Conectarea și deconectarea la vârsta adolescenței

Conectarea este o miză importantă la vârsta adolescenței. A face parte dintr-un grup, a avea prieteni, sunt reperele etapei de vârstă, cu impact asupra stării de bine și asupra sănătății mintale.

Atunci când un adolescent are dificultăți în a-și face prieteni și preferă mediul online, părinții pot încuraja modele de conectare sănătoasă, fără telefon.

Telefoanele și tehnologia sunt recunoscute ca instrumente puternice care, utilizate cu moderație, pot contribui la creșterea gradului de informare; totodată, există și o recunoaștere a faptului că utilizarea lor excesivă are impact asupra abilității de a gândi, asupra memoriei, atenției și autoreglării emoționale. 

Impactul asupra creierului și asupra stării de bine depinde de timpul petrecut online și de modul, scopul în care este utilizat internetul. În timp ce trimiterea unor mesaje scrise și căutarea unor informații pe un subiect anume pot fi productive, gamingul și browsing-ul utilizate cu scopul de a evita plictiseala pot avea un impact negativ.

Preocupările cu privire la efectele timpului petrecut în mediul online asupra dezvoltării creierului au condus la faptul ca, în anul 2019, Organizația Mondială a Sănătății să stabilească unor recomandări stricte cu privire la timpul petrecut de copii la ecrane. Aceste acțiuni au fost puse în practică în baza unor opinii justificate prin cercetări cu privire la legătura dintre utilizarea excesivă a internetului și probleme de memorie, probleme de sănătate mintală precum depresie, anxietate, tulburări de somn și impact asupra gradului de înțelegere a informațiilor citite pe un ecran.

Citirea unor povești complexe dintr-o carte printată este corelată cu o înțelegere mai bună a informației decât dacă aceleași povești sunt citite pe telefon. Mediul online predispune la o analiză superficială a textului citit.

O perioadă foarte importantă în dezvoltarea creierului este perioada adolescenței, etapă în care părți ale creierului implicate în reglarea aspectelor emoționale și sociale se află într-o dezvoltare accelerată. Social media poate avea un efect puternic asupra creierului adolescenților deoarece le permite să interacționeze cu mai mulți tineri deodată, fără a-i cunoaște direct. Procesarea emoțiilor poate fi diferită, în funcție de intensitatea utilizării rețelelor sociale.

Pentru a dezvolta relații de prietenie autentice, în care nevoile lor emoționale să fie împlinite, adolescenții au nevoie să experimenteze conectarea directă, față în față, în situații diverse, cu alți tineri.

Conectarea sănătoasă se învață

În anul 2015, la postul de radio New York Public Radio a fost lansată provocarea – Plictisit și deștept – o provocare de a te deconecta de la telefon. Ideea a pornit de la informațiile potrivit cărora utilizarea excesivă a telefoanelor diminuează creativitatea, afectează funcțiile cognitive, atenția, memoria, reglarea emoțiilor și setează așteptarea de suprastimulare. Manoush Zomorodi, gazda emisiunii, a afirmat că „de când am telefon, nu m-am mai simțit plictisită.”

Emisiunea a adus în atenție beneficiile plictiselii, argumentând cum că cele mai originale idei ne vin când oprim stimularea constantă pe care o oferă tehnologia și ne permitem să ne și plictisim.

Plictiseala este considerată deseori un pericol, o stare ce trebuie evitată. Atunci când este utilizat telefonul pentru a scăpa de plictiseală, se limitează capacitatea creierului de a veni cu soluții.

Sugestiile propuse în cadrul exercițiului de deconectare au fost de a observa tendința de a verifica telefonul în mod constant, precum și stările cu care ne confruntăm atunci când nu avem telefonul în preajmă.

Observarea timpului petrecut pe telefon

Este un prim pas recomandat, de a conștientiza cât de mult timp se petrece în mediul online, care sunt momentele cele mai vulnerabile pentru accesarea și prelungirea timpului petrecut pe internet.

Ziua fără telefon

Un exercițiu ce poate fi realizat de adolescenți împreună cu părinții este alocarea unei zile din săptămână, sau a unor ore dintr-o zi, în care să există această deconectare de la telefon, internet, laptop. Se creează astfel pauze care permit creierului să se relaxeze și să vină cu idei noi pentru situațiile complexe de viață.

Ziua fără fotografii făcute cu telefonul

Petrecem mai mult timp încercând să surprindem un moment frumos decât să îl trăim. Provocarea este de a lăsa telefonul deoparte și de a privi lumea prin ochii noștri, nu prin ochii unui ecran.

Stabilirea unui program zilnic fără telefon

Poate fi la prima oră a dimineții, seara cu câteva ore înainte de somn. În acest interval, pot fi practicate activități precum plimbarea, activitățile sportive, implicarea în discuții față în față – cresc claritatea mintală și starea de bine.

Alocarea unor anumite intervale de timp

Alocarea unor intervale de timp precise pentru verificarea emailurilor sau pentru a naviga pe diferite platforme ajută la restabilirea controlului asupra timpului petrecut în mediul online.

Ștergerea aplicațiilor neutilizate din telefon

Acest lucru are drept scop atât înlăturarea distragerilor cât și de a permite concentrarea asupra unor activități mai semnificative.

Re-orientarea atenției

Presupune mutarea atenției de la telefon și observarea lumii înconjurătoare – ascultarea sunetelor naturii în timpul unei plimbări, implicarea într-o conversație fără telefon în preajmă, observarea detaliilor din mediul înconjurător.

s

Deconectarea de ecrane și setarea unor limite sănătoase reduce oboseala mintală, crește gradul de conștientizare cu privire la activitățile cu adevărat semnificative, crește disponibilitatea pentru timpul petrecut în spațiul real, nu virtual.

Pentru adolescenți, conectarea cu prietenii, real și virtual, constituie o prioritate.

Telefonul nu trebuie folosit de către părinți ca o modalitate de recompensă/pedeapsă. Mai curând, realizarea unor activități precum cele recomandate mai sus și discutarea concluziilor va crește posibilitatea stabilirii unor limite sănătoase în mediul online, ceea ce crește probabilitatea stabilirii unor limite sănătoase și în viața de zi cu zi, ca premisă a unor relații sănătoase.

Bibliografie:

  1. Martin Korte (2020) The impact of the digital revolution on human brain and behaviour: where do we stand? Dialogues in Clinical Neuroscience.
  2. Henry H. Wilmer, Lauren E. Sherman and Jason M. Chein (2017), Smartphone and Cognition: A review of research exploring the links between mobile tehnology habits and cognitive functioning.
  3. Zomorodi, M. (2015), New tech City: Bored and Brilliant by the Numbers – Wnyc

Psih. Roxana Nica – Psiholog clinician / psihoterapeut

Contactează-ne pentru programare sau pentru a discuta orice alte detalii sau preocupări pe care le ai și cu care te putem ajuta:

depresia post-partum

Depresia post-partum – ce schimbări se produc în creierul mămicilor după naștere

Nașterea unui copil poate declanșa la femei o varietate de emoții puternice, de la entuziasm și bucurie la frică și anxietate, acestea putând experimenta chiar diverse tipuri de depresie. Aproximativ una din șapte femei poate dezvolta depresie postpartum (PPD). Apare cel mai frecvent în decurs de 6 săptămâni după naștere, dar simptomatologia poate începe mai devreme – în timpul sarcinii – sau mai târziu – până la un an după naștere.

starea de bine la job, loc de munca toxic

Starea de bine la job: limite sănătoase, comunicare eficientă, când părăsești un loc de muncă toxic

Starea de bine la locul de muncă este mai mult decât o simplă absență a stresului sau a nemulțumirilor. Este un concept complex care implică un echilibru între aspectele fizice, mintale și emoționale ale experienței angajaților în mediul de lucru. O stare de bine adecvată la locul de muncă se caracterizează prin trăsături precum satisfacția, angajamentul, sănătatea mintală și fizică, relațiile pozitive și performanța ridicată. Este în strânsă conexiune cu starea de bine pe plan personal – conceptul work-life balance.

burnout ce este cauze simptome

Burnout-ul sau epuizarea emoțională

Burnout-ul este o stare de epuizare emoțională, fizică și mintală cauzată de stres excesiv și prelungit. Te simți copleșit, epuizat din punct de vedere emoțional și incapabil să faci față cerințelor constante. Pe măsură ce stresul continuă, începi să pierzi interesul și motivația care te-au determinat să preiei un anumit rol.

Psiholog, psihoterapeut și psihiatru, eu ce aleg?

Ți s-a întâmplat vreodată să te întrebi la cine să apelezi când mintea și emoțiile tale par să se afle într-un labirint fără sfârșit? Nu ești singur! Înțelegerea diferențelor dintre psiholog, psihoterapeut și psihiatru este esențială pentru a ști pe cine să alegi în funcție de nevoile tale specifice. Așa că, haide să lămurim acest puzzle împreună!

Șantajul emoțional – cum îl recunoști, cum îl combați?

Șantajul emoțional este o formă de manipulare subtilă prin intermediul căreia manipulatorul încearcă să influențeze sau să controleze persoana țintă prin presiuni psihologice și emoționale cu scopul de a o determina să acționeze într-un anumit fel, în detrimentul propriilor interese și a propriei stări de bine.
De obicei, șantajul emoțional funcționează în relațiile mai apropiate (relația părinte-copil, familie, cuplu, relații de prietenie), pentru că manipulatorul se folosește de semnificația relației și de multe ori încearcă să creeze sentimente de vinovăție (nejustificată), pentru a obține ceea ce își dorește.

Depresia: abordare multidisciplinară și soluții inovative

Depresia nu are o cauză unică, ci este rezultatul unei interacțiuni complexe între factori externi și interni. Înțelegerea acestor influențe și abordarea lor într-un mod integrat reprezintă cheia pentru tratarea depresiei. Un plan de tratament holistic, care include atât terapia psihologică cât și gestionarea factorilor de mediu și medicali, poate aduce alinare și sprijin pentru cei afectați de această afecțiune mintală dificilă dar atât de frecventă.

Afecțiuni neurologice și psihice – comparație, puncte comune

Tulburările psihice se întâlnesc cu o rată foarte înalta în patologiile neurologice și afectează o mare parte întreaga populație de pe globul pământesc. Se cunosc până în prezent 14 tipuri de afecțiuni majore ce au origine neurologică, cu prezența unui tablou clinic asemănător celui întâlnit la afecțiunile și tulburările psihiatrice, ce apar în urma unor leziuni ale creierului uman sau în rezultatul evoluției unor boli neurologice.

terapia cu pisici beneficii sanatatea mintala

Terapia cu pisici – mit sau realitate

Studii din lumea întreagă susțin și la nivel științific ceea ce – intuitiv – am perceput și noi: compania pisicilor este de un real ajutor în viața de zi cu zi, și cu atât mai mult în cazul persoanelor cu tulburări sau afecțiuni precum depresie sau anxietate.

Am sintetizat pentru tine în rândurile ce urmează cele mai importante 10 beneficii pentru sănătatea mintală care vin la pachet cu prietenii blănoși:.

vindecarea copilului interior

Vindecarea copilului interior pentru regăsirea fericirii și echilibrului

Copilul interior reprezintă toate experiențele noastre bune și mai puțin bune, ce s-au format în copilărie alături de figurile de atașament și contextele de atunci. Aceste experiențe sunt în subconștient și reprezintă fricile și dificultățile resimțite în perioada aceea de dezvoltare împreună cu experiențele pozitive trăite atunci,

terapie de cuplu

Despre dependență și independență în relații – sănătate vs. toxicitate în cuplu

O provocare foarte mare cu care se confruntă multe dintre cuplurile de astăzi este identificarea unui echilibru intre dependență – nevoia de celălalt și independență – susținerea și orientarea spre propriile noastre interese. Unde și cum găsim linia fină ce separă un atașament sănătos și o dependență normală, naturală de tendința de a petrece mult timp departe de partener, având interese și preocupări care nu-l includ?

Programări IAȘI:

0747 202 212 / 0332 505 114

Programări TIMIȘOARA:

0754 431 431 / 0356 800 300

Contact Iași:

Str. Străpungere Silvestru nr. 60, bl. CL11, sc. B, parter, Iași, jud. Iași

Contact Belcești:

com. Belcești, tronson B, Bl. 4, jud. Iași

Contact Timișoara:

Str. Simion Bărnuțiu nr. 34, Timișoara, jud. Timiș