Burnout – Cum ne ajută concediile să evităm suprasolicitarea la job
Burnout-ul este un fenomen ocupațional, definit ca un sindrom conceptualizat rezultat în urma unui dezechilibru cronic la locul de muncă, care nu a fost gestionat cu succes, apărut între cerințele jobului și resursele de muncă ale persoanei implicate.
Burnout-ul se caracterizează prin:
• energie scăzută sau epuizare
• distanțare mintală față de locul de muncă
• sentimente de negativism sau cinism față de locul de muncă
• scăderea performanței la job.
Semne că ai putea fi în burnout
Semnele epuizării pot fi la nivel fizic (oboseală/epuizare, imunitate scăzută, dureri de cap sau musculare, modificarea apetitului și a obiceiurilor de somn), emoțional (autostima scăzută, sentimente de eșec, de neputință, scăderea satisfacției, pierderea motivației, negativism, sentimente de singurătate) și comportamental (amânarea sarcinilor, perioade de timp mai mari pentru finalizarea activităților, fuga de responsabilități, izolarea de ceilalți, întârzieri/ învoiri/ absențe de la serviciu, consum de substanțe).
Consecințe în burnout
Consecințele burnout-ului pot fi atât la nivel fizic (probleme cardio-vasculare, respiratorii) cât și psihic (anxietate, depresie). Efectele negative se manifestă la nivel social, familial și la locul de muncă: scăderea productivității, creșterea absenteismului, crește riscul apariției erorilor, fluctuația mare de personal.
CE ESTE DE FĂCUT?
Primul pas în recuperare este recunoașterea problemei, iar apoi ar trebui identificată cauza de la locul de muncă care a dus la apariția acestui fenomen. Este indicată apelarea la un specialist care va determina severitatea fenomenului și va face recomandările necesare, incluzând chiar o perioadă de absență și odihnă.
Sfaturi utile pentru gestionarea burnout-ului:
🟣 Cunoaște-ți limitele, învață sa spui „NU”;
🟣 Gestionează-ți volumul de muncă și termenele limită, planifică-ți activitățile astfel încât să ai timp suficient și pentru pauze;
🟣 Fii mai sociabil cu colegii tai, evită persoanele negative, fă-ți prieteni noi;
🟣 Încearcă să găsești valoare în munca ta și concentreză-te pe aspectele muncii care îți plac;
🟣 Găsește un echilibru și concentrează-te pe aspectele vieții care îți aduc bucurie;
🟣 Comunică cu superiorul tău atunci când te simți presat;
🟣 Adresează-te persoanelor apropiate: familie, partener, prieteni;
🟣 Implică-te într-o cauză sau un grup comunitar care are importanță pentru tine (religios, social sau de sprijin);
🟣 Fii de ajutor altor persoane prin lucruri mici, care nu implică un efort mare (chiar și un zâmbet) ;
🟣 Ia o pauză zilnică de la tehnologie;
🟣 Adoptă un stil de viață sănătos: alimentație bună, exerciții fizice regulate, o bună igienă a somnului;
🟣 Învață câteva practici de relaxare (meditație, yoga, mindfulness).
Vacanțele pot ajuta la prevenirea apariției semnelor de epuizare la serviciu. Nu lua cu tine lucruri legate de serviciu, de exemplu, telefonul de serviciu sau dezactivează temporar notificările, păstrează-ți spațiul liber de distrageri. Fă activități care îți plac, citește, aleargă, stai afară cât mai mult, fă plimbări în natură deoarece ele te vor ajuta să te deconectezi de gândurile de job.
Încearcă să alegi activități care îți plac cu adevărat, deoarece, dacă nu ești implicat, este posibil sa te întorci cu gândul tot la muncă. Deși, aparent, activitățile „pasive” sau cu efort redus pot părea cele mai bune pentru recuperare, conform studiilor, activitățile active sunt mai eficiente deoarece te mențin focusat mai mult timp, te ajută să îți refaci resursele epuizate și să ai o experiență optimă și satisfăcătoare în afara serviciului.
În concluzie, vacanțele pot ajuta, împreună cu alte tehnici și comportamente la prevenirea apariției burnout-ului dar, dacă această condiție s-a instalat deja, ele nu rezolvă această problemă și este necesar sa apelam la un specialist deoarece burnout-ul are impact asupra bunăstării psihologice și fizice.
Bibliografie:
- https://www.who.int/news/item/28-05-2019-burn-out-an-occupational-phenomenon-international-classification-of-diseases
- Lindblom, K., Linton, S., Lundholm, C., & Bryngelsson, I.L. (2006). Burnout in the Working Population: Relations to Psychosocial Work Factors.
- Moss, J. (2019). Burnout is about your workplace, not your people (KM).
- Tottle, S. (2016). It’s costing the global economy £255 billion, so what can we do to stop workplace burnout?
- Maslach, C., & Leiter, M.P (2021). How to measure burnout accurately and ethically.
- West, Colin P et al, Interventions to Prevent and Reduce Physician Burnout: A Systematic Review and Meta-Analysis, The Lancet, vol 388, no 10057, 2016, pp2272-2281
- https://www.helpguide.org/articles/stress/burnout-prevention-and-recovery.htm
- Roskam, Isabelle, Marie-Emilie Raes, and Moïra Mikolajczak. “Exhausted Parents: Development and Preliminary Validation of the Parental Burnout Inventory.” Frontiers in Psychology8 (2017): 163.
- Information, National Center for Biotechnology, U. S. National Library of Medicine 8600 Rockville Pike, Bethesda MD, and 20894 Usa. Depression: What Is Burnout? InformedHealth.Org [Internet]. Institute for Quality and Efficiency in Health Care (IQWiG), 2020.
- Heinemann, Linda V., and Torsten Heinemann. “Burnout Research: Emergence and Scientific Investigation of a Contested Diagnosis.” SAGE Open7, no. 1 (January 1, 2017): 2158244017697154.
- Koutsimani, Panagiota, Anthony Montgomery, and Katerina Georganta. “The Relationship Between Burnout, Depression, and Anxiety: A Systematic Review and Meta-Analysis.” Frontiers in Psychology10 (March 13, 2019): 284.
- Maslach, Christina, and Michael P. Leiter. “Understanding the Burnout Experience: Recent Research and Its Implications for Psychiatry.” World Psychiatry15, no. 2 (June 2016): 103–11.
Autor: Dr. Oana Nantu – Medic Specialist Psihiatru
alte articole din blog
Contact Iași:
Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL 11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași
Contact Belcești:
com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași
Contact Timișoara:
Bd. Eroilor de la Tisa nr. 8, etaj 1, Timișoara, jud. Timiș