționează diferit, în funcție de vârsta, experiențele și resursele lor.

Pierdere și vindecare: înțelegerea Doliului

Modul în care fiecare dintre noi privește moartea are la bază multe elemente, însă dintre acestea cel hotărâtor pare a fi modul in care privim VIAȚA însăși. Contează foarte mult cum ne raportăm la propria noastră viață pentru a determina cum ne raportăm la moarte și cum îi jelim pe cei care nu mai sunt.

Contact Iași:

Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL 11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași

Contact Belcești:

com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași

Contact Timișoara:

Bd. Eroilor de la Tisa nr. 8, etaj 1, Timișoara, jud. Timiș