adolescența, o perioadă complexă și dificilă

Autismul la adolescenți: Provocări specifice și cum să le faci față

👦🏽 Adolescența este caracterizată de schimbări biologice, cognitive, sociale și psihologice. Este o tranziție de la copilărie la maturitate și este un timp de pregătire pentru viitoarele roluri și responsabilități ale adulților. Începutul adolescenței este marcat de debutul pubertății, în care schimbările fizice ale înălțimii, greutății și maturizarea caracteristicilor sexuale primare și secundare sunt factori importanți în această perioadă de tranziție. Dezvoltarea biologică a pubertății are loc în tandem cu tranzițiile cognitive și psihosociale în adolescență.

🧠 Autismul este o condiție de neurodezvoltare caracterizată prin limitări ale abilităților de comunicare, în interacțiunea socială, și comportamente repetitive.

 👦🏽 Adolescență + 🧠 Autism = 💫

Tulburarea din Spectrul Autismului  (TSA) prezintă provocări unice atunci când trece în anii adolescenței. Deși diagnosticarea timpurie în copilărie este ideală, mulți pacienți nu sunt diagnosticați până la vârsta adolescenței. Adesea din cauza semnelor omise sau a simptomelor care se suprapun cu alte afecțiuni diagnosticarea timpurie a autismului poate fi o reală provocare. Înțelegerea acestor nuanțe este esențială pentru sprijin și intervenție eficientă.

Simptomele autismului în timpul adolescenței

🔒 Simptomele autismului în timpul adolescenței includ adesea provocări semnificative în comunicarea socială. Acestea se pot manifesta ca dificultăți în formarea de prietenii și neînțelegerea indiciilor sociale. Adolescenții cu autism se pot angaja într-o gândire inflexibilă.

Problemele de procesare senzorială se pot agrava, de asemenea, în această perioadă, provocând suprasolicitare senzorială în medii precum școala. Dificultățile emoționale sunt, de asemenea, frecvente, mulți dintre ei se confruntă cu anxietate, stimă de sine scăzută sau tulburări de dispoziție. În plus, abilitățile sociale deficitare le pot împiedica capacitatea de a naviga în dinamica socială complexă, ducând la izolare sau intimidare.

Atunci când discutăm despre provocările cu care se întâlnesc adolescenții diagnosticați cu autism e important să amintim despre rolul familiei în gestionarea acestora în colaborare cu medicul psihiatru și terapeutul pacientului. Un aspect relevant este reprezentat de psihoeducație care implică informarea și pregătirea atât a adolescentului, cât și a familiei cu privire la posibilele dificultăți care pot apărea, cum le putem gestiona, când este cazul să apelăm la specialiști și care sunt potențialele soluții.

🔑 Amintesc cât de important este să înțelegem că fiecare pacient este diferit, că nu abordăm doar un diagnostic, ci încercăm să identificăm nevoile și dificultățile fiecărui pacient pe care îl avem în față și că întotdeauna corelăm datele obținute de la pacient, familia acestuia cu un examen medical complex, uneori apelând și la specialiști din domeniul endocrinologiei sau neurologiei, în funcție de particularitățile cu care ne confruntăm.

💓 Ne dorim să avem o abordare cât mai complexă a cazurilor, să identificăm factorii precipitanți ai unor simptome, astfel încât să putem face recomandări cât mai eficiente și personalizate.

O provocare majoră este apariția tulburărilor de comportament semnificative care însoțesc începutul pubertății și schimbările sexuale. Pot apărea agresivitatea, iritabilitatea și irascibilitatea, fiind asociate cu provocările psihosociale și fiziologice. Tulburările comportamentale ar putea fi corelate cu resursele psihologice și sociale limitate pe care le dețin pacienții pentru a gestiona sentimentele și schimbările legate de pubertate.

😠 Un simptom important în autismul la adolescenți: AGRESIVITATEA

Potrivit dicționarului Asociației Americane de Psihologie (APA), agresivitatea este „comportamentul care vizează să-i rănească pe ceilalți fizic sau psihologic”.

Agresivitatea reprezintă unul dintre simptomele cu care se confruntă adolescenții cu autism. Fie că discutăm despre agresivitatea manifestată față de ceilalți sau autoagresivitatea, acest simptom poate juca un rol esențial în dezechilibrul întregii familii. De cele mai multe ori agresivitatea reprezintă principalul motiv de adresabilitate către specialiștii în domeniul sănătății mintale. În astfel de cazuri este important să eliminăm o suferință somatică de tipul apariției unui sindrom dureros sau al unui dezechilibru hormonal, fiind necesare atât un examen clinic complet, o anamneză amanunțită, un set de analize de laborator. 👉👉Apariția agresivității poate să fie o forma de manifestare a durerii în special la pacienții non-verbali.

De asemenea este relevant să analizăm când, în ce circumstanțe apare agresivitatea, cât durează și cum se ameliorează. Pentru copiii care sunt non-verbali sau au dificultăți de comunicare, 👉👉agresivitatea este o modalitate prin care aceștia își comunică nevoile sau antipatia pentru ceva. Identificăm și posibilele modificări în rutina pacientului, dacă acesta a fost informat și pregătit pentru schimbările la care a fost supus, de exemplu daca s-a schimbat mediul școlar e important să discutăm cu cadrul didactic despre cum se acomodează adolescentul în noul mediu, despre cum colaborează cu ceilalți colegi.

👉👉 Adolescentul poate manifesta agresivitate dacă este supărat și își pierde controlul asupra emoțiilor, dacă se confruntă cu o anxietate ridicată într-o situație sau dacă apare frustrarea legată de o problemă pe care nu o poate rezolva.

🥴

Un alt aspect important este să evaluăm dacă au apărut și alte simptome de tipul tulburărilor de somn, tulburărilor de alimentație sau tulburărilor sexuale. Un pacient care nu se odihnește corespunzător poate să fie mai irascibil sau agresiv.

Modificările care au apărut în tratamentul pacientului sau chiar administrarea unor suplimente sunt aspecte pe care le putem analiza.

🚴🏼‍♀️

Recomandăm inclusiv și efectuarea unor exerciții fizice, de exemplu o plimbare are atât rol relaxant, cât și de conectare cu persoana care îl însoțește. Numeroase studii au subliniat impactul pozitiv al sportului asupra persoanelor cu autism. Discutarea nevoilor și obiectivelor lor cu antrenorii sau instructorii în prealabil și stabilirea unor canale de comunicare clare pot ajuta la abordarea acestor provocări.

🦄

Luarea în considerare a nevoilor și preferințelor senzoriale atunci când selectați activitățile și asigurarea unui mediu senzorial prietenos, dacă este necesar, este crucială. Activitățile ar trebui să fie plăcute, adecvate și sigure pentru individ, cu echipamentul de siguranță și supravegherea necesare. În concluzie, sportul și activitatea fizică sunt componente fundamentale ale creșterii calității vieții persoanelor cu autism și familiile acestora.

🔑 Soluții – cum gestionăm agresivitatea adolescentului cu autism?

De asemenea, agresivitatea poate să fie reactivă față de conflictele din familie, de aceea este esențial să oferim pacienților un mediu cât mai armonios, fără să existe agresivitate fizică sau verbală din parte celor care îl îngrijesc. Adolescenții cu autism au nevoie să fie înconjurați de persoane față de care să se poată exprima, 👨‍👦 au nevoie de validare și încurajare.

În mod ideal, cel mai bun mod de a gestiona agresivitatea este să încercați să evitați factorii declanșatori. Permiteți adolescentului să respecte rutinele sale cât mai mult posibil. Dacă trebuie să le schimbați, discutați despre motivele pentru care trebuie să se schimbe. De asemenea, puteți oferi un anumit tip de recompensă dacă aceștia gestionează bine schimbarea.

▶️ Furnizarea de terapie este necesară pentru a ajuta copilul să-și îmbunătățească abilitățile de comunicare și sociale. E important ca adolescentul să-și identifice și să-și numească emoțiile. De asemenea, recomandăm dezvoltarea metodelor de adaptare, cum ar fi respirația profundă și alte modalități de a se calma dacă simte că își pierde controlul.

Un rol esențial îl are identificarea unui loc sigur pentru pacient acasă, la școală și în alte locuri în care să meargă pentru a se calma dacă se simte copleșit. Oferirea unei perne sau sac de box pentru a lovi dacă este supărat îl poate ajuta să-și atenueze agresivitatea într-un mod care să nu-și facă rău lui sau altora.

Discutați cu medicul psihiatru dacă agresivitatea este prezentă pentru a determina dacă există tratamente care ar putea fi benefice pentru copilul dumneavoastră pe care nu le-ați încercat sau nu le-ați luat deja în considerare.

Madalina Grosu - medic psihiatru - Med Anima Iasi

Managementul comportamentului se bazează pe condiționare. Un comportament bun este recompensat și comportamentul nedorit este eliminat, astfel se ameliorează problemele comportamentale, cum ar fi agresivitatea și comportamentul autovătămător. Părinții, profesorii și îngrijitorii trebuie să încurajeze comportamentul dorit, în loc să interzică comportamentul nedorit. Schemele de învățare a regulilor sociale, în special cele pentru adolescenți, pot fi de ajutor. Scopul este de a dezvolta o „bibliotecă” de reguli care să acopere cele mai multe situații neprevăzute.

Este necesar un mediu structurat care să creeze un nivel înalt de previzibilitate, să includă rutine acceptabile atât pentru copii, cât și pentru adulți. Educația copilului are nevoie de structură și coerență în ceea ce privește timpul, camera și profesorul. Instrucțiunile ar trebui să fie oferite una câte una, având timp pentru a termina o sarcină înainte de a trece la următoarea. Există o linie fină între suprastimulare și substimulare.

🟣 Una dintre cele mai profunde provocări cu care se confruntă adolescenții cu autism este INTERACȚIUNEA SOCIALĂ.

Indiciile sociale, limbajul corpului și nuanțele comunicării pot reprezenta o adevărată provocare. Mulți adolescenți cu autism se pot lupta să inițieze conversații, să citească semnale sociale sau să mențină prietenii. Acest lucru poate duce la sentimente de izolare și singurătate. Adolescenții sunt adesea foarte conștienți de diferențele lor față de semenii lor, ceea ce poate exacerba sentimentele de excludere. Pentru un adolescent cu autism, înțelegerea și navigarea în aceste peisaje sociale în evoluție poate fi deosebit de copleșitoare, ceea ce duce la anxietate socială sau retragere. Sistemele de sprijin, inclusiv consilierea și terapia, sunt esențiale pentru a ajuta acești pacienți să facă față sentimentelor și experiențele lor.

CONCLUZII

Pe scurt, provocările cu care se confruntă adolescenții cu tulburare din spectrul autist sunt numeroase și complexe, având impact asupra diferitelor aspecte ale vieții lor, dar și asupra întregii familii. Înțelegând aceste provocări, sunt necesare măsuri semnificative pentru a sprijini adolescenții cu autism, asigurându-ne că aceștia traversează adolescența cu mai multă încredere, acceptare și oportunități. Resursele comunitare, mediile educaționale de susținere, implicarea familiei și colaborarea cu medicul psihiatru și terapeut pot face o diferență semnificativă în viața acestor adolescenți, permițându-le să-și îmbrățișeze individualitatea și potențialul.

Dr. Ionela Mădălina Gurguță
Medic specialist psihiatru, Psihoterapeut
Clinica Med Anima Iași

Bibliografie:

  1. 1. Purba CAP, Febriyana N, Setiawati Y. Managing Aggressive Behavior in AdolescentsWith Autism Spectrum Disorder: Pharmacological and Non-PharmacologicalApproaches. Soa Chongsonyon Chongsin Uihak. 2024 Oct 1;35(4):223-229. doi: 10.5765/jkacap.240026. PMID: 39380568; PMCID: PMC11456650.
  2. Steenfeldt-Kristensen, C., Jones, C.A., & Richards, C. (2020). The prevalence of self-injurious behaviour in autism: A meta-analytic study. Journal of Autism andDevelopmental Disorders, 50(11), 3857-3873. https://doi.org/10.1007/s10803-020-04443-1.
  3. Pamela Gaye Ambler, Ami Eidels, Christopher Gregory, Anxiety and aggression in adolescents with autism spectrum disorders attending mainstream schools, Researchin Autism Spectrum Disorders, https://doi.org/10.1016/j.rasd.2015.07.005.
  4. Satopoh, F. A. (2024). An Overview of Aggressive Behaviors in Children with Autism Spectrum Disorder. Scientia Psychiatrica, 5(1), 466-471. https://doi.org/10.37275/scipsy.v5i1.69

Contactează-ne pentru programare sau pentru a discuta orice alte detalii sau preocupări pe care le ai și cu care te putem ajuta:

tms tratament anti fumat

STOP fumat: Tratamentul dependenței de nicotină cu TMS

TMS poate reduce dorința de a fuma prin creșterea sau scăderea activității neuronale în zonele implicate în adicții, ameliorează simptomele de sevraj, îmbunătățește controlul impulsului de a fuma.

tdcs in tratamentul depresiei

tDCS în tratarea problemelor psihice și neurologice – soluție modernă și sigură

În era tehnologiei tratarea afecțiunilor psihice se face prin metode ce complimentează sau chiar înlocuiesc complet tratamentul clasic, medicamentos.

Comparatia cu ceilalti - cum sa ne oprim

Comparația cu ceilalți – normalitate, impact, efecte, soluții

Cu siguranță fiecare dintre noi am fost întrebați de către părinți despre notele obținute de colegii noștri de clasă la anumite teste sau evaluări comparativ cu ale noastre ori ni s-a atras atenția că în anumite momente eram mai puțin ascultători decât frații și surorile noastre.

Și acum, ajunși la vârsta adultă, purtăm în minte aceeași întrebare: “Sunt ceilalți mai buni decât noi?”

Cum să-ți ajuți copilul să gestioneze stresul de la școală și presiunea pe note bune

Orice părinte iubitor dorește reușita școlară a copilului său. Doar că atunci când eforturile sau rezultatele lor nu sunt pe măsura așteptărilor sau doar amenință să nu fie, apar și frământările, de ambele părți.

teama de esec

Teamă de eșec? 15 Strategii mintale pentru calea spre succes personal și profesional 

Frica de eșec este o emoție întâlnită la mulți oameni care poate apărea pentru că ne gândim că nu vom reuși în ceea ce ne-am propus. Frica aceasta poate fi gestionată prin aplicarea a câteva strategii mintale. 

Crizele de furie la copii

Crizele de furie la copii. Cum calmezi nervii copilului tău?

Zi de zi părinții se confruntă cu diverse probleme în relațiile cu copiii. Aceștia caută soluții de rezolvare ale lor, dar nu întotdeauna găsesc soluția potrivită. Printre cele mai frecvente probleme din comportamentul copiilor, părinții menționează: neascultarea, agresivitatea, încăpățânarea, capriciile, caracterul închis, frica, furia, caracterul bătăuș, minciuna etc.
Ce poți face? Cum să gestionezi problemele apărute?

Importanta meselor in familie

Ia loc la masă – Discuții sănătoase la mesele din familie

Momentul mesei este cadrul în care se întâmplă ceva magic: membrii familiei se conectează și se simt ca făcând parte dintr-un grup. Acest moment reprezintă atât o ocazie benefică pentru a le insufla copiilor obiceiuri alimentare sănătoase, cât și un prilej de a aduce la masă evenimentele mai puțin plăcute care au avut loc pe parcursul zilei.

Singurătatea și impactul ei asupra depresiei 

Este o întrebare frecventă, mai ales pentru cei care, în momente de introspecție, ajung să-și analizeze viața și relațiile. Răspunsul nu este simplu, pentru că fiecare dintre noi percepe singurătatea diferit, în funcție de experiențele și personalitatea proprie.

Despre nevoia de validare – Ghid practic

În contextul actual al rețelelor sociale și al conștientizării emoționale tot mai răspândite, tema iubirii de sine și a acceptării personale devine omniprezentă.

Despre nevoia de validare

Despre nevoia de validare – o normalitate interpretată greșit

De câte ori nu ai auzit chiar tu despre cât de important este să te iubești pe tine înainte de a te iubi ceilalți? Îndemnul sună răsunător pe toate rețelele sociale, pe toate blog-urile recente ale celor cu sau fără aplecare spre domeniul uman; în plus chiar și oamenii pe care îi întâlnim în viața reală de zi cu zi ne opresc brusc emoțiile pe care simțim să le împărtășim dându-ne “soluția salvatoare”: Iubește-te pe tine, dacă vrei să te iubească alții!

Contact Iași:

Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL 11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași

Contact Belcești:

com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași

Contact Timișoara:

Bd. Eroilor de la Tisa nr. 8, etaj 1, Timișoara, jud. Timiș