Conectarea și deconectarea la vârsta adolescenței

Conectarea este o miză importantă la vârsta adolescenței. A face parte dintr-un grup, a avea prieteni, sunt reperele etapei de vârstă, cu impact asupra stării de bine și asupra sănătății mintale.

Atunci când un adolescent are dificultăți în a-și face prieteni și preferă mediul online, părinții pot încuraja modele de conectare sănătoasă, fără telefon.

Telefoanele și tehnologia sunt recunoscute ca instrumente puternice care, utilizate cu moderație, pot contribui la creșterea gradului de informare; totodată, există și o recunoaștere a faptului că utilizarea lor excesivă are impact asupra abilității de a gândi, asupra memoriei, atenției și autoreglării emoționale. 

Impactul asupra creierului și asupra stării de bine depinde de timpul petrecut online și de modul, scopul în care este utilizat internetul. În timp ce trimiterea unor mesaje scrise și căutarea unor informații pe un subiect anume pot fi productive, gamingul și browsing-ul utilizate cu scopul de a evita plictiseala pot avea un impact negativ.

Preocupările cu privire la efectele timpului petrecut în mediul online asupra dezvoltării creierului au condus la faptul ca, în anul 2019, Organizația Mondială a Sănătății să stabilească unor recomandări stricte cu privire la timpul petrecut de copii la ecrane. Aceste acțiuni au fost puse în practică în baza unor opinii justificate prin cercetări cu privire la legătura dintre utilizarea excesivă a internetului și probleme de memorie, probleme de sănătate mintală precum depresie, anxietate, tulburări de somn și impact asupra gradului de înțelegere a informațiilor citite pe un ecran.

Citirea unor povești complexe dintr-o carte printată este corelată cu o înțelegere mai bună a informației decât dacă aceleași povești sunt citite pe telefon. Mediul online predispune la o analiză superficială a textului citit.

O perioadă foarte importantă în dezvoltarea creierului este perioada adolescenței, etapă în care părți ale creierului implicate în reglarea aspectelor emoționale și sociale se află într-o dezvoltare accelerată. Social media poate avea un efect puternic asupra creierului adolescenților deoarece le permite să interacționeze cu mai mulți tineri deodată, fără a-i cunoaște direct. Procesarea emoțiilor poate fi diferită, în funcție de intensitatea utilizării rețelelor sociale.

Pentru a dezvolta relații de prietenie autentice, în care nevoile lor emoționale să fie împlinite, adolescenții au nevoie să experimenteze conectarea directă, față în față, în situații diverse, cu alți tineri.

Conectarea sănătoasă se învață

În anul 2015, la postul de radio New York Public Radio a fost lansată provocarea – Plictisit și deștept – o provocare de a te deconecta de la telefon. Ideea a pornit de la informațiile potrivit cărora utilizarea excesivă a telefoanelor diminuează creativitatea, afectează funcțiile cognitive, atenția, memoria, reglarea emoțiilor și setează așteptarea de suprastimulare. Manoush Zomorodi, gazda emisiunii, a afirmat că “de când am telefon, nu m-am mai simțit plictisită.”

Emisiunea a adus în atenție beneficiile plictiselii, argumentând cum că cele mai originale idei ne vin când oprim stimularea constantă pe care o oferă tehnologia și ne permitem să ne și plictisim.

Plictiseala este considerată deseori un pericol, o stare ce trebuie evitată. Atunci când este utilizat telefonul pentru a scăpa de plictiseală, se limitează capacitatea creierului de a veni cu soluții.

Sugestiile propuse în cadrul exercițiului de deconectare au fost de a observa tendința de a verifica telefonul în mod constant, precum și stările cu care ne confruntăm atunci când nu avem telefonul în preajmă.

Observarea timpului petrecut pe telefon

Este un prim pas recomandat, de a conștientiza cât de mult timp se petrece în mediul online, care sunt momentele cele mai vulnerabile pentru accesarea și prelungirea timpului petrecut pe internet.

Ziua fără telefon

Un exercițiu ce poate fi realizat de adolescenți împreună cu părinții este alocarea unei zile din săptămână, sau a unor ore dintr-o zi, în care să există această deconectare de la telefon, internet, laptop. Se creează astfel pauze care permit creierului să se relaxeze și să vină cu idei noi pentru situațiile complexe de viață.

Ziua fără fotografii făcute cu telefonul

Petrecem mai mult timp încercând să surprindem un moment frumos decât să îl trăim. Provocarea este de a lăsa telefonul deoparte și de a privi lumea prin ochii noștri, nu prin ochii unui ecran.

Stabilirea unui program zilnic fără telefon

Poate fi la prima oră a dimineții, seara cu câteva ore înainte de somn. În acest interval, pot fi practicate activități precum plimbarea, activitățile sportive, implicarea în discuții față în față – cresc claritatea mintală și starea de bine.

Alocarea unor anumite intervale de timp

Alocarea unor intervale de timp precise pentru verificarea emailurilor sau pentru a naviga pe diferite platforme ajută la restabilirea controlului asupra timpului petrecut în mediul online.

Ștergerea aplicațiilor neutilizate din telefon

Acest lucru are drept scop atât înlăturarea distragerilor cât și de a permite concentrarea asupra unor activități mai semnificative.

Re-orientarea atenției

Presupune mutarea atenției de la telefon și observarea lumii înconjurătoare – ascultarea sunetelor naturii în timpul unei plimbări, implicarea într-o conversație fără telefon în preajmă, observarea detaliilor din mediul înconjurător.

s

Deconectarea de ecrane și setarea unor limite sănătoase reduce oboseala mintală, crește gradul de conștientizare cu privire la activitățile cu adevărat semnificative, crește disponibilitatea pentru timpul petrecut în spațiul real, nu virtual.

Pentru adolescenți, conectarea cu prietenii, real și virtual, constituie o prioritate.

Telefonul nu trebuie folosit de către părinți ca o modalitate de recompensă/pedeapsă. Mai curând, realizarea unor activități precum cele recomandate mai sus și discutarea concluziilor va crește posibilitatea stabilirii unor limite sănătoase în mediul online, ceea ce crește probabilitatea stabilirii unor limite sănătoase și în viața de zi cu zi, ca premisă a unor relații sănătoase.

Bibliografie:

  1. Martin Korte (2020) The impact of the digital revolution on human brain and behaviour: where do we stand? Dialogues in Clinical Neuroscience.
  2. Henry H. Wilmer, Lauren E. Sherman and Jason M. Chein (2017), Smartphone and Cognition: A review of research exploring the links between mobile tehnology habits and cognitive functioning.
  3. Zomorodi, M. (2015), New tech City: Bored and Brilliant by the Numbers – Wnyc

Psih. Roxana Nica – Psiholog clinician / psihoterapeut

Contactează-ne pentru programare sau pentru a discuta orice alte detalii sau preocupări pe care le ai și cu care te putem ajuta:

terapia cognitiva parentala in adhd

Despre Programele parentale în ADHD

Trainingul parental comportamental (BPT) este o abordare terapeutică ce implică o pregătire a părinților de care beneficiază copiii cu tulburare de atenție, hiperactivitate (ADHD) și se bazează pe ipoteza că trainingul parental este mediator al îmbunătățirilor comportamentale ale copiilor.

stigma in sanatatea mintala 01

 Sănătatea mintală: stigma și drumul spre ajutor 

Conform statisticilor internaționale, mai mult de jumătate dintre persoanele care se confruntă cu tulburări psihice nu primesc sprijinul necesar. În multe cazuri, persoanele evită sau amână apelarea la un specialist din cauza temerilor legate de modul în care ar putea fi percepuți de familie, prieteni, colegi, angajatori și societate.

Rolul rețelelor sociale asupra imaginii de sine: Cum îți protejezi sănătatea mintală

Rețelele sociale funcționează mai degrabă ca o vitrină decât ca o oglindă, iar dacă alegi să-ți privești viața prin această vitrină, s-ar putea să pierzi contactul cu ce este autentic în tine. Întrebarea nu este „Cum să fiu ca ceilalți?”, ci „Cine sunt eu și ce îmi face bine, în ritmul meu, în contextul meu?”

limite sănătoase in relatii

Ce înseamnă limite sănătoase în relații și la ce ne folosesc

În orice tip de relație – fie ea de cuplu, prietenie, familie sau profesională – limitele sănătoase sunt fundamentale. Ele definesc spațiul personal, ne protejează emoțional și asigură un echilibru între nevoile proprii și cele ale celorlalți. Fără limite clare, relațiile pot deveni copleșitoare, generând frustrare, resentimente și epuizare.

Memoria+Atenția+Concentrarea=Stimulare Cognitivă Computerizată

Dacă ai început să uiți lucruri simple, îți pierzi șirul gândurilor în conversații sau te simți mai dezorganizat decât înainte, nu ești singur. Tot mai mulți oameni – indiferent de vârstă – se confruntă cu dificultăți de memorie, atenție și concentrare, uneori fără să-și dea seama cât de mult le afectează viața de zi cu zi.

imagine corporala distorsionata

Ghid de combatere a imaginii corporale negative

Imaginea corporală negativă este mai puțin despre felul în care arătăm și mai mult despre felul în care simțim și gândim despre propria persoană. Când sentimentele care predomină sunt vina, rușinea, dezgustul sau respingerea, ajungem să ne vedem corpul ca pe un inamic.

tristetea post vacanta

Tristețea de după vacanță – este depresie? ce facem cu acest sentiment?

Studiile arată că vacanțele îmbunătățesc starea de bine, cresc afectivitatea pozitivă, reduc stresul și epuizarea, însă toate aceste efecte par că se pierd în prima săptămână după ce revenim la serviciu și aproape că revenim la starea pe care am avut-o înainte de a pleca în vacanță.

compatibilitatea cu terapeutul

Când Terapia Nu Merge Cu Oricine (Sau Cu Nimeni)

Relațiile umane sunt extrem de complexe, iar terapia este, în esență, tot o relație. Nu e vina nimănui că uneori nu ne putem conecta cu un terapeut. La fel cum nu e vina noastră dacă simțim că nimeni nu ni se potrivește.

divort cu copii

Sprijinind copiii după divorț. Cum răspundem la întrebările lor despre schimbările din familie

Amintiți-vă că un copil nu renunță la părinții săi, însă el trebuie să se adapteze la schimbări copleșitoare ce rezultă din pierderea structurii lui familiale. Dacă unui adult îi este atât de greu să treacă prin acest proces gândiți-vă ce poate simți un copil care poate avea sentimente ambivalente față de părinți iar aceste trăiri îî pot întoarce viața pe dos.

terapie adolescenti cu autism

Autismul la adolescenți: Provocări specifice și cum să le faci față

Tulburarea din spectrul autismului  prezintă provocări unice atunci când trece în anii adolescenței. Adesea, din cauza semnelor omise sau a simptomelor care se suprapun cu alte afecțiuni diagnosticarea timpurie a autismului poate fi o reală provocare.

Contact Iași:

Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL 11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași

Contact Belcești:

com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași

Contact Timișoara:

Bd. Eroilor de la Tisa nr. 8, etaj 1, Timișoara, jud. Timiș