Cum facem faţă stresului

– 10 strategii de coping –

Dacă ne îngrăşăm, dormim rău, suntem tensionaţi, nu ne mai înţelegem cu partenerul, ridicăm mult prea des tonul la copii, ne-au scăzut performanţele la locul de muncă… şi lista poate continua, avem tendinţa de a ne justifica toate aceste probleme prin prisma stresului.

În societatea în care trăim termenul de stres este foarte des folosit, fiind, se pare, responsabil de foarte multe probleme cu care noi ne confruntăm.

Dar ce este în fond stresul? Stresul bun (eurostres) versus stresul rău (distres)

Stresul, aşa cum a fost el definit de fondatorul teoriei stresului, fiziologul H. Selye, reprezintă sindromul general de adaptare. Cu alte cuvinte, prin stres, ca parte indispensabilă a vieţii, fiecare dintre noi căutăm noi metode de a performa şi de a ne adapta cât mai eficient solicitărilor provenite din mediu. În acestă situaţie discutăm despre un stres bun, pozitiv, denumit de specialiştii în domeniu psihologiei eurostres.

 

În condiţiile în care evaluarea solicitării venite din mediu este percepută ca fiind foarte mare şi depășește resursele pe care le deţinem trăim o stare de distres. Este acel stres rău, care ne dezorganizează şi care, trăit pe termen lung, afectează fucţionarea corpului în plan fizic (pot apărea boli cardiovasculare, tulburări endocrine, scăderea funcţiei imune etc.) şi psihic (depresia, anxietatea, sindromul bournout etc.). Despre depresie am vorbit pe larg în acest articol.

Strategiile de coping / Copingul centrat pe emoţie şi copingul centrat pe problemă

Strategiile de coping sunt răspunsurile cognitive, afective şi comportamentale pe care le dezvoltăm cu scopul de a reduce, stăpâni sau tolera solicitările interne sau externe ce depăşesc resursele personale (Lazarus şi colaboratorii).

Copingul centrat pe emoţie

Este un proces pasiv prin care încercăm să diminuăm sau să eliminăm starea emoţională negativă neplăcută pe care o simţim în raport cu un stresor. Accentul este pus pe „ceea ce simţim” şi nu pe acţiune.

Cateva strategii de coping centrat pe emoții:
♣  descărcarea emoţională prin plâns sau prin apelarea la suportul prietenilor,
♣  minimalizarea problemei („Nu este aşa de dificil examenul care urmează!”),
  credinţa că timpul va diminua problema,
♣  speranţa în ajutorul divin,
 amânarea („Mai am suficient timp până la predarea proiectului, mă voi ocupa mai târziu de el”)

Copingul centrat pe acţiune

Acţiunea presupune un proces dinamic, activ, conştient orientat către cauza stresului, către problema care determină stresul. Concret, de exemplu, dacă stresul este generat de încadrarea la un nou loc de muncă, mecanismul de coping centrat pe acţiune presupune orientarea pe acumularea de cât mai multe cunoştinţe şi abilităţi care vor fi folosite/cerute la noul loc de muncă.

Care strategie de coping e mai eficientă?

În contextul multitudinilor de probleme cu care ne confruntăm zilnic, ne punem fireasca întrebare: Care dintre cele 2 tipuri de coping este mai eficientă?

Succesul stategiei de coping depinde de mai mulţi factori:
♣ tipul de stresor,
♣ condiţiile în care se produce evenimentul,
♣ personalitatea,
♣ experienţele acumulate de-a lungul anilor,
♣ vârsta,
♣ sexul
♣ reţeaua socială de suport.

Un alt criteriu foarte important este dat de conştientizarea controlului şi a limitelor pe care noi ca oameni le avem. Cu alte cuvinte, atunci când ne confruntăm cu probleme legate de sănătate, de pierderea cuiva drag, mecanismele de coping centrate pe emoţii sunt mai eficiente, fiind probleme care depăşesc cu mult puterea noastră de control. Stresul generat de situaţiile conflictuale de la serviciu, problemele financiare, evaluările profesionale, obiectivele pe care ni le propunem etc. sunt mai bine rezolvate prin copingul centrat pe problemă.

Vă propunem în ceea ce urmează o listă cu cele mai utilizate şi eficiente metode de gestionare a stresului:

1. Identificarea factorului stresor:

Este foarte important să conştientizăm care este de fapt problema care ne determină starea de stres. Cunoşterea duşmanului conduce la câştigarea războiului! Dacă sunt probleme mai dificile cum ar fi decesul unei persoane dragi, separarea de partener, conflicte majore la locul de muncă, probleme de relaţionare cu copii vă recomandăm să apelaţi la ajutor specializat: psihiatru sau psiholog.

2. Dezvoltarea comunicării asertive:

Exprimarea într-o manieră directă, nonagresivă a nevoilor şi dorinţelor noastre. Să învăţăm să spunem „Nu!”, atunci când sarcinile ne copleşesc sau nu suntem confortabili cu situaţia respectivă.

3. Practicarea regulată a unui sport:

Plimbările în aer liber, mersul cu bicicleta, frecventarea unui săli, dansul… orice formă de mişcare are un efect benefic asupra stării noastre psihice.

4. Conectarea emoţională cu familia şi prietenii:

Susţinerea afectivă din partea cuiva drag este de mare ajutor atunci când ne confruntăm cu situaţii dificile.

5. Planificarea eficientă a timpului:

Deseori stresul este determinat de multitudinea de sarcini pe care o avem de făcut. Prioritizarea şi planificarea lor conduc la diminuarea stresului.

6. Utilizarea diverselor modalităţi de relaxare:

Exerciţii de respiraţie, relaxarea progresivă musculară, yoga, tehnici de mindfulness, aromoterapie.

7. Timp dedicat nevoilor şi hobbyurilor noastre:

Alocarea în fiecare zi a unui moment în care ne facem o mică bucurie, plăcere sau facem o activitate care ne aduce satisfacţii.

8. Somn odihnitor:

Tulburările de somn sunt deseori asociate cu stresul. Este important să respectăm un program de somn, adică să ne culcăm şi să ne trezim la aproximativ aceleaşi ore. Un adult sănătos are nevoie de 7 ore de somn, cuprinse în intervalul orar 10 seara 6 dimineaţa. În acest interval au loc procesele de reglare şi echilibru de la nivelul sistemului neuroendocrin. – mai multe informaţii despre tulburările asociate somnului găşesti accesând acest link

9. Alimentaţie sănătoasă:

O alimentaţie echilibrată, diminuarea consumului excesiv de dulciuri, cafea, alcool, ţigări conduc la un corp sănătos care poate face faţă mult mai bine provocărilor venite din mediu.

10. Dezvoltarea personală:

Conştientizarea resurselor interioare, o bună stimă de sine, cunoaşterea punctelor forte dar şi a celor slabe la care mai avem de lucrat, stabilirea clară a unor obiective, înţelegerea şi acceptarea sensului vieţii tale sunt aspecte deosebit de importante prin care diminuăm sau reducem stresul. Procesul de dezvoltare personală presupune un demers complex şi are rezultate eficiente dacă este făcut cu ajutorul unui psihoterapeut.

Depresia: abordare multidisciplinară și soluții inovative

Depresia nu are o cauză unică, ci este rezultatul unei interacțiuni complexe între factori externi și interni. Înțelegerea acestor influențe și abordarea lor într-un mod integrat reprezintă cheia pentru tratarea depresiei. Un plan de tratament holistic, care include atât terapia psihologică cât și gestionarea factorilor de mediu și medicali, poate aduce alinare și sprijin pentru cei afectați de această afecțiune mintală dificilă dar atât de frecventă.

Afecțiuni neurologice și psihice – comparație, puncte comune

Tulburările psihice se întâlnesc cu o rată foarte înalta în patologiile neurologice și afectează o mare parte întreaga populație de pe globul pământesc. Se cunosc până în prezent 14 tipuri de afecțiuni majore ce au origine neurologică, cu prezența unui tablou clinic asemănător celui întâlnit la afecțiunile și tulburările psihiatrice, ce apar în urma unor leziuni ale creierului uman sau în rezultatul evoluției unor boli neurologice.

terapia cu pisici beneficii sanatatea mintala

Terapia cu pisici – mit sau realitate

Studii din lumea întreagă susțin și la nivel științific ceea ce – intuitiv – am perceput și noi: compania pisicilor este de un real ajutor în viața de zi cu zi, și cu atât mai mult în cazul persoanelor cu tulburări sau afecțiuni precum depresie sau anxietate.

Am sintetizat pentru tine în rândurile ce urmează cele mai importante 10 beneficii pentru sănătatea mintală care vin la pachet cu prietenii blănoși:.

vindecarea copilului interior

Vindecarea copilului interior pentru regăsirea fericirii și echilibrului

Copilul interior reprezintă toate experiențele noastre bune și mai puțin bune, ce s-au format în copilărie alături de figurile de atașament și contextele de atunci. Aceste experiențe sunt în subconștient și reprezintă fricile și dificultățile resimțite în perioada aceea de dezvoltare împreună cu experiențele pozitive trăite atunci,

terapie de cuplu

Despre dependență și independență în relații – sănătate vs. toxicitate în cuplu

O provocare foarte mare cu care se confruntă multe dintre cuplurile de astăzi este identificarea unui echilibru intre dependență – nevoia de celălalt și independență – susținerea și orientarea spre propriile noastre interese. Unde și cum găsim linia fină ce separă un atașament sănătos și o dependență normală, naturală de tendința de a petrece mult timp departe de partener, având interese și preocupări care nu-l includ?

echilibru intre job si viata personala

Work – life balance – putem găsi echilibrul dintre viața personală și job?

A fost o vreme când granițele dintre serviciu și viața de acasă erau clare. În societatea de astăzi, de cele mai multe ori munca are prioritate față de orice altceva din viața noastră. Dorința noastră de a reuși profesional ne poate împinge să ne lăsăm deoparte propria stare de bine. Avem tendința de a cădea în capcana de a crede că putem fi productivi tot timpul sau că o zi de opt ore la locul de muncă echivalează cu opt ore de a fi productiv. Cu toate acestea, acest lucru este greu de realizat, dacă nu imposibil, pentru mulți dintre noi.

depresia in familie

Depresia și gestionarea ei în familie

Ce să faci când cineva drag se confruntă cu depresia?
Ce să NU faci când vrei să ajuți pe cineva cu depresie?
Când un membru al familiei noastre sau un prieten apropiat suferă de depresie este provocator pentru toată lumea, însă depresia este tratabilă, iar suportul emoțional și social îmbunătățesc considerabil rezultatele tratamentelor.

Tulburări mintale și tulburări de personalitate – definiții, comparație /limite, exemple, abordare terapeutică

Tulburările mintale și tulburările de personalitate sunt două categorii distincte de afecțiuni psihologice care afectează în mod semnificativ starea mintală și comportamentul individului. Deși au caracteristici și simptome diferite, ambele pot cauza dificultăți semnificative în viața de zi cu zi a unei persoane și necesită intervenție terapeutică.

sindromul impostorului

Sindromul impostorului

Sindromul impostorului este un fenomen psihologic care afectează multe persoane, chiar și pe acelea care sunt realizate din punct de vedere profesional și s-ar putea spune că sunt de succes.

abordarea in cuplu a sanatatii mintale a copilulului

Abordarea în cuplu a sănătății mintale a copiilor și adolescenților

Sănătatea mintală a copiilor și adolescenților ar trebui să fie o preocupare majoră în zilele noastre, iar recunoașterea și gestionarea adecvată a problemelor lor devin vitale. Cu toate acestea, situația poate deveni complicată atunci când unul dintre părinți nu recunoaște sau este complet împotrivă.

Programări IAȘI:

0747 202 212 / 0332 505 114

Programări TIMIȘOARA:

0754 431 431 / 0356 800 300

Contact Iași:

Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași

Contact Belcești:

com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași

Contact Timișoara:

Str. Simion Bărnuțiu nr. 34, Timișoara, jud. Timiș