sfaturi din cabinetul psihologului:

Crizele de furie la copii. Cum calmezi nervii copilului tău?

Zi de zi părinții se confruntă cu diverse probleme în relațiile cu copiii. Aceștia caută soluții de rezolvare ale lor, dar nu întotdeauna găsesc soluția potrivită. Printre cele mai frecvente probleme din comportamentul copiilor, părinții menționează: neascultarea, agresivitatea, încăpățânarea, capriciile, caracterul închis, frica, furia, caracterul bătăuș, minciuna etc.

De multe ori în cabinet, vin părinți care afirmă că nu mai știu cum să gestioneze crizele de furie ale copilului, spun că au încercat toate variantele, ,,Am încercat să îl pedepsim, să îl izolăm, să îi arătăm că greșește țipând și noi la rândul nostru’’, însă nu își dau seama că în acest fel nu numai că nu au susținut emoția copilului și nu au ajutat la gestionarea ei, dar i-au și arătat că modul lui de a acționa a fost unul corect prin a face același lucru.

Dacă părintele nu cunoaște motivația comportamentului negativ al copilului, nu lasă copilul să suporte consecinţele alegerii lui, nu tratează copilul cu respect şi nu susţine stima de sine, atunci sigur a venit timpul să studieze şi să aplice noi strategii în educaţia copilului. Necunoaşterea cauzelor comportamentului negativ al copilului este o piedică serioasă în soluţionarea problemei. 

Pentru a înțelege și a gestiona cu succes cauzele comportamentului este necesar să înțelegem că acțiunile copiilor  au la bază emoțiile.

Emoția poate fi clasificată ca un sistem de apărare, întrucât, psihologic, emoția afectează atenția, capacitatea și viteza de reacție a individului, inclusiv comportamentul individului. Fiziologic, emoțiile controlează răspunsurile la anumite situații, incluzând expresia facială, tonul vocal, dar și sistemul endocrin, pentru a pregăti organismul pentru anumite urmări. Emoțiile apar ca urmare a modului în care persoana interpretează un anumit eveniment. În mod firesc emoțiile pot fi pozitive, negative și neutre.

😊 Emoțiile pozitive sunt exprimate prin: bucurie, interes, simpatie, încântare, entuziasm, recunoștință, atașament, stimă, mulțumire, încredere, mândrie, calm/liniște, siguranță etc. Emoțiile pozitive reprezintă securitatea psiho-emoțională a individului.

🙁 Emoțiile negative apar atunci când există o contradicție între ceea ce i se întâmplă sau ceea ce obține o persoană și așteptările sale. De exemplu: durere, furie, frică, rușine, dezgust, dispreț/ură, tristețe, dezamăgire, îngrijorare, neliniște, insatisfacție, necaz, deznădejde, disperare, regret, invidie, mâhnire, vinovăție, plictiseală, supărare, indignare etc. Emoțiile negative relevă insecuritate psiho-emoțională.

😐 Emoțiile neutre pot fi: mirare, uimire/surprindere, curiozitate, indiferență, îngândurare, simțul răspunderii etc.

Dacă un anumit tip de emoții se repetă permanent, el se transformă în sentimente. Emoția unei persoane este însoțită de schimbări la nivel fiziologic, cognitiv, comportamental. Expunerea pe termen lung la o emoție formează o anumită dispoziție. O emoție negativă de lungă durată afectează inevitabil percepția, gândirea, comportamentul. Emoțiile negative conduc la insecuritate, dezvoltarea diferitor clișee comportamentale, boli somatice, psihice, tulburări emoționale și de comportament, tulburări de personalitate.

Factorii ereditari au un rol important asupra dezvoltării structurii emoționale a personalității copilului, în stabilirea magnitudinii pragurilor pentru experimentarea uneia sau altei emoții.

Factorii de interacțiune dobândiți de către copil prin experiența individuală și învățarea în zona emoțională, îndeosebi în perioada copilăriei timpurii, între 6 luni și 2 ani. Aceasta se referă la abilitățile de exprimare a emoțiilor și la tiparele de comportament asociate emoțiilor.

Cunoaşterea şi prevenirea cauzelor comportamentului negativ al copilului va micşora considerabil manifestarea comportamentelor nedorite.

Ce poți face cu crizele de furie? Cum să gestionezi problemele apărute?

Rudolf Dreikurs (1968) susține că, pentru a rezolva problemele din comportamentul copilului tău, este necesar să acorzi atenție și să acționezi conform următoarelor principii fundamentale:

  1. Caută să înțelegi motivele comportamentului negativ al copilului tău. Ce scop și ce recompensă urmărește?
  2. Lasă copilul să suporte consecințele alegerii lui.
  3. Tratează copilul cu respect, indiferent cât de nerespectuos este comportamentul lui.
  4. Încurajează copilul. Fă tot ce este în puterea ta pentru a-i susține respectul de sine.

Cauzele crizelor de furie și comportamentelor nedorite ale copilului

Comportamentul nedorit: neascultarea

Neascultarea reprezintă refuzul de a asculta, de a îndeplini obligațiile, însărcinările sau lecțiile.

Cauze:

  • Înaintarea unor cerințe greu de îndeplinit sau a celor care se exclud reciproc;
  • Dereglarea eticii de comunicare și a normelor de conduită;
  • Neconcordanța între cerințele față de copil ale părinților;
  • Metode nepedagogice de educație;
  • Insuficiența de atenție părintească;
  • Lipsa încrederii sau a atașamentului dintre tine și copilul tău;
  • Prevalarea pedepselor asupra stimulării.

Comportamentul nedorit: agresivitatea

Agresivitatea reprezintă acțiuni care au scopul de a pricinui daune morale, psihice sau fizice, ori de a provoca daune altcuiva.

Cauze:

  • Stilul tău de educație autoritar, comportamentul tiranic;
  • Deformarea sistemului de valori în familie;
  • Omisiuni în educația morală a copilului;
  • Prea multe restricții și interdicții față de copil;
  • Imitarea eroilor din filme sau desene animate;
  • Sentimentul de foame și oboseală;
  • Tendința copilului de autoafirmare.

Comportamentul nedorit: încăpățânarea

Încăpățânarea este tendința copilului de a nu ceda și de a obține ceea ce dorește prin supărare sau confruntare.
Cauze:

  • Dereglarea relațiilor dintre tine și copil;
  • Incapacitatea ta de a-l susține într-o situație dificilă;
  • Ignorarea intereselor și necesităților copilului;
  • Afirmarea autorității tale prin forță.

Comportamentul nedorit: capriciile sau crizele de nervi

Capriciile sunt manifestări precum țipete, plâns, aruncarea obiectelor sau trântirea ușii.

Cauze:

  • Cuvinte imprudente spuse de tine sau alți membri ai familiei;
  • Lipsa exigenței din partea ta sau a altor adulți;
  • Reacția ta negativă față de capriciu;
  • Starea de boală a copilului;
  • Dragostea excesivă oferită de tine;
  • Îndeplinirea tuturor dorințelor copilului de către adulți;
  • Reprimarea nemotivată a independenței copilului;
  • Supraexcitarea sistemului nervos al copilului.

Comportamentul nedorit: caracterul închis

Caracterul închis se manifestă prin izolare, tăcere, timiditate sau lipsa de comunicare. provoca daune altcuiva.

Cauze:

  • Stilul tău autoritar de educație;
  • Particularitățile individuale și de vârstă ale copilului;
  • Carențele sistemului educațional.

Comportamentul nedorit: frica

Frica este o stare de neliniște, nesiguranță și stres, însoțită de nevoia de consolare permanentă.
Cauze:

  • Lipsa unui mediu sigur și protector;
  • Evenimente stresante în familie (boală, divorț, conflicte);
  • Imagini agresive din filme, desene animate sau comunitate;
  • Stilul tău hiperprotector;
  • Sperierea copilului pentru a-l controla;
  • Critica permanentă sau așteptările prea mari din partea ta;
  • Dependența de protecția ta.

Comportamentul nedorit: furia

Furia este un sentiment intens de indignare, manifestat prin țipete, plâns, agresivitate sau aruncarea obiectelor.

Cauze:

  • Nesatisfacerea necesităților copilului;
  • Înjosirea copilului;
  • Aplicarea pedepselor;
  • Dereglarea eticii de comunicare;
  • Atitudinea ta nedreaptă față de copil;
  • Starea de boală.

Comportamentul nedorit: bătăuș

Bătăușul este copilul care recurge la confruntări fizice, violență sau bătaie.

Cauze:

  • Dorința de a atrage atenția ta sau a altor membri ai familiei;
  • Concurența dintre copii;
  • Oprimarea copilului mai mic de către cel mai mare;
  • Lipsa dreptății și disciplinei în familie.

Comportamentul nedorit: minciuna

Minciuna reprezintă deformarea intenționată a adevărului.

Cauze:

  • Copilul minte pentru a ieși din încurcături sau pentru a impresiona;
  • Dorința de a primi dragostea și recunoașterea ta;
  • Metoda de a obține ceva cu orice preț;
  • Frica de pedeapsă;
  • Disciplina exagerat de severă din familie;
  • Simularea bolii pentru a evita responsabilitățile.

Cunoașterea cauzelor nu este suficientă pentru a înlătura problema de comportament a copilului. Respectarea și aplicarea următoarelor strategii în educația copilului tău te vor ajuta să diminuezi considerabil comportamentele nedorite.

Cum gestionăm Neascultarea

  • Exclude critica frecventă;
  • Nu considera neascultarea un fenomen exclusiv;
  • Exprimi regretul față de comportamentul copilului;
  • Comunică binevoitor, fără reproșuri sau ton ridicat;
  • Arată-i dragoste și atenție.

Cum gestionăm Agresivitatea

  • Învață-l să înțeleagă trăirile altora și să aibă compasiune;
  • Propune-i activități care să îi folosească energia constructiv;
  • Creează o atmosferă calmă și binevoitoare;
  • Formulează cerințe respectând personalitatea copilului;
  • Stăpânește-ți furia și arată-i afecțiune.

Cum gestionăm Încăpățânarea

  • Manifestă fermitate și perseverență fără să te indispui;
  • Nu-l înjosi și evită constrângerile;
  • Amână rezolvarea problemelor controversate;
  • Implică-i prietenii în soluționarea conflictelor;
  • Controlează-ți emoțiile.

Cum gestionăm Capriciile

  • Sustrage-i atenția de la sursa capriciilor;
  • Comportă-te calm și nu ceda;
  • Evită amenințările sau pedepsele fizice;
  • Creează o atmosferă pozitivă acasă;
  • Învață-l să accepte refuzul.

Cum gestionăm Caracterul închis:

  • Consolidează-i încrederea în sine;
  • Manifestează răbdare și tact;
  • Atrage-l în activități colective și încurajează-l să fie sociabil;
  • Arată-i tandrețe și dragoste.

Cum gestionăm Frica

  • Oferă-i suport emoțional în momentele de criză;
  • Ascultă-l și discută despre temerile lui;
  • Ajută-l să înțeleagă corect situațiile critice;
  • Evită critica excesivă și arată-i dragoste.

Cum gestionăm Furia

  • Păstrează-ți calmul;
  • Exclude pedeapsa și lasă-l să se liniștească;
  • Sustrage-i atenția de la sursa furiei.

Cum gestionăm copilul Bătăuș

  • Clarifică cauza confruntărilor;
  • Separă copiii și lasă-i să se calmeze;
  • Stabilește reguli clare și oferă exemple de dreptate.

Cum gestionăm Minciuna

  • Încurajează-l să aibă încredere în tine;
  • Arată-i cum să găsească soluții la probleme;
  • Evită pedepsele severe și comportă-te cu blândețe;
  • Nu minți la rândul tău.

Crizele de furie la copii: Concluzii

Emoțiile negative apar atunci când există o contradicție între ceea ce ți se întâmplă sau ceea ce obții și așteptările tale, relevând astfel o stare de insecuritate psihoemoțională. Copilul tău, fiind o entitate care învață într-o foarte mare măsură prin imitație, are nevoie de ghidaj, susținere și înțelegere din partea ta, care ești ancora lui principală. Ai datoria de a-l ajuta să dezvolte abilitatea de recunoaștere, exprimare și gestionare a emoțiilor. Te poți ghida după câteva principii simple: caută să înțelegi motivele comportamentului negativ al copilului, află ce scop și ce recompensă urmărește, lasă-l să suporte consecințele alegerilor sale, tratează-l cu respect, indiferent cât de nerespectuos este comportamentul său, și încurajează-l mereu.

Emoțiile negative nu pot fi evitate de-a lungul vieții, dar împreună puteți învăța să le gestionați. Fii partenerul copilului tău în această fascinantă călătorie de descoperire a lumii și ajută-l să exprime și să gestioneze adecvat orice emoție cu care se confruntă!

Bibliografie

  1. Dreikurs Rudolf, Grey Loren, 1968, Logical consequences: A New Approach to Discipline. New York: Plume.
  2. Shapiro Stanley, Skinulis Karen, Skinulis Richard, 1999, cum devenim părinţi mai buni: Ghid practic. Bucureşti: Humanitas, 192 р.
  3. Ştefaneţ-Beşleaga, D. (2010). Modalităţi de prevenire şi învingere a tulburărilor în comportamentul copiilor. Psihologie, revista ştiinţifico-practică, (3), 77-82.
  4. Gray, D. (2002). Children from Heaven. Moscow: Sofia .
  5. Dreikurs, R., & Grey, L. (1968). Logical consequences: A new approach to discipline. (No Title).
  6. Zubenschi, E., & Zubenschi, M. (2021). Influența securității psiho-emoționale în familie și manifestările comportamentale la copii. Studiu de caz. In Aspecte psihosociale ale securității psihologice și manifestările ei în plan social la copii (pp. 108-122).
Psih. Maria-Gabriela Istodor – Psiholog clinician pentru copii și adulți, Formare în Psihoterapie
Clinica Med Anima TIMIȘOARA

Cum să-ți ajuți copilul să gestioneze stresul de la școală și presiunea pe note bune

Orice părinte iubitor dorește reușita școlară a copilului său. Doar că atunci când eforturile sau rezultatele lor nu sunt pe măsura așteptărilor sau doar amenință să nu fie, apar și frământările, de ambele părți.

teama de esec

Teamă de eșec? 15 Strategii mintale pentru calea spre succes personal și profesional 

Frica de eșec este o emoție întâlnită la mulți oameni care poate apărea pentru că ne gândim că nu vom reuși în ceea ce ne-am propus. Frica aceasta poate fi gestionată prin aplicarea a câteva strategii mintale. 

Importanta meselor in familie

Ia loc la masă – Discuții sănătoase la mesele din familie

Momentul mesei este cadrul în care se întâmplă ceva magic: membrii familiei se conectează și se simt ca făcând parte dintr-un grup. Acest moment reprezintă atât o ocazie benefică pentru a le insufla copiilor obiceiuri alimentare sănătoase, cât și un prilej de a aduce la masă evenimentele mai puțin plăcute care au avut loc pe parcursul zilei.

Singurătatea și impactul ei asupra depresiei 

Este o întrebare frecventă, mai ales pentru cei care, în momente de introspecție, ajung să-și analizeze viața și relațiile. Răspunsul nu este simplu, pentru că fiecare dintre noi percepe singurătatea diferit, în funcție de experiențele și personalitatea proprie.

Despre nevoia de validare – Ghid practic

În contextul actual al rețelelor sociale și al conștientizării emoționale tot mai răspândite, tema iubirii de sine și a acceptării personale devine omniprezentă.

Despre nevoia de validare

Despre nevoia de validare – o normalitate interpretată greșit

De câte ori nu ai auzit chiar tu despre cât de important este să te iubești pe tine înainte de a te iubi ceilalți? Îndemnul sună răsunător pe toate rețelele sociale, pe toate blog-urile recente ale celor cu sau fără aplecare spre domeniul uman; în plus chiar și oamenii pe care îi întâlnim în viața reală de zi cu zi ne opresc brusc emoțiile pe care simțim să le împărtășim dându-ne “soluția salvatoare”: Iubește-te pe tine, dacă vrei să te iubească alții!

depresia

Ce e mai greu: să suferi de depresie sau să îi vezi pe cei dragi suferind? 

Atunci când ne gândim la depresie, ne imaginăm suferința intensă a celor care o trăiesc direct – sentimentul de tristețe profundă, senzația de pierdere a speranței și lipsa de energie pentru a face față provocărilor zilnice. Însă depresia afectează mai mult decât persoana în sine; îi influențează adânc și pe cei din jur. O întrebare devine astfel esențială: este mai greu să suferi de depresie sau să îi vezi pe cei dragi suferind?

despre traumele copilariei in viata de adult

Ce NU știm despre traumele nerezolvate ale copilăriei

Cuvântul „traumă” înseamnă rană, iar în psihologie, se referă la o experiență care depășește capacitatea unei persoane de a îi face față. Specialiștii spun că trauma nu înseamnă evenimentul în sine, ci reacția personală față de acesta. De exemplu, doi oameni pot trăi același eveniment dificil, dar reacționează diferit, în funcție de vârsta, experiențele și resursele lor.

Pierdere și vindecare: înțelegerea Doliului

Modul în care fiecare dintre noi privește moartea are la bază multe elemente, însă dintre acestea cel hotărâtor pare a fi modul in care privim VIAȚA însăși. Contează foarte mult cum ne raportăm la propria noastră viață pentru a determina cum ne raportăm la moarte și cum îi jelim pe cei care nu mai sunt.

despre infidelitate in relatii

Ce facem atunci când 1+1=3? Despre infidelitate în relații

Despre infidelitatea în relații se poate discuta la nesfârșit, fiind un subiect complex și foarte controversat, de cele mai multe ori făcându-se referire la relațiile de cuplu. Însă, infidelitatea relațională nu se rezumă doar la relațiile de cuplu, ci și la cele de prietenie, colegialitate, rudenie etc. unde aduce cel puțin la fel de multă frustrare și durere și un proces de recuperare la fel de dificil ca și infidelitatea în cuplu.

Contact Iași:

Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL 11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași

Contact Belcești:

com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași

Contact Timișoara:

Bd. Eroilor de la Tisa nr. 8, etaj 1, Timișoara, jud. Timiș