Anxietatea legată de vacanță
Este normală? ce facem cu ea?
Anxietatea legată de vacanță este o realitate pentru mulți dintre noi. Fie că este vorba despre vacanța de vară a copiilor sau despre concediul adulților, acestea ar trebui să fie perioade de relaxare și refacere.
Pentru mulți dintre noi aceste perioade care ar trebui să fie pline de relaxare și fericire pot aduce cu ele un val de anxietate. În acest articol, vom explora cauzele anxietății legate de vacanțe, modul în care aceasta se manifestă și vom oferi sfaturi pentru a gestiona mai bine aceste stări.
Gândul despre apropierea vacanței ne poate speria sau chiar în timpul vacanței ne putem simți anxioși. De ce se întâmplă asta?
Explorăm împreună motivele pentru care anxietatea plecării în vacanță ne poate cuprinde în mod neașteptat.
1. Pregătirile pentru vacanță
Planificarea prealabilă a vacanței generează un nivel mai ridicat de stres comparativ cu călătoria propriu-zisă sau sejurul la destinație. Organizarea detaliilor logistice, cum ar fi rezervările de transport și cazare, pot fi copleșitoare. Există un grad de stres major în planificare ce provine din preocupări financiare, împachetare, aranjamente de călătorie și dezvoltarea itinerariului. Mai mult, vacanțele internaționale, călătoriile cu soțul/soția sau rudele cresc stresul în faza de planificare.
Bărbații și adulții mai în vârstă (peste 50 de ani) care călătoresc cu copii sunt mai predispuși la stres în timpul călătoriei. Cei care călătoresc pentru prima dată au raportat mai mult stres la destinație. (Crotts și Zehrer 2012).
2. Așteptările mari
Oamenii adesea pun multă presiune pe ideea de a avea o vacanță perfectă, ceea ce poate duce la frustrare și dezamăgire dacă lucrurile nu merg conform planului. Poate apărea și comparația, puternic influențată de rețelele de socializare. Nivelul de dezamăgire după o vacanță nereușită depinde de așteptările inițiale ale turiștilor și de cine este considerat responsabil pentru probleme. Dezamăgirea puternică determină turiștii să reacționeze mai intens, fie prin plângeri, fie prin căutarea de sprijin (Hossain, Oppewal și Tojib 2023).
Vacanțele sunt prezentate ca momente de eliberare și auto-realizare, dar în realitate sunt însoțite de presiunea de a atinge fericirea și împlinirea. De exemplu, faimoasa carte “Eat, Pray, Love” exprimă fantasme de vacanță, unde protagonistul călătorește pentru a găsi fericirea și împlinirea, ceea ce rezonează cu dorințele moderne (nerealiste) de auto-realizare (Du Plessis 2015).
3. Responsabilitățile lăsate în urmă
Cât timp sunt departe de casă (sau anticipează că vor fi), pentru unii oameni poate apărea multă anxietate legată de felul în care au lăsat aspectele legate de casă, rudele, plantele și animalele de casă care nu sunt alături de ei.
Deși a delegat o persoană responsabilă pentru a veghea asupra acestora, îi urmărește o îngrijorare că ceva nu va merge conform planului. Acest comportament se poate trage dintr-o nevoie profundă de ordine și control sau doar o grijă foarte mare.
4. Dificultatea de a ne detașa de muncă
Pentru adulți, grija pentru sarcinile de la locul de muncă care se adună în absența lor poate fi o sursă majoră de stres. Atunci când stresul zilnic este ridicat și cerințele la locul de muncă foarte solicitante, acestea par să influențeze mai mult capacitatea de a ne detașa psihologic decât diferențele personale dintre oameni (Safstrom și Hartig 2013).
Pot apărea și sentimente de vinovăție referitoare la munca și colegii de acasă. Studenților le poate fi greu să se detașeze de materialele de studiat. Astfel, deși fizic suntem într-o destinație frumoasă, mintea este probabil în altă parte cu gândul la o sarcină de lucru.
5. Rutină și obiceiuri schimbate
Trecerea de la rutina zilnică la un program de vacanță poate fi destabilizantă. Copiii, în special, pot avea dificultăți de adaptare. Părinții pot observa mai multă irascibilitate, certuri mai frecvente între frați, închidere în sine, tristețe crescută.
Un studiu a arătat efectele asupra unor participanți finlandezi cu dureri cronice de cap. Aceștia sunt de părere că vacanțele le perturbă rutina zilnică de muncă și crește conflictul familial. Ca și anxietăți, persoanele cu dureri de cap au raportat mai des îngrijorări legate de propria sănătate, teamă de catastrofe globale, relații umane proaste la locul de muncă, boala în familia apropiată, resurse financiare insuficiente, condiții de locuit, oportunități educaționale limitate, singurătate și servicii inadecvate (Sillanpää și Koivusilta 1989).
Cum gestionăm anxietatea legată de vacanță?
Pentru a gestiona mai bine anxietatea legată de vacanțe, iată câteva sfaturi practice:
1. Menținerea unei rutine
Chiar și în vacanță, menținerea unor elemente din rutina zilnică poate ajuta la reducerea stresului. Studiul lui Carvalho et al (2021) a evidențiat o scădere semnificativă a anxietății legate de școală în rândul elevilor care au participat la programe educative de vară. Pentru copii, este recomandată continuarea activităților structurate chiar și pe perioada vacanței de vară. Pe lângă îndrăgitele sporturi și activități în aer liber, stimularea mintală este indicat să nu fie lăsată mai prejos. Activități recomandate ce antrenează memoria, concentrarea, învățarea sunt: robotica, învățarea unui instrument muzical, învățarea unei limbi străine, învățarea metodei Soroban de calcul, caiete de exerciții interactive, coloratul, puzzle. Este bine ca cel mic să aibă un program cât mai predictibil și structurat de lucru înainte de distracție.
Pentru adulți dar și pentru copii, este bine să mențineți unele dintre rutinele zilnice, cum ar fi ora de trezire, mesele sau timpul de culcare. Includeți activități relaxante în rutină cum ar fi cititul, meditația, yoga sau plimbările lungi care pot fi integrate ușor în programul zilnic de vacanță și pot ajuta la menținerea sănătății mintale.
2. Planificare realistă și gestionarea așteptărilor
Încearcă să nu te supraîncarci cu prea multe activități și lasă loc pentru momente de relaxare. Amintește-ți că micile neplăceri sunt normale (de ex., vremea neprielnică, întârzieri minore).
Setează o listă de priorități cu obiectivele, restaurantele și activitățile pe care vrei să le bifezi. Acestea pot fi într-o ierarhie iar dacă nu reușești să le atingi pe ultimele, acceptă că nu totul va merge conform planului și încearcă să te bucuri de moment. Stabilește un buget clar pentru vacanță și urmărește cheltuielile pentru a evita stresul financiar.
3. Prelungiți starea de bine
Deoarece Metaanaliza lui Bloom și colaboratorii (2009) a arătat că efectele benefice ale vacanțelor au dispărut în general în decurs de 2 până la 4 săptămâni după întoarcerea la muncă, se recomandă scrierea zilnică despre experiențele pozitive din vacanță cum ar fi ținerea unui jurnal (travel diary) unde puteți adăuga traseele parcurse, descrieri și poze pentru amintiri de neuitat!
Beneficiile psihologice ale vacanțelor
Deși inițial schimbarea în rutină pe care o produc, poate provoca disconfort, trebuie să recunoaștem că perioadele de odihnă vin cu nenumărate beneficii.
Conform studiului realizat de Westman și Etzion (2001), vacanțele au un impact pozitiv asupra reducerii stresului și epuizării profesionale (burnout). Studiul a arătat că o pauză de la muncă poate reduce semnificativ tensiunile psihologice și comportamentale cauzate de stresul de la locul de muncă. Totodată, a fost observată o scădere a absenteismului pentru motive non-medicale după vacanță, indicând că astfel de pauze pot servi ca o tehnică eficientă de gestionare a stresului. Deși efectele pozitive ale vacanței asupra stresului și burnout-ului scad în timp, beneficiile privind absenteismul se mențin mai mult.
✨ În concluzie, vacanțele ar trebui să fie perioade de reîncărcare și bucurie, iar cu o planificare atentă și o abordare flexibilă, anxietatea în privința lor poate fi gestionată eficient.
Bibliografie:
- Carvalho, V. M., Teixeira, S. F. C. F., Minas, G., Lima, R. A. M. M., & Rodrigues, C. M. S. (2021). Learning science during summer vacations and its effects on attitude and anxiety towards research.
- Crotts, J. C., & Zehrer, A. (2012). An exploratory study of vacation stress. Tourism Analysis, 17(4), 547-552.
- Du Plessis, G. (2015). Enjoy your vacation!. ephemera: theory & politics in organization, 15(4).
- Duncan, J. J. (2016). The impact of summer break from school on children with severe autism and their parents: An Interdisciplinary Study (Doctoral dissertation, Laurentian University of Sudbury).
- Etzion, D. (2003). Annual vacation: Duration of relief from job stressors and burnout. Anxiety, Stress, and Coping, 16(2), 213-226.
- Fritz, C., Ellis, A. M., Demsky, C. A., Lin, B. C., & Guros, F. (2013). Embracing work breaks. Organizational Dynamics, 42(4), 274-280.
- Hossain, M. I., Oppewal, H., & Tojib, D. (2023). High expectations: How tourists cope With disappointing vacation experiences. Journal of Travel Research, 62(5), 989-1009.
- Safstrom, M., & Hartig, T. (2013). Psychological detachment in the relationship between job stressors and strain. Behavioral sciences, 3(3), 418-433.
- Shamseddeen, W., Clarke, G., Wagner, K. D., Ryan, N. D., Birmaher, B., Emslie, G., … & Brent, D. A. (2011). Treatment-resistant depressed youth show a higher response rate if treatment ends during summer school break. Journal of the American Academy of Child & Adolescent Psychiatry, 50(11), 1140-1148.
- Sillanpää, M., & Koivusilta, L. (1989). Severe headache and vacation. Headache: The Journal of Head and Face Pain, 29(9), 574-578.
- Westman, M., & Etzion, D. (2001). The impact of vacation and job stress on burnout and absenteeism. Psychology & health, 16(5), 595-606.
Psih. Estera Streian – Psiholog clinician – pentru adulți și copii
alte articole din blog
Contact Iași:
Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL 11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași
Contact Belcești:
com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași
Contact Timișoara:
Bd. Eroilor de la Tisa nr. 8, etaj 1, Timișoara, jud. Timiș
