Burnout – Cum ne ajută concediile să evităm suprasolicitarea la job

Burnout-ul este un fenomen ocupațional, definit ca un sindrom conceptualizat rezultat în urma unui dezechilibru cronic la locul de muncă, care nu a fost gestionat cu succes, apărut între cerințele jobului și resursele de muncă ale persoanei implicate.

Burnout-ul se caracterizează prin:
• energie scăzută sau epuizare
• distanțare mintală față de locul de muncă
• sentimente de negativism sau cinism față de locul de muncă
• scăderea performanței la job.

Semne că ai putea fi în burnout

Semnele epuizării pot fi la nivel fizic (oboseală/epuizare, imunitate scăzută, dureri de cap sau musculare, modificarea apetitului și a obiceiurilor de somn), emoțional (autostima scăzută, sentimente de eșec, de neputință, scăderea satisfacției, pierderea motivației, negativism, sentimente de singurătate) și comportamental (amânarea sarcinilor, perioade de timp mai mari pentru finalizarea activităților, fuga de responsabilități, izolarea de ceilalți, întârzieri/ învoiri/ absențe de la serviciu, consum de substanțe).

Consecințe în burnout

Consecințele burnout-ului pot fi atât la nivel fizic (probleme cardio-vasculare, respiratorii) cât și psihic (anxietate, depresie). Efectele negative se manifestă la nivel social, familial și la locul de muncă: scăderea productivității, creșterea absenteismului, crește riscul apariției erorilor, fluctuația mare de personal.

CE ESTE DE FĂCUT?

Primul pas în recuperare este recunoașterea problemei, iar apoi ar trebui identificată cauza de la locul de muncă care a dus la apariția acestui fenomen. Este indicată apelarea la un specialist care va determina severitatea fenomenului și va face recomandările necesare, incluzând chiar o perioadă de absență și odihnă.

Sfaturi utile pentru gestionarea burnout-ului:

🟣 Cunoaște-ți limitele, învață sa spui „NU”;
🟣 Gestionează-ți volumul de muncă și termenele limită, planifică-ți activitățile astfel încât să ai timp suficient și pentru pauze;
🟣 Fii mai sociabil cu colegii tai, evită persoanele negative, fă-ți prieteni noi;
🟣 Încearcă să găsești valoare în munca ta și concentreză-te pe aspectele muncii care îți plac;
🟣 Găsește un echilibru și concentrează-te pe aspectele vieții care îți aduc bucurie;
🟣 Comunică cu superiorul tău atunci când te simți presat;
🟣 Adresează-te persoanelor apropiate: familie, partener, prieteni;
🟣 Implică-te într-o cauză sau un grup comunitar care are importanță pentru tine (religios, social sau de sprijin);
🟣 Fii de ajutor altor persoane prin lucruri mici, care nu implică un efort mare (chiar și un zâmbet) ;
🟣 Ia o pauză zilnică de la tehnologie;
🟣 Adoptă un stil de viață sănătos: alimentație bună, exerciții fizice regulate, o bună igienă a somnului;
🟣 Învață câteva practici de relaxare (meditație, yoga, mindfulness).

Vacanțele pot ajuta la prevenirea apariției semnelor de epuizare la serviciu. Nu lua cu tine lucruri legate de serviciu, de exemplu, telefonul de serviciu sau dezactivează temporar notificările, păstrează-ți spațiul liber de distrageri. Fă activități care îți plac, citește, aleargă, stai afară cât mai mult, fă plimbări în natură deoarece ele te vor ajuta să te deconectezi de gândurile de job.

Încearcă să alegi activități care îți plac cu adevărat, deoarece, dacă nu ești implicat, este posibil sa te întorci cu gândul tot la muncă. Deși, aparent, activitățile „pasive” sau cu efort redus pot părea cele mai bune pentru recuperare, conform studiilor, activitățile active sunt mai eficiente deoarece te mențin focusat mai mult timp, te ajută să îți refaci resursele epuizate și să ai o experiență optimă și satisfăcătoare în afara serviciului.

În concluzie, vacanțele pot ajuta, împreună cu alte tehnici și comportamente la prevenirea apariției burnout-ului dar, dacă această condiție s-a instalat deja, ele nu rezolvă această problemă și este necesar sa apelam la un specialist deoarece burnout-ul are impact asupra bunăstării psihologice și fizice.

Bibliografie:

  1. https://www.who.int/news/item/28-05-2019-burn-out-an-occupational-phenomenon-international-classification-of-diseases
  2. Lindblom, K., Linton, S., Lundholm, C., & Bryngelsson, I.L. (2006). Burnout in the Working Population: Relations to Psychosocial Work Factors.
  3. Moss, J. (2019). Burnout is about your workplace, not your people (KM).
  4. Tottle, S. (2016). It’s costing the global economy £255 billion, so what can we do to stop workplace burnout?
  5. Maslach, C., & Leiter, M.P (2021). How to measure burnout accurately and ethically.
  6. West, Colin P et al, Interventions to Prevent and Reduce Physician Burnout: A Systematic Review and Meta-Analysis, The Lancet, vol 388, no 10057, 2016, pp2272-2281
  7. https://www.helpguide.org/articles/stress/burnout-prevention-and-recovery.htm
  8. Roskam, Isabelle, Marie-Emilie Raes, and Moïra Mikolajczak. “Exhausted Parents: Development and Preliminary Validation of the Parental Burnout Inventory.” Frontiers in Psychology8 (2017): 163.
  9. Information, National Center for Biotechnology, U. S. National Library of Medicine 8600 Rockville Pike, Bethesda MD, and 20894 Usa. Depression: What Is Burnout? InformedHealth.Org [Internet]. Institute for Quality and Efficiency in Health Care (IQWiG), 2020.
  10. Heinemann, Linda V., and Torsten Heinemann. “Burnout Research: Emergence and Scientific Investigation of a Contested Diagnosis.” SAGE Open7, no. 1 (January 1, 2017): 2158244017697154.
  11. Koutsimani, Panagiota, Anthony Montgomery, and Katerina Georganta. “The Relationship Between Burnout, Depression, and Anxiety: A Systematic Review and Meta-Analysis.” Frontiers in Psychology10 (March 13, 2019): 284.
  12. Maslach, Christina, and Michael P. Leiter. “Understanding the Burnout Experience: Recent Research and Its Implications for Psychiatry.” World Psychiatry15, no. 2 (June 2016): 103–11.

Autor: Dr. Oana Nantu – Medic Specialist Psihiatru

Cum să-ți ajuți copilul să gestioneze stresul de la școală și presiunea pe note bune

Orice părinte iubitor dorește reușita școlară a copilului său. Doar că atunci când eforturile sau rezultatele lor nu sunt pe măsura așteptărilor sau doar amenință să nu fie, apar și frământările, de ambele părți.

teama de esec

Teamă de eșec? 15 Strategii mintale pentru calea spre succes personal și profesional 

Frica de eșec este o emoție întâlnită la mulți oameni care poate apărea pentru că ne gândim că nu vom reuși în ceea ce ne-am propus. Frica aceasta poate fi gestionată prin aplicarea a câteva strategii mintale. 

Crizele de furie la copii

Crizele de furie la copii. Cum calmezi nervii copilului tău?

Zi de zi părinții se confruntă cu diverse probleme în relațiile cu copiii. Aceștia caută soluții de rezolvare ale lor, dar nu întotdeauna găsesc soluția potrivită. Printre cele mai frecvente probleme din comportamentul copiilor, părinții menționează: neascultarea, agresivitatea, încăpățânarea, capriciile, caracterul închis, frica, furia, caracterul bătăuș, minciuna etc.
Ce poți face? Cum să gestionezi problemele apărute?

Importanta meselor in familie

Ia loc la masă – Discuții sănătoase la mesele din familie

Momentul mesei este cadrul în care se întâmplă ceva magic: membrii familiei se conectează și se simt ca făcând parte dintr-un grup. Acest moment reprezintă atât o ocazie benefică pentru a le insufla copiilor obiceiuri alimentare sănătoase, cât și un prilej de a aduce la masă evenimentele mai puțin plăcute care au avut loc pe parcursul zilei.

Singurătatea și impactul ei asupra depresiei 

Este o întrebare frecventă, mai ales pentru cei care, în momente de introspecție, ajung să-și analizeze viața și relațiile. Răspunsul nu este simplu, pentru că fiecare dintre noi percepe singurătatea diferit, în funcție de experiențele și personalitatea proprie.

Despre nevoia de validare – Ghid practic

În contextul actual al rețelelor sociale și al conștientizării emoționale tot mai răspândite, tema iubirii de sine și a acceptării personale devine omniprezentă.

Despre nevoia de validare

Despre nevoia de validare – o normalitate interpretată greșit

De câte ori nu ai auzit chiar tu despre cât de important este să te iubești pe tine înainte de a te iubi ceilalți? Îndemnul sună răsunător pe toate rețelele sociale, pe toate blog-urile recente ale celor cu sau fără aplecare spre domeniul uman; în plus chiar și oamenii pe care îi întâlnim în viața reală de zi cu zi ne opresc brusc emoțiile pe care simțim să le împărtășim dându-ne “soluția salvatoare”: Iubește-te pe tine, dacă vrei să te iubească alții!

depresia

Ce e mai greu: să suferi de depresie sau să îi vezi pe cei dragi suferind? 

Atunci când ne gândim la depresie, ne imaginăm suferința intensă a celor care o trăiesc direct – sentimentul de tristețe profundă, senzația de pierdere a speranței și lipsa de energie pentru a face față provocărilor zilnice. Însă depresia afectează mai mult decât persoana în sine; îi influențează adânc și pe cei din jur. O întrebare devine astfel esențială: este mai greu să suferi de depresie sau să îi vezi pe cei dragi suferind?

despre traumele copilariei in viata de adult

Ce NU știm despre traumele nerezolvate ale copilăriei

Cuvântul „traumă” înseamnă rană, iar în psihologie, se referă la o experiență care depășește capacitatea unei persoane de a îi face față. Specialiștii spun că trauma nu înseamnă evenimentul în sine, ci reacția personală față de acesta. De exemplu, doi oameni pot trăi același eveniment dificil, dar reacționează diferit, în funcție de vârsta, experiențele și resursele lor.

Pierdere și vindecare: înțelegerea Doliului

Modul în care fiecare dintre noi privește moartea are la bază multe elemente, însă dintre acestea cel hotărâtor pare a fi modul in care privim VIAȚA însăși. Contează foarte mult cum ne raportăm la propria noastră viață pentru a determina cum ne raportăm la moarte și cum îi jelim pe cei care nu mai sunt.

Contact Iași:

Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL 11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași

Contact Belcești:

com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași

Contact Timișoara:

Bd. Eroilor de la Tisa nr. 8, etaj 1, Timișoara, jud. Timiș