Cogniția și Deficitul Cognitiv

Cogniția denotă un nivel relativ ridicat de procesare a informațiilor și include gândirea, memoria, percepția, motivația și limbajul. 

Printre funcțiile specifice cunoașterii se numără orientarea, abilitatea de a învăța deprinderi necesare, de a rezolva probleme, de a gândi abstract, de a raționa și de a face judecăți, abilitatea de a reține și de a aminti evenimente, abilitatea matematică,  manipularea simbolurilor, controlul asupra reacțiilor și comportamentului, utilizarea și înțelegerea limbajului, atenția și percepția. Deși gama de probleme cognitive poate fi diversă, există mai multe domenii cognitive în care apar mai frecvent. Aceste domenii includ   funcția executivă, atenția, prelucrarea informațiilor și memoria de lucru. [1]

Ce este deficitul cognitiv

Deficitul cognitiv este un termen  folosit pentru a descrie afectarea diferitelor domenii ale cunoașterii. Ar putea fi o condiție pe termen scurt sau o entitate progresivă și permanentă.

Deficitul cognitiv reprezintă  o manifestare a unei afecțiuni de bază. Pacientul poate observă singur aceste schimbări sau, de cele mai multe ori, sunt observate de familia și prietenii pacientului. Persoanele care prezintă deficit cognitiv se confruntă cu următoarele manifestări:

  • ❌ își amintesc cu dificultate sau nu își pot aminti informațiile (frecvent pun aceeași întrebare de mai multe ori  sau repetă aceeași poveste);
  • ❌ uită  evenimentele importante precum întâlniri sau angajamente sociale;
  • ❌ dificultăți de recunoaștere a oamenilor și locurilor, se confruntă  adesea cu  locuri sau persoane pe care le consideră necunoscute ceea ce determină  situații copleșitoare pentru pacient;
  • ❌ dificultăți de orientare în timp și spațiu;
  • ❌ nu reușesc să se concentreze atunci când sunt într-o  conversație, citesc o  carte sau  urmăresc un film;
  • ❌ dificultăți de a învăța lucruri noi;
  • ❌ incapacitatea de a procesa informațiile și de a răspunde rapid;
  • ❌ incapacitate de a gândi critic, de a planifica, de a organiza și rezolva problemele;
  • ❌ dificultăți  de a-și desfășura  sarcinile zilnice obișnuite (necesită  un timp extraordinar de lung pentru a finaliza sarcini sau nu reușesc să le finalizeze);
  • ❌ se simt din ce în ce mai copleșiți atunci când iau decizii  sau  când trebuie să respecte instrucțiuni;
  • ❌ probleme de vedere și probleme de vorbire;
  • ❌ confuzie, agitație, iritabilitate sau impulsivitate;
  • ❌ modificări ale dispoziției;
  • ❌ schimbări ale  comportamentului;

Deficitul cognitiv poate fi ușor  sau sever. În  afectarea ușoară, există modificări ale funcțiilor cognitive, dar pacientul este în continuare capabil să își desfășoare activitățile zilnice. În afectarea severă a funcțiilor cognitive  pacientul nu reușește  să trăiască independent din cauza incapacității de a planifica și a îndeplini sarcini.

Deficiențele cognitive pot fi prezente de la naștere sau cauzate ulterior de leziuni cerebrale, boli mintale și tulburări neurologice.

Deficitul cognitiv nu este o boală în sine, ci o manifestare a unei afecțiuni de bază. Unele afecțiuni asociate cu deficitele cognitive sunt:

  • Delirium
  • Depresia
  • Tulburările anxioase
  • Schizofrenia
  • Tulburările de dezvoltare (sindrom Down)
  • Tulburarea de deficit de atenție  și hiperactivitate (ADHD)
  • Tulburările de personalitate
  • Tulburarea obsesiv-compulsivă
  • Tulburarea afectivă bipolară
  • Tulburarea somatoformă
  • Demență cu corpi Lewy
  • Boala Alzheimer
  • Boala Huntington
  • Consumul de alcool și  droguri (afectează în principal memoria de lucru)
  • Sindromul Wernicke Korsakoff
  • Accidentul  vascular cerebral
  • Traumatismele cranio-cerebrale
  • Scleroză multiplă
  • Boală Parkinson
  • Meningită
  • Encefalită
  • Tumorile  cerebrale
  • Sindromul imunodeficienței dobândite [2]

Deficite cognitive în tulburările psihiatrice

Tulburările cognitive reprezintă  o entitate mai mare  care face parte din tulburările neurocognitive (DSM-5). Tulburările cognitive sunt definite ca orice tulburare care afectează în mod semnificativ funcțiile cognitive ale unui individ până la punctul în care funcționarea normală în societate este imposibilă fără tratament. Boala Alzheimer este cea mai cunoscută afecțiune asociată cu afectarea cognitivă.

Spectrul declinului cognitiv la vârstnici variază de la ceea ce poate fi clasificat drept declin cognitiv normal cu îmbătrânirea  până la afectarea cognitivă ușoară (MCI) la demență. Menținerea  independenței  la adulții în vârstă, se concetrează asupra  funcției cognitive. Terapia de stimulare cognitivă  ar putea îmbunătăți performanța cognitivă,  domeniile vizate sunt  raționamentul, funcția executivă, atenția, viteza de procesare și memoria. [3]

Schizofrenie

Deficitele cognitive sunt manifestări extrem de invalidante ale schizofreniei care deseori preced apariția bolii și persistă pe tot parcursul ei. Se caracterizează prin simptome pozitive și simptome negative cum ar fi lipsa motivației, retragerea socială și apatia. Simptomele pozitive sunt gestionate eficient cu medicamente antipsihotice, persistând deficite cognitive.

Gama de deficite cognitive este largă și include probleme de percepție, atenție, memorie și rezolvarea problemelor. În consecință, deficitele cognitive au cel mai mare impact asupra funcționalității pacientului, doar 20% dintre persoanele cu schizofrenie sunt capabile să lucreze. Deoarece există o lipsă a tratamentelor eficiente  care să acționeze  asupra deficitelor cognitive, terapiile de reabilitare cognitivă au devenit o prioritate a comunității de cercetare a schizofreniei. [4]

Depresie

Numeroase studii au demonstrat prezența deficitelor cognitive cu impact asupra memoriei verbale și vizuale, precum și asupra funcțiilor executive.

Tulburarea obsesiv-compulsivă

Reducerea competenței sociale, a capacității de viață independentă și a succesului vocațional pot fi rezultatul compromisului cognitiv. Deficite ale memoriei non-verbale, ale atenției, ale funcțiilor efectorii și deficitul vizual-spațial au fost observate în mai multe studii la pacienții cu tulburare obsesiv-compulsivă.

Tulburarea somatoformă

Deficitele cognitive includ afectarea atenției și concentrării, memoriei pentru evenimentele recente, memoriei de lucru și memoriei cuvintelor și a capacității de planificare.

Tulburarea de personalitate borderline

Deficite cognitive reprezentate de scăderea abilităților de luare a deciziilor, memoriei verbale, funcțiilor executive, atenției și orientării sarcinilor. De fapt, riscul de sinucidere la pacienții cu BPD a fost legat de funcționarea cognitivă și nu de nivelul depresiei

Tulburarea de deficit de atenție / hiperactivitate (ADHD)

În general, funcțiile efectorii, atenția susținută și memoria tind să fie cele mai frecvente deficite cognitive raportate la copii și adulți cu ADHD.

Abuzul de substanțe

Abilitățile cognitive sunt esențiale pentru schimbarea comportamentului cognitiv. Memoria și funcțiile efectorii sunt susceptibile să influențeze execuția abilităților care sunt implicate atât pentru motivarea, cât și pentru susținerea schimbării comportamentului consumului de alcool. Deficitele cognitive includ dificultăți în rezolvarea problemelor noi, în raționamentul abstract și în învățarea și reamintirea informațiilor. [1]

Bibliografie:

  1. Trivedi JK. Cognitive deficits în psychiatric disorders: Current status. Indian J Psychiatry. 2006;48(1):10-20. doi:10.4103/0019-5545.31613
  2. Dhakal A, Bobrin BD. Cognitive Deficits. [Updated 2020 Nov 10]. În: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2021 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK559052/?fbclid=IwAR0BMPA7yK7tQd9LhVwQq2esMoiUVXOlzCqaaZHJ_GbtUUiZVPfC75-uDw8
  3. Jongsiriyanyong, S., & Limpawattana, P. (2018). Mild Cognitive Impairment in Clinical Practice: A Review Article. American Journal of Alzheimer’s Disease & Other Dementias®, 153331751879140.doi:10.1177/1533317518791401
  4. Manoach, D. S. (2017). Cognitive Deficits în Schizophrenia. Reference Module în Neuroscience and Biobehavioral Psychology.doi:10.1016/b978-0-12-809324-5.01921-0

Autor: Mădălina Grosu

depresia post-partum

Depresia post-partum – ce schimbări se produc în creierul mămicilor după naștere

Nașterea unui copil poate declanșa la femei o varietate de emoții puternice, de la entuziasm și bucurie la frică și anxietate, acestea putând experimenta chiar diverse tipuri de depresie. Aproximativ una din șapte femei poate dezvolta depresie postpartum (PPD). Apare cel mai frecvent în decurs de 6 săptămâni după naștere, dar simptomatologia poate începe mai devreme – în timpul sarcinii – sau mai târziu – până la un an după naștere.
adolescentii si telefonul mobil 01

Conectarea și deconectarea la vârsta adolescenței

Conectarea este o miză importantă la vârsta adolescenței. A face parte dintr-un grup, a avea prieteni, sunt reperele etapei de vârstă, cu impact asupra stării de bine și asupra sănătății mintale.
Atunci când un adolescent are dificultăți în a-și face prieteni și preferă mediul online, părinții pot încuraja modele de conectare sănătoasă, fără telefon.

starea de bine la job, loc de munca toxic

Starea de bine la job: limite sănătoase, comunicare eficientă, când părăsești un loc de muncă toxic

Starea de bine la locul de muncă este mai mult decât o simplă absență a stresului sau a nemulțumirilor. Este un concept complex care implică un echilibru între aspectele fizice, mintale și emoționale ale experienței angajaților în mediul de lucru. O stare de bine adecvată la locul de muncă se caracterizează prin trăsături precum satisfacția, angajamentul, sănătatea mintală și fizică, relațiile pozitive și performanța ridicată. Este în strânsă conexiune cu starea de bine pe plan personal – conceptul work-life balance.

burnout ce este cauze simptome

Burnout-ul sau epuizarea emoțională

Burnout-ul este o stare de epuizare emoțională, fizică și mintală cauzată de stres excesiv și prelungit. Te simți copleșit, epuizat din punct de vedere emoțional și incapabil să faci față cerințelor constante. Pe măsură ce stresul continuă, începi să pierzi interesul și motivația care te-au determinat să preiei un anumit rol.

Psiholog, psihoterapeut și psihiatru, eu ce aleg?

Ți s-a întâmplat vreodată să te întrebi la cine să apelezi când mintea și emoțiile tale par să se afle într-un labirint fără sfârșit? Nu ești singur! Înțelegerea diferențelor dintre psiholog, psihoterapeut și psihiatru este esențială pentru a ști pe cine să alegi în funcție de nevoile tale specifice. Așa că, haide să lămurim acest puzzle împreună!

Șantajul emoțional – cum îl recunoști, cum îl combați?

Șantajul emoțional este o formă de manipulare subtilă prin intermediul căreia manipulatorul încearcă să influențeze sau să controleze persoana țintă prin presiuni psihologice și emoționale cu scopul de a o determina să acționeze într-un anumit fel, în detrimentul propriilor interese și a propriei stări de bine.
De obicei, șantajul emoțional funcționează în relațiile mai apropiate (relația părinte-copil, familie, cuplu, relații de prietenie), pentru că manipulatorul se folosește de semnificația relației și de multe ori încearcă să creeze sentimente de vinovăție (nejustificată), pentru a obține ceea ce își dorește.

Depresia: abordare multidisciplinară și soluții inovative

Depresia nu are o cauză unică, ci este rezultatul unei interacțiuni complexe între factori externi și interni. Înțelegerea acestor influențe și abordarea lor într-un mod integrat reprezintă cheia pentru tratarea depresiei. Un plan de tratament holistic, care include atât terapia psihologică cât și gestionarea factorilor de mediu și medicali, poate aduce alinare și sprijin pentru cei afectați de această afecțiune mintală dificilă dar atât de frecventă.

Afecțiuni neurologice și psihice – comparație, puncte comune

Tulburările psihice se întâlnesc cu o rată foarte înalta în patologiile neurologice și afectează o mare parte întreaga populație de pe globul pământesc. Se cunosc până în prezent 14 tipuri de afecțiuni majore ce au origine neurologică, cu prezența unui tablou clinic asemănător celui întâlnit la afecțiunile și tulburările psihiatrice, ce apar în urma unor leziuni ale creierului uman sau în rezultatul evoluției unor boli neurologice.

terapia cu pisici beneficii sanatatea mintala

Terapia cu pisici – mit sau realitate

Studii din lumea întreagă susțin și la nivel științific ceea ce – intuitiv – am perceput și noi: compania pisicilor este de un real ajutor în viața de zi cu zi, și cu atât mai mult în cazul persoanelor cu tulburări sau afecțiuni precum depresie sau anxietate.

Am sintetizat pentru tine în rândurile ce urmează cele mai importante 10 beneficii pentru sănătatea mintală care vin la pachet cu prietenii blănoși:.

vindecarea copilului interior

Vindecarea copilului interior pentru regăsirea fericirii și echilibrului

Copilul interior reprezintă toate experiențele noastre bune și mai puțin bune, ce s-au format în copilărie alături de figurile de atașament și contextele de atunci. Aceste experiențe sunt în subconștient și reprezintă fricile și dificultățile resimțite în perioada aceea de dezvoltare împreună cu experiențele pozitive trăite atunci,

Programări IAȘI:

0747 202 212 / 0332 505 114

Programări TIMIȘOARA:

0754 431 431 / 0356 800 300

Contact Iași:

Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași

Contact Belcești:

com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași

Contact Timișoara:

Str. Simion Bărnuțiu nr. 34, Timișoara, jud. Timiș