Compatibilitatea cu psihologul:
Când Terapia Nu Merge cu Oricine (Sau cu Nimeni)
Fiecare relație pe care o avem cu oamenii din jur a avut un punct de plecare. Că a fost o privire schimbată din greșeală între două rafturi de cărți, o conversație despre vreme cu un coleg de muncă sau poate o prietenie formată dintr-un simplu “Hei, pot să mă așez lângă tine?”. Toate relațiile, chiar și cele care acum par de-o viață, au avut cândva un moment de debut. Așa e și cu relația terapeutică. Poate nu ne gândim la terapie ca la o relație clasică, dar este una dintre cele mai intime conexiuni pe care le putem forma.
❤️ De multe ori, succesul terapiei nu depinde atât de tipul de abordare sau de tehnicile folosite, cât de relația pe care o construim cu terapeutul nostru.
Studiile spun că relația cu terapeutul contribuie cu aproximativ 30% la eficiența terapiei.
Cu alte cuvinte, nu doar cuvintele sau metodele contează, ci și spațiul pe care această conexiune îl creează pentru noi – acel loc sigur unde putem procesa ceea ce simțim fără teamă că vom fi judecați.
De ce terapia nu merge cu oricine?
Sau de ce nu merge cu nimeni?
🧑🤝🧑 Gândește-te la momentul în care ai fost la un medic, la un funcționar public sau la orice alt specialist pentru a cere un sfat. Când ai primit un răspuns rece, mecanic, poate chiar iritat, ai plecat cu un sentiment de frustrare sau rușine, gândindu-te dacă nu cumva ai deranjat. Pe de altă parte, dacă persoana respectivă ți-a acordat timp, a încercat să înțeleagă contextul tău și a rămas deschisă la dialog, probabil ai plecat cu mai multă încredere și claritate.
Exact așa funcționează și relația terapeutică. Există terapeuți cu care nu rezonăm din motive greu de explicat. Poate vocea lor seamănă cu cea a unui profesor care ne-a umilit în copilărie. Poate felul în care ne privesc ne aduce aminte de cineva care ne-a rănit. Poate un detaliu aproape insesizabil, cum ar fi parfumul lor, ne declanșează amintiri pe care nu vrem să le retrăim. Creierul nostru reține emoțiile asociate unor oameni și le proiectează asupra celor pe care îi întâlnim acum.
Irvin Yalom, unul dintre cei mai influenți psihoterapeuți contemporani, vorbește despre relația terapeutică ca un microcosmos. Ceea ce se întâmplă în cabinet poate fi o reflexie a dinamicilor pe care le avem și în afara lui. Dacă evităm să privim terapeutul în ochi, ne simțim inconfortabil la început sau avem dificultăți în a ne exprima emoțiile, merită să ne întrebăm dacă aceste dificultăți apar și în alte relații. Dacă ne simțim ascultați, terapeutul nu ne judecă și totuși ceva pare să nu fie în regulă, ar putea fi o oportunitate de a analiza cum ne raportăm la ceilalți în general. Acesta poate deveni un punct de pornire valoros în procesul terapeutic.
👉🏻 Nu e vina nimănui că uneori nu ne putem conecta cu un terapeut. La fel cum nu e vina noastră dacă simțim că nimeni nu ni se potrivește. Relațiile umane sunt extrem de complexe, iar terapia este, în esență, tot o relație. 👈🏻
Ce putem face când terapia nu pare să funcționeze?
E tentant să renunțăm la terapie când simțim că nu merge. Dar, înainte de asta, putem să ne punem câteva întrebări:
E ceva ANUME care mă deranjează?
Uneori, e doar un detaliu minor care poate fi clarificat prin comunicare.
M-am simțit ascultat și înțeles?
Dacă terapeutul pare deconectat, putem exprima acest lucru. E important să vedem dacă există loc pentru ajustări în relație.
Mă simt în siguranță să fiu vulnerabil?
Terapia nu poate fi eficientă dacă nu ne simțim confortabil să ne deschidem.
Uneori, totuși, lucrurile nu se aliniază. Nu fiecare terapeut este potrivit pentru fiecare pacient, iar asta e absolut normal. Terapia ar trebui să fie un spațiu de creștere, nu o sursă de disconfort constant. Dacă după câteva ședințe simțim că nu ne regăsim acolo, poate că este momentul să explorăm o altă opțiune.
🗣️ Comunicarea – un element esențial (și) în terapie
Ne este greu să spunem când ceva ne-a deranjat. De multe ori, preferăm să ne retragem decât să spunem: “Ceea ce ai spus m-a durut”. În copilărie, poate nu am fost învățați să exprimăm disconfortul fără să fim respinși. Dar terapia este spațiul unde putem învăța să ne apărăm nevoile.
Dacă simțim că nu suntem înțeleși, putem spune asta. Terapia este un proces bidirecțional. Relația se construiește împreună, nu doar prin ce oferă terapeutul, ci și prin ceea ce avem noi curajul să exprimăm.
Uneori, schimbarea terapeutului e soluția potrivită
Nu ești “greșit” sau “de nereparat” dacă nu te regăsești într-un anumit cabinet. Terapia nu „merge cu oricine” și, uneori, nu merge nici cu primul, nici cu al doilea, nici cu al treilea terapeut. Dar dacă ai puterea să cauți ajutor, merită să cauți și persoana potrivită.
A merge la terapie este un act de curaj. A insista până găsești terapeutul cu care te simți “acasă” este un act de grijă față de tine.
Psih. Ioana Maria Balint
Psihoterapeut
Clinica Med Anima Iași
Bibliografie:
- Lambert MJ, Barley DE. Research summary on the therapeutic relationship and psychotherapy outcome. Psychotherapy. 2001;38:357–361
- Norcross, John & Lambert, Michael. (2019). Evidence-Based Psychotherapy Relationship: The Third Task Force. 10.1093/med-psych/9780190843953.003.0001.
- Swift, J. K., Callahan, J. L., Cooper, M., & Parkin, S. R. (2018). The impact of accommodating client preference in psychotherapy: A meta‐analysis. Journal of Clinical Psychology, 74(11), 1924–1937. https://doi.org/10.1002/jclp.22680
alte articole din blog
Contact Iași:
Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL 11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași
Contact Belcești:
com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași
Contact Timișoara:
Bd. Eroilor de la Tisa nr. 8, etaj 1, Timișoara, jud. Timiș