0747 202 212 ;   0332 505 114 office@medanima.ro

Cogniția și Deficitul Cognitiv

Cogniția denotă un nivel relativ ridicat de procesare a informațiilor și include gândirea, memoria, percepția, motivația și limbajul. 

Printre funcțiile specifice cunoașterii se numără orientarea, abilitatea de a învăța deprinderi necesare, de a rezolva probleme, de a gândi abstract, de a raționa și de a face judecăți, abilitatea de a reține și de a aminti evenimente, abilitatea matematică,  manipularea simbolurilor, controlul asupra reacțiilor și comportamentului, utilizarea și înțelegerea limbajului, atenția și percepția. Deși gama de probleme cognitive poate fi diversă, există mai multe domenii cognitive în care apar mai frecvent. Aceste domenii includ   funcția executivă, atenția, prelucrarea informațiilor și memoria de lucru. [1]

Ce este deficitul cognitiv

Deficitul cognitiv este un termen  folosit pentru a descrie afectarea diferitelor domenii ale cunoașterii. Ar putea fi o condiție pe termen scurt sau o entitate progresivă și permanentă.

Deficitul cognitiv reprezintă  o manifestare a unei afecțiuni de bază. Pacientul poate observă singur aceste schimbări sau, de cele mai multe ori, sunt observate de familia și prietenii pacientului. Persoanele care prezintă deficit cognitiv se confruntă cu următoarele manifestări:

  • ❌ își amintesc cu dificultate sau nu își pot aminti informațiile (frecvent pun aceeași întrebare de mai multe ori  sau repetă aceeași poveste);
  • ❌ uită  evenimentele importante precum întâlniri sau angajamente sociale;
  • ❌ dificultăți de recunoaștere a oamenilor și locurilor, se confruntă  adesea cu  locuri sau persoane pe care le consideră necunoscute ceea ce determină  situații copleșitoare pentru pacient;
  • ❌ dificultăți de orientare în timp și spațiu;
  • ❌ nu reușesc să se concentreze atunci când sunt într-o  conversație, citesc o  carte sau  urmăresc un film;
  • ❌ dificultăți de a învăța lucruri noi;
  • ❌ incapacitatea de a procesa informațiile și de a răspunde rapid;
  • ❌ incapacitate de a gândi critic, de a planifica, de a organiza și rezolva problemele;
  • ❌ dificultăți  de a-și desfășura  sarcinile zilnice obișnuite (necesită  un timp extraordinar de lung pentru a finaliza sarcini sau nu reușesc să le finalizeze);
  • ❌ se simt din ce în ce mai copleșiți atunci când iau decizii  sau  când trebuie să respecte instrucțiuni;
  • ❌ probleme de vedere și probleme de vorbire;
  • ❌ confuzie, agitație, iritabilitate sau impulsivitate;
  • ❌ modificări ale dispoziției;
  • ❌ schimbări ale  comportamentului;

Deficitul cognitiv poate fi ușor  sau sever. În  afectarea ușoară, există modificări ale funcțiilor cognitive, dar pacientul este în continuare capabil să își desfășoare activitățile zilnice. În afectarea severă a funcțiilor cognitive  pacientul nu reușește  să trăiască independent din cauza incapacității de a planifica și a îndeplini sarcini.

Deficiențele cognitive pot fi prezente de la naștere sau cauzate ulterior de leziuni cerebrale, boli mintale și tulburări neurologice.

Deficitul cognitiv nu este o boală în sine, ci o manifestare a unei afecțiuni de bază. Unele afecțiuni asociate cu deficitele cognitive sunt:

  • Delirium
  • Depresia
  • Tulburările anxioase
  • Schizofrenia
  • Tulburările de dezvoltare (sindrom Down)
  • Tulburarea de deficit de atenție  și hiperactivitate (ADHD)
  • Tulburările de personalitate
  • Tulburarea obsesiv-compulsivă
  • Tulburarea afectivă bipolară
  • Tulburarea somatoformă
  • Demență cu corpi Lewy
  • Boala Alzheimer
  • Boala Huntington
  • Consumul de alcool și  droguri (afectează în principal memoria de lucru)
  • Sindromul Wernicke Korsakoff
  • Accidentul  vascular cerebral
  • Traumatismele cranio-cerebrale
  • Scleroză multiplă
  • Boală Parkinson
  • Meningită
  • Encefalită
  • Tumorile  cerebrale
  • Sindromul imunodeficienței dobândite [2]

Deficite cognitive în tulburările psihiatrice

Tulburările cognitive reprezintă  o entitate mai mare  care face parte din tulburările neurocognitive (DSM-5). Tulburările cognitive sunt definite ca orice tulburare care afectează în mod semnificativ funcțiile cognitive ale unui individ până la punctul în care funcționarea normală în societate este imposibilă fără tratament. Boala Alzheimer este cea mai cunoscută afecțiune asociată cu afectarea cognitivă.

Spectrul declinului cognitiv la vârstnici variază de la ceea ce poate fi clasificat drept declin cognitiv normal cu îmbătrânirea  până la afectarea cognitivă ușoară (MCI) la demență. Menținerea  independenței  la adulții în vârstă, se concetrează asupra  funcției cognitive. Terapia de stimulare cognitivă  ar putea îmbunătăți performanța cognitivă,  domeniile vizate sunt  raționamentul, funcția executivă, atenția, viteza de procesare și memoria. [3]

Schizofrenie

Deficitele cognitive sunt manifestări extrem de invalidante ale schizofreniei care deseori preced apariția bolii și persistă pe tot parcursul ei. Se caracterizează prin simptome pozitive și simptome negative cum ar fi lipsa motivației, retragerea socială și apatia. Simptomele pozitive sunt gestionate eficient cu medicamente antipsihotice, persistând deficite cognitive.

Gama de deficite cognitive este largă și include probleme de percepție, atenție, memorie și rezolvarea problemelor. În consecință, deficitele cognitive au cel mai mare impact asupra funcționalității pacientului, doar 20% dintre persoanele cu schizofrenie sunt capabile să lucreze. Deoarece există o lipsă a tratamentelor eficiente  care să acționeze  asupra deficitelor cognitive, terapiile de reabilitare cognitivă au devenit o prioritate a comunității de cercetare a schizofreniei. [4]

Depresie

Numeroase studii au demonstrat prezența deficitelor cognitive cu impact asupra memoriei verbale și vizuale, precum și asupra funcțiilor executive.

Tulburarea obsesiv-compulsivă

Reducerea competenței sociale, a capacității de viață independentă și a succesului vocațional pot fi rezultatul compromisului cognitiv. Deficite ale memoriei non-verbale, ale atenției, ale funcțiilor efectorii și deficitul vizual-spațial au fost observate în mai multe studii la pacienții cu tulburare obsesiv-compulsivă.

Tulburarea somatoformă

Deficitele cognitive includ afectarea atenției și concentrării, memoriei pentru evenimentele recente, memoriei de lucru și memoriei cuvintelor și a capacității de planificare.

Tulburarea de personalitate borderline

Deficite cognitive reprezentate de scăderea abilităților de luare a deciziilor, memoriei verbale, funcțiilor executive, atenției și orientării sarcinilor. De fapt, riscul de sinucidere la pacienții cu BPD a fost legat de funcționarea cognitivă și nu de nivelul depresiei

Tulburarea de deficit de atenție / hiperactivitate (ADHD)

În general, funcțiile efectorii, atenția susținută și memoria tind să fie cele mai frecvente deficite cognitive raportate la copii și adulți cu ADHD.

Abuzul de substanțe

Abilitățile cognitive sunt esențiale pentru schimbarea comportamentului cognitiv. Memoria și funcțiile efectorii sunt susceptibile să influențeze execuția abilităților care sunt implicate atât pentru motivarea, cât și pentru susținerea schimbării comportamentului consumului de alcool. Deficitele cognitive includ dificultăți în rezolvarea problemelor noi, în raționamentul abstract și în învățarea și reamintirea informațiilor. [1]

Bibliografie:

  1. Trivedi JK. Cognitive deficits în psychiatric disorders: Current status. Indian J Psychiatry. 2006;48(1):10-20. doi:10.4103/0019-5545.31613
  2. Dhakal A, Bobrin BD. Cognitive Deficits. [Updated 2020 Nov 10]. În: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2021 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK559052/?fbclid=IwAR0BMPA7yK7tQd9LhVwQq2esMoiUVXOlzCqaaZHJ_GbtUUiZVPfC75-uDw8
  3. Jongsiriyanyong, S., & Limpawattana, P. (2018). Mild Cognitive Impairment in Clinical Practice: A Review Article. American Journal of Alzheimer’s Disease & Other Dementias®, 153331751879140.doi:10.1177/1533317518791401
  4. Manoach, D. S. (2017). Cognitive Deficits în Schizophrenia. Reference Module în Neuroscience and Biobehavioral Psychology.doi:10.1016/b978-0-12-809324-5.01921-0

Autor: Mădălina Grosu

alte articole din blog

Cogniția și Deficitul Cognitiv

Cogniția și Deficitul CognitivCogniția denotă un nivel relativ ridicat de procesare a informațiilor și include gândirea, memoria, percepția, motivația și limbajul. Printre funcțiile specifice cunoașterii se numără orientarea, abilitatea de a învăța deprinderi...

Terapia bolilor psihice prin neuroplasticitate

Terapia bolilor psihice prin neuroplasticitateNeuroplasticitatea adulților = un nou „remediu” pentru depresia majoră?Neuroplasticitatea implică reorganizarea sinaptică ca răspuns la factorii de stres din mediu și se crede că stă la baza abilităților noastre de a...

Putem influența neuroplasticitatea?

Putem influența neuroplasticitatea?“Can the mind reshape brain matter?” “Poate mintea să modeleze creierul?”Răspunsul la această întrebare se află undeva în înțelegerea modului în care funcționează neuroplasticitatea (Dacă nu îți este familiară noțiunea, poți citi mai...

Ce este neuroplasticitatea și de ce este importantă pentru sănătatea mintală

Ce este neuroplasticitatea și de ce este importantă pentru sănătatea mintală“Orice om ar putea, dacă ar fi atât de talentat, să fie sculptorul propriului său creier”. Santiago Ramón y CajalCreierul nostru este într-adevăr uimitor, nu-i așa?Ați urmărit vreodată acele...
imbatranirea normala vs dementa

Îmbătrânirea normală versus deteriorarea cognitivă ușoară

În timpul îmbătrânirii obișnuite, o persoană poate uita ocazional un nume sau cuvinte și poate pierde lucrurile; prin comparație, în deteriorare cognitivă ușoară, persoana uită deseori conversațiile și informațiile pe care cineva și le-ar aminti în mod obișnuit, cum ar fi întâlnirile și alte evenimente planificate. A avea o afectare cognitivă ușoară duce întotdeauna la dezvoltarea demenței?

Depresia Doare

Durerea - un alt mod în care creierul tău comunică!Depresia este una dintre cele mai frecvente tulburări mintale la nivel mondial. Depresia te poate face să te simți rău și poate să genereze simptome precum epuizare, dureri de cap sau dureri musculare generalizate....
Anxietatea de performanţă (4)

Anxietatea de performanţă

Anxietatea de performanţă În societatea actuală, dorința de a fi performant în diferite arii de activitate este adesea asociată cu nevoia de validare a identităţii profesionale, cu o stimă de sine înaltă şi o imagine de sine pozitivă şi stabilă. Dorinţa de fi...

Efectele pandemiei asupra sănătății mintale

Efectele pandemiei asupra sănătății mintale Încă de la începutul pandemiei generată de coronavirus, multe persoane au fost și continuă să fie afectate de acest virus respirator în mai multe arii ale vieții. Rutina zilnică a fost afectată puternic și, în unele cazuri...

Stigmatul asupra mersului la psiholog sau psihiatru: o prejudecată nocivă

Stigmatul asupra mersului la psiholog sau psihiatru: o prejudecată nocivă Sunt multe lucruri pentru care nu ne temem să apelăm la un specialist: de la realizarea ITP-ului până la consultarea unui jurist, toate acestea sunt lucruri normale. Probabil că nici nu ne-ar...

Arta de a ne recalibra viața pe timp de carantină

Arta de a ne recalibra viața pe timp de carantinăVoit sau nu, în ultima perioadă am ajuns să petrecem mai mult timp în case decât eram obișnuiți până acum. Pentru mulți dintre noi acest lucru poate deveni un factor de stres greu de gestionat. Alături de gânduri de...

Contact Iași:

Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași

Contact Belcești:

com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași

Social Media: